1,105 matches
-
trupească. Cea mai curată carne de român, cel mai pur suflet românesc, așa s-ar putea vorbi despre locuitorii lui. Oameni pentru care istoria nu este doar un obiect de studiu, nu este doar un cuvânt uitat ori azvârlit fără noimă, ci carne și sânge din propriul trup arzând pe rugul dreptății și al libertății. Poezia de simțire religioasă este poate, cea mai reușită din creația acestei poete. Ea picură fiori mistici în suflet și trezește sufletele la smerenie și pietate
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Ce-ncununa, în zi de vară, O carte de învățăminte, Ce-o răsfoiam eu, până-n seară... Trecut-au anii mult mai mulți, Acum sunt rece că ghețarul, Stau rătăcita, printre munți, Cu fata albă, ca și vărul; Aștern cuvinte fără noima, Sperând, la clipă fermecata, Să ies, din starea mea de comă, Să redevin Crăiasa Față, S-aștern câmpii din infinit Pe-un orizont, mult îndrăgit! The Princess Maiden I bend over în front of you, sweet Mother, Longing for your
THE PRINCESS MAIDEN de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362551_a_363880]
-
șerpuiește un timp pe malul fiordului, apoi se desparte de el spre stânga, intrând printre munții înzăpeziți încă în luna mai. La poalele lor pe suprafața mai puțin înclinată sunt numai bolovani mari de piatră, așezați de milenii fără nicio noimă, parcă ar fi rodul unei ploi cu meteoriți. Nu există nicio explicație logică al apariției lor așa cum sunt aruncați ca din întâmplare peste tot, inclusiv în apa de la mal, de unde apar în timpul refluxului. Pe traseu ne întâmpină sate micuțe, câteva
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
m-aș lipsi de toate cele Ce azi îmi fac huzur trupesc, De aș trăi iar vremurile mele De prunc la sânul părintesc - Cu mama, tânăra,-n pridvor, Cu tata, zdravăn, pe ogor. Dar ce vreau eu, biată ființă, Nici noimă n-are îndeajuns, Și nici vreo urmă de putință, Căci drumul vieții e un dus Ce îndărăt doar urma-ți lasă Cu talpa pruncului de-acasă. (Foto: Pictură de Camil Ressu - “Maternitate”) Referință Bibliografică: DE N-AȘ FI, VAI, NEPUTINCIOS
DE N-AŞ FI, VAI, NEPUTINCIOS… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/361036_a_362365]
-
ale lui Marcel Turcu, Eugen Evu ș. a. - cf. [pentru estetica paradoxismului] PTDelrc**, pp. 298 - 301 / PTGrp***, pp. 229 - 452); „marea revoltă“ a semnificanților împotriva semnificaților, cu „bucuria-i cuantică întreagă“, cu bogăție lexicală etc.; dar nu „bogăție lexicală“ extrasă fără noimă, „pe masa de abanos / brad“, din droaie de dicționare de neologisme și din cele peste 160 de stiluri funcționale ale limbii: al ciberneticii / informaticii / matematicii / fizicii / chimiei / astrofizicii - bit (p. 26; bit-ul desemnează [în informatică, metrologie, statistică] „unitatea de
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
și timpul s-ar opri pentru a se odihni pe bordura veșniciei. De-ar lipsi iubirea, n-am ști să respirăm aerul munților și-al apelor din lume. De-ar lipsi iubirea, ploile și vântul ar fi două fenomene fără noimă. De-ar lipsi iubirea, nu am conștientiza calamitățile terestre ce fac ravagii. De-ar lipsi iubirea, ce nume le-am da noi celor două porți magice, viața și moartea? Referință Bibliografică: De-ar lipsi iubirea... Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN
DE-AR LIPSI IUBIREA... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364166_a_365495]
-
Bezmetice, prin ceață, mă poartă fără sens, Iar gri-ul unor zile devine tot mai dens. Se-amestecă argintul din zorii lucitori, Cu focul din apusuri, cu umbrele de nori, Si sufletu-mi pictează pe pânză unui vis, Tablouri fără noima crolate în abis. Dar jinduind suflarea de aur ce-o aveam, Cu care mutăm munții și vântul îl opream, Simt cum zvâcnește câmpul de dor, al inimii, Cu undele-i albastre în țară liniștii Și dincolo de neguri, spre spațiul cel
UN GÂND de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368415_a_369744]
-
tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două: Jumătate suspin acasă la noi în grădină, Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină. 22.05.17 Referință Bibliografică: Suprema Așteptare / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul
SUPREMA AȘTEPTARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368443_a_369772]
-
numai gesturile, dar și armaturile sinelui izvodite în opera să, de o sinceritate absolută și de o înaltă ținută artistică, am luat-o împreună. Ea va depune mărturie pentru omul Elenă Buică, acum și aici, acolo și dincolo. Opera este noima scriitorului, e ceea ce rămâne să-l continue în veac. Pentru că ea este miez de rărunchi, carne și sânge, spirit și aură. O personalitate cum este Elenă Buică nu se poate să nu te atragă prin noblețea discursului, prin dăruirea jertfelnică
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
și chiar dinamici) ai Bisericii Celei Una, Dreptmăritoare și Dreptmărturisitoare!... Așa stând lucrurile, cartea cu pricina vine să remarce tocmai liniile și coordonatele de convergență ale acestor crâmpeie de raportare a omului de baracă la Dumnezeu, încercând să găsească o noimă și o logică a analogiilor, o iconomie a căilor și a variantelor de acees ale pastorației Bisericii în fața și în spatele blocurilor cenușii (construite în epoca de aur), veșnic aspirante la Dumnezeul Cel Personal, Atotputernic, Atotprezent și Atoateștiutor!... Părintele Constantin Necula
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]
-
tot ce te înconjoară, panica te împrăștia fără a te putea aduna cu firea: “L-a părăsit, ziceau ele, erau din partea de jos a satului și nu știau precis ce avea fiecare drept “bagaj” în fuga asta nebună și fără noimă, așa i-o fi fost ursita, cum să se încurce cine-o fi fost cu încă un suflet lângă în plus, de-abia poți s-o scoți la capăt singur în acele timpuri grele. La coliba moșului se adăpostiseră trei
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
exprimă precar și dezamăgitor, de depreciere marcată, răsturnarea și chiar dispariția unor valori considerate perene. Invazia concertată a trivialității și promiscuității defulate acum, într-un chip impersonal dar monstruos, agresând bunul simț și dreapta cumpenire sub toate aspectele, pătrunderea fără noimă, din afară, a unor kitsch-uri etice și estetice pretins modelatoare (în realitate, devastatoare!), toate și multe altele grăbind apropierea „fundăturii” din care iată, nu am mai ieșit după mai bine de două decenii de la răsturnarea din decembrie '89. În timp ce
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
000 de prizonieri, nedumerit că deși se afla sub condițiile armistițiului era tratat ca ostatic, fie - la fel de nedumerit - luptând cot la cot cu inamicul de pe Frontul de Est, impotriva celui care până atunci îi era aliat. Neputând scoate de la bătrân noima legată de aflarea sa până la sfârșitul războiului sub comandă germană, ne întrebarăm dacă nu cumva, după 23 august, oșteanul nostru s-a aflat în situația de a continua războiul împotriva taberei în care se aflau compatrioții săi. Războiul însă își
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
de fiară O firimitură de vis bântuie toți pașii ce vor veni. Răul își servește cina din urma pașilor. Ca o plantă de toamnă, ridic în vârful degetelor un mon amour rătăcit în iarba de foc. Viața n-are nici o noimă dacă rostogolești lungimea dintre puncte. Amețitor e cercul în care te afli. Tulburătoare stare e copilăria petrecută într-un bocet al străinului care te privește. Umbra groasă leagă pustiul în cădere, crește o mască de indiferență oricui încearcă să înțeleagă
AM CREZUT CĂ EXIST de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366964_a_368293]
-
și sugestivă. Fără-ndoială, întregul eseu se citește cu plăcere și este ca o prelegere universitară făcută de un adevărat magistru, situat printre ascultătorii săi. Autorul își propune, dintru început „de a dibui taina și de a accede la miezul noimelor profunde ale acestei opere ( a lui Liviu Lăzărescu - n.n.), de a ajunge la sămânța ei originară, acolo unde se află adevărul întemeiator și sufletul ei prim”. Și, după serioase ceasuri de contemplare și meditație, Terner găsește una din cheile aurite
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
au lovit Cei răi au ars în văpaie târzie N-au nimicit neamurile slăvite Lăudat vei fi în cele clădite PSALMUL 106 Lăudat fie Domnul că i-a salvat Au rătăcit prin pustie cu spaimă Însetați și flămânzi și fără noimă Hămisit și când ieși din viață argat Întru mila lui Dumnezeu lăudat Pe calea cea dreaptă i-a povățuit Să-i lase-n în veci pe cei ce i-a hărțuit Suflete uscate un pom neudat Să meargă spre cetatea
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvântul care jubilează, cuvântul-ventriloc, cuvântul-proteză, fără noimă, care sub crusta groasă a batjocurii iradiază sacrul, nu doar laicizându-l ci profanâdu-l de-a dreptul, într-o manieră jignitoare și care minimalizează cras rostul-reazem al vremelnicei noastre treceri prin viață.... De violența sau bagatelizarea limbajului n-a scăpat
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
o “pălitura” cosmică nemaivăzuta și nemaisimțită de oamenii locului, parcă o “asmuțire” astrala spinteca și mărunțește totul, plantele, animalele, oamenii, tot ce este suflu în formele lui cele mai nearticulate, orătănile, lighioanele și câinii orașului rătăcesc în deprinderi haotice, fără noima, în sunete și urlete prelungi, înfiorătoare, agasând paroxistic liniștea orașului aspru betegit de spaimă ... Baierele largi ale pământului parcă se sumețesc dintr-o dată, chiar pământul pare să fi căzut într-o “rană” pregătind o adormire vecină cu extincția, “nemurirea” sau
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două: Jumătate suspin acasă la noi în grădină, Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină. 22.05.17 ... Citește mai mult Suprema așteptareCu mine-am plecat în singurătatea mea aleasăși-n mine îi
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coaseleSub pașii mei zac înzăpezite iluziile,Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile.Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară,La geam așteaptă moartea inutil ereditară.Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă,Destinul cosmic mă-mparte anticipat în două:Jumătate suspin acasă la noi în grădină,Jumătate înfrânt de dor într-o lume străină.22.05.17... III. HABEMUS REX, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
țărână înțepătoare și chemări vioaie ale semnelor tocate de uitare și datorie ... Păienjenișul gândului țesut în noianul ăsta de vină, asumarea de a fi - o nimicnicie - credința este datoare a îndura jertfa pașilor târșâiți, lipsa literelor în cuvântări, vești fără noimă și un singur adevăr ... al fiecăruia dintre noi! Pășeam poticnindu-mă, cu un pas în urma Lui - poate astfel percep durerea zdrențuită ce îmi răsare în suflet ... La întâmplare călcam în bezna aceea și mă rugam fără întrerupere - dar cui? Îmi
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
luminiță se mai zărește pe un mormânt îndepărtat și nedescifrate gânduri se ivesc ... Dar răstorn piatra de pe mormântul umbrit de jale și prăpăd, și vreau a-i da viața mea întreagă, cu-ntreg zborul meu de umblet și veștile fără noimă se vor readăpate ... Ridic cu răceală mâinile spre tine și - îți cer a te ridica din groapa aceea fără seamăn, fără noi, ... fără umbre; dar te întărăți și nu vrei a mă asculta ... scoală-te din visul ăsta netrebnic, ucigaș
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
Marga, Aurel Șorobetea ș.a. Există, deci, echinoxiști de redacție, legitimați, și echinoxiști prin adopție, de regulă colaboratori. Pentru o persoană care nu a cunoscut mecanismul administrației comuniste și relația acesteia cu politicul, amănuntele convocate adineauri nu vor avea, probabil, nici o noimă. Astăzi oricine poate edita o revistă și nu-l împiedică nimeni să fie redactor șef. În celălalt regim, o asemenea apariție avea nevoie de o decizie politică la cel mai înalt nivel. O revistă însemna, prioritar, un mijloc de propagandă
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de gunoi bătându-se cu câinii vagabonzi, iar ca răzbunare, pe fiicele și nevestele lor le voi seduce pe maidan! - Până la urmă și tu tot la sex te oprești! - constată cu ironie Muzeografa. - Gata cu pălăvrăgeala! - scurtă Michel conversația fără noimă. Discuția v-a readus avântul pentru îmbogățire și elanul tineresc pentru a trăi din plin viața. Cu rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul era acoperit
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
mai 2013 Toate Articolele Autorului Să trăiască cine poate De-Întâi Mai muncitoresc, Când în țară merg prost toate, Vai de neamul românesc! Voi și voi și voi și voi, mă, Încă nu v-ați deșteptat Și câți alții fără noimă Încă nu v-ați săturat? Și de-ar fi doar apăsarea Zilelor ce le trăim Fără pâinea, fără sarea Pentru care chinuim, Nu ar fi destul să doară Cât ne doare și răbdăm Pentru biata noastră țară. Haideți mâna să
ÎNTÂI MAI MUNCITORESC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348040_a_349369]