1,188 matches
-
descrise aici nu sunt toate cele existente; până aici a putut pătrunde cunoașterea omenească, la gradul său evolutiv actual sau, dimpotrivă, nivelul evolutiv al Universului nu permite apariția premiselor altor principii, superioare. A accepta însă doar aceste principii, este un nonsens, întrucăt am accepta un Univers mărginit, fie măcar din punct de vedere evolutiv. II.3.1.4. Relațiile “nutriționale” Pentru că la reîncarnare(-a omului) corpul cauzal se “îmbracă” succesiv cu un corp intelectual, apoi astral, eteric și, în sfârșit, unul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
jos, echilibrarea − deci stabilitatea − putându-se realiza doar la treapta corespunzătoare nivelului evolutiv al individului în cauză. Dacă există vreo rezervă privind perpetuarea regnului uman, ne permitem s’o combatem arătând că tendința majoritară, a obținerii de urmași, este un nonsens, întrucât acestora li se oferă doar corpul grosier − de esență inferioară − principiile superioare, definitorii pentru om − în primul rând sufletul − fiind cu totul străine de părinți. Și cum regnul uman este alimentat permanent cu corpuri cauzale inferioare, are cine-i
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
un element de coeziune implicând mântuirea colectivă a acesteia și o religie ce cinstește un zeu universal, în numele căruia se poate mântui oricine și oriunde, în mod individual, rupând coeziunea națiunii (exemplu creștinismul).</footnote> decât a ta ni se pare un nonsens”. </footnote>, pentru că “fiecare rasă își are un Mesia, care o sintetizează și o întruchipează; dar care, în realitate îi este prototipul ideal, a cărui acțiune îi exaltă geniul, îi trezește sufletul și-l modelează după imaginea sa ” și “Așa cum diversele
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
relațiilor sociale. Apare la unii autori ideea că în aceste condiții, în aceste "mahalale", comunitatea nu își mai exercită funcția de control social. Pentru noi însă, a vorbi despre comunități care nu își exercită funcția de control social este un nonsens. În acel moment nu mai există nicio comunitate. O structură socială de tip comunitar este identificabilă prioritar prin exercitarea controlului social. Absența acestuia indiferent de valorile promovate este un semn evident al absenței comunității. Și este vorba, desigur, de controlul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
După ce descoperim că viața nu are nici un sens, nu ne rămîne nimic altceva de făcut decît să-i dăm un sens.” (Lucian Blaga) Condiția omului este, evident, filosofică: nu-și poate permite luxul de a se lamenta la nesfîrșit cu privire la nonsensul existenței sale, fără a trăi consecințele anxioase ale unei vieți lipsite de sens! * „Doar o mică parte a vieții este cea pe care o trăim cu adevărat.” (P. Syrus) Pentru faptul că cea mai mare parte a vieții ne-o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
discursivă, mai pozitivă, legată de ceea ce se numea atunci „nominalism”, de fapt, raportabilă la Aristotel, cealaltă mai imaginativă, mai intuitivă, mai „poetică”, legată de ceea ce se numea atunci „realism”, de fapt, raportabilă la Platon. Ideea de „iraționalism medieval” e un nonsens tot așa de grosolan ca și cea despre obiceiul fumatului la strămoșii noștri daci. E bine să mai amintim că între marile creații ale Evului Mediu, pe lângă catedrale, libertăți comunale (în special, în Italia), cavalerism, poezie, fac parte universitățile. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
rolului ei de către roman nu-mi pare a modifica structura literaturii ca generalitate, ci numai structura genului epic. De asemenea, se pot constata modificări de structură în evoluția romanului însuși (unele mergând până la dizolvarea oricărei structuri și eșuarea în total nonsens, cum vedem azi la pretinsul „nou” roman). Un critic de mare inteligență și lărgime de orizont, George Steiner, a studiat într-o pasionantă carte mutațiile de structură ale genului dramatic. Există, de asemenea, cu aceeași preocupare, notabile studii cu privire la genul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
va alege căi și mijloace mai pretențioase de gândire și de acțiune. Așa se explică, de pildă, de ce la altitudini psihice mai Înalte probabilitatea Întâlnirii cu idei ori stări mai sofisticate sau chiar ciudate este mai mare (de exemplu, ideea „nonsensului vieții” sau „complexul tragic al neputinței umane”, Întâlnite la unii filosofi). Μ Iată un aspect frecvent de iluzie intelectuală: una e dorința de a crede că știi ceea ce afirmi, și alta e să știi, Într-adevăr, ceea ce afirmi că știi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
România cu: generalul Susaikov, șef adjunct al Comisiei Aliate de Control, asistat de generalul Vinogradov; Gheorghe Tătărescu, șeful unei disidențe liberale intrate În FND (se considera singurul reprezentant al liberalismului românesc; se mai declara și anticomunist, ceea ce totuși era un nonsens, de vreme ce guverna Împreună cu PCR); Petru Groza, șeful guvernului de la București (megaloman și mitoman, după cum reiese cu claritate din cele spuse la Întîlnirea cu Ethridge); Gheorghe Gheorghiu-Dej, lider PCR (erau vizibile rigiditatea și viclenia personajului); Mihai Ralea (inteligent și oportunist, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
science fiction. Zăbovind „între spații și timp”, poetul aude „pași în a patra dimensiune” și are o imagine specială a lumii, dar și fiorul unei existențe de dincolo de concret, de materie și spirit, de viață și moarte, de sens și nonsens. Hipertrofierea eului conduce la desubstanțializarea individului, identitatea finită metamorfozându-se într-o entitate dezmărginită, care cuprinde însăși lumea. Poetul conferă un vag sens cognitiv tulburatelor sale imagini, sugerând că vrea să dezlege tainele cele mai ascunse, să aprindă „miezul lucrurilor
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
credință și negație, toate traducând dezacordul. Senzația de scindare între posibil și deziluzie înseamnă dramă, fervoare, având cauze complexe, unele legate de condiția umană, altele de limitele sociale: „Sângele la vis mă cheamă,/ Creierul visul mi-l destramă” (Vine, vine). Nonsensul vieții îl obsedează: „Nu mai cred în tine.../ Vine alba ceață,/ Vine neagra viață” (Ceață, ceață). Paralel cu elemente decadente (spleen, absint, opiu), intervin declarații pesimiste: „Eu plâng, căci nu mai cred în soare” (Curată noapte). Chiar „nava vieții” s-
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
ironia subțire a spiritului ploieștean educat la școala lui Caragiale. Printre teancuri de hârtii, zmângălite cu șiruri de cifre seci sau înțesate de formule sleite prin (ab)uz inept, antipersonajele lui Mihai Ispirescu mișună, se agită, se isterizează în plin nonsens. Suflete moarte, acești ipochimeni ce se vânzolesc într-un grotesc în care nuanța bufă (se face că) disimulează arbitrarul terorizant apar ca niște marionete ale absurdului. Caricaturi, dar exersându-și cu vigoare malignă și un aberant spirit de inițiativă plusul
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
burlești în absurd se chinuie să înfiripe în prozele din Suntem nebuni... (1914). Simple crochiuri, eroii schițelor de aici au câte o scrânteală care, podidindu-i cu „senzații ciudate”, îi proiectează în plină bizarerie. Nătăfleți, fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e un atu, dar insuficient. Înzestrarea, câtă este, a lui L. ține de portretistică. Cartea Cincizeci figuri contimporane (1913
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
mușchiul care este testat. Unele persoane folosesc testul pentru a pune corpului Întrebări care sunt mult dincolo de scopul acestei proceduri. „Este această investiție comună bună?” „Îmi va plăcea călătoria la Machu Piccu din concediul următor?” am văzut mai multe situații nonsens rezultînd din utilizarea greșită a testării energetice decît Îmi place să recunosc, și este o rușine pentru Întregul domeniu faptul că există mulți practicieni ce folosesc ocazional acest test pentru a răspunde la tot felul de Întrebări bizare. Eforturile depuse
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Preda și D.R. Popescu devin din ce În ce mai greu de Înțeles pentru ei și mai greu de predat pentru noi, colectivizarea și epurările politice din anii ’50 devin literatură a absurdului În cel mai bun caz, dacă nu pur și simplu niște nonsensuri cu care nu merită să-ți bați capul. Studenții și elevii de liceu nu mai rezonează În nici un fel la realitatea din spatele romanelor despre „obsedantul deceniu”. Plictisul celor de azi, temă predilectă pentru romanele douămiiștilor, e apropiat de gestul lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adus-o un pas mai aproape de a fi considerată ca o resursă. John Locke, filosoful politic englez, a dat ultima lovitura cu viziunea sa asupra naturii. Pentru Locke, orice chestiune despre valoarea intrinsecă a naturii era, ca să fim direcți, un nonsens. Locke argumenta că „pământul care este lăsat În starea lui naturală se numește, așa cum este, pământ necultivat”17. Locke credea că natura virgină nu are alt rost decât să fie folosită de oameni pentru a-și Îmbunătăți situația. El a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reconstruiască - o figură eshatologică tradițională, având la dispoziție numai jumătate din materialul transmis de tradiție. El depășește în cele din urmă această dificultate, reușind să legitimeze, mai mult sau mai puțin convingător, existența „personajului” său, dar numai cu prețul unui „nonsens teologic”, a unei semnificative devieri de ordin dogmatic. Cu alte cuvinte, biografia tiranului eshatologic este salvată grație unei reveniri la vechiul registru mitologic, primejdios de echivoc. Cum se produce această alunecare, acest derapaj? Lacuna majoră a materialului de care dispune
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi, prin urmare, de factură avangardistă, supusă propriului sistem estetic: antiliteratură, non-stil, poeme fără poeme (pagini albe), grafopoeme etc. În Exist împotriva mea! (1994) programul- manifest al mișcării paradoxiste este anunțat sub forma inedită a unui interviu. Cultivând bizareria și nonsensul, autorul amintește uneori, ca în Autobiografie mică, de Grigore Cugler cu a sa Autobiografie. Volumul este o antologie de versuri - între care ciclurile Seară de antiteatru, Lăsați-mă eu însumi și „teatru”: „Teatrul liric Florentin prezintă în premieră absolută spectacolul
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
secte. (Totuși, e adevărat că aceste texte sunt aproape ininteligibile dacă nu sunt comentate oral cu un maestru 2.) Mai mult decât atât, În timp ce cu jumătate de secol În urmă cele mai multe texte yoghinice și tantrice erau considerate În Întregime un nonsens sau produse ale unor fachiri obscuri și ale unor practicanți psihopați ai magiei negre, cercetările occidentale și indiene contemporane au demonstrat din plin coerența lor teoretică și marele lor interes psihologic”, așa cum de altfel „cercetările contemporane au probat În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
infâme”), nici să împingă raționalismul până la ateism sau măcar la deism, ca enciclopediștii francezi. Ideologia Ș.A. este un iluminism atenuat, modelat de varianta austriacă, „iosefinistă”, a curentului, fără a avea un caracter universalist, ca în Apus; ar fi fost un nonsens să se preconizeze o limbă universală, în timp ce limba română era împiedicată să fie întrebuințată public și să se dezvolte firesc. Posibilitatea trezirii românilor ardeleni din „somnul cel de moarte” era, firește, condiționată primordial de accesul la învățătură. Acesta s-a
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
de atelier ale romanelor Risipitorii, Delirul și câteva note privitoare la Cel mai iubit dintre pământeni. P. nu crede că jurnalul intim poate avea valoare literară și e de părerea lui G. Călinescu că a-l da publicității este un nonsens. Nu îi place diaristica lui André Gide („operă ininteligibilă”). Acceptă, totuși, că jurnalul poate însoți opera „pe dedăsupt, luminând-o de aproape cu o lumină crudă”. Obsedantă la Marin Preda a fost și rămâne tentativa de a găsi și de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
marii poeți germani. Demonstrația se desfășoară pe fondul unor considerații avântate, chiar lirice, asupra valorii creației eminesciene, însoțite de repetate reproșuri la adresa editorilor care nu au respectat voința autorului și spiritul poeziei, făcând lecțiuni sau modificări care uneori conduc la nonsensuri ori la alterări ale eufoniei. O simbioză între cercetarea istorico-literară și munca de editare la T. are ca rezultat seria Studii și documente literare (I-XIII, 1931-1946), adevărat tezaur al culturii române. „Ceea ce Biblia înseamnă pentru cunoașterea lui Dumnezeu și
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
personală, încetând a mai fi un reprezentant ortodox al absurdului. El își dă seama că acest absurd nu este o fatalitate inexorabilă care-l apasă pe omul modern, ci expresia unei erori a sa, ce poate fi înlăturată. Astfel, tot nonsensul vieții se datorește unei ruperi de rădăcini, care-l fac pe omul actual să plutească haotic în gol. Sorescu străbate acest vid pentru a se întoarce la centrul de gravitate uman, care este legătura cu pământul, cu un anumit pământ
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
etichetate, fără drept de apel, drept întârziate cu două sau trei secole față de Occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Elitele pașoptiste au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Din această perspectivă, nebunul nu este identic cu cazul clinic, obiect al psihiatriei în exclusivitate, ci el devine ipostaza unui „alt fel de a fi” al persoanei, „negativul acesteia”, cel care contrazice persoana negând-o ca sens prin atribuirea acelui „nonsens” al iraționalului. Prin aceasta, nebunia iese din cadrele logicii, pentru a ilustra absurdul. Ea este „reversul” persoanei umane. Nebunul exprimă, în sens antropologic, contradicția internă a ființei umane, paradoxul acesteia. Nebunia este expresia dezordinii iraționalului, care se opune ordinii rațiunii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]