1,216 matches
-
și ce impertinență! Am hotărât că era mai bine să mă arăt de o fermă agresivitate și de o directă sinceritate. — Uite ce-i, termină, te rog, cu toate astea. Am uitat ce ți-am spus atunci, dar erau niște nonsensuri emoționale, rostite sub impulsul momentului, după cum bine știi. Un om nu se leagă în felul ăsta și eu nu mă simt legat. Au fost doar niște simple cuvinte, și nu o făgăduială. Făgăduielile sunt cuvinte. Ești legat, Charles. Legat. Repetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și-a găsit un tip, dar nici nu vreau să știu. Iese tot timpul, dar din păcate se întoarce, îi convine. Ura asta blestemată, nudă, nesfârșită, distructivă, apriga sfâșiere a celor mai firave tentacule de tandrețe și bucurie, a tuturor nonsensurilor spontane care leagă o ființă omenească de alta. Uneori încerc să comunic cu ea, și mă rănește cu cele mai dureroase lucruri care-i dau prin gând. Simți cum îți amorțește sufletul din pricina loviturilor repetate... și, desigur, te prefaci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
revederii, îți dau două săptămâni până să-ți revii. Și apoi are o căsnicie burgheză, și un fiu, și, Charles, e banală, nu poți iubi o femeie banală numai pentru c\-ți plăcea pe vremea când erai elev, e un nonsens pe care ea n-o să-l înțeleagă. Și-apoi nici n-ai să reușești, tu nu ești atotputernic, în viața reală nu ești. Te-ai băgat pur și simplu într-o încurcătură foarte neplăcută genul de încurc\tur\ pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gândește-te. E o propunere în ceea ce mă privește, e una extrem de serioasă. Vezi tu... într-un chip curios... din cauza vechii relații dintre mine și mama ta... mă simt distribuit în rolul de tată al tău. Știu că-i un nonsens dar tu ești destul de inteligent ca să înțelegi acest nonsens. Ai fi putut să fii și fiul meu. Eu nu sunt un oarecare. Soarta ne-a făcut să ne întâlnim. Și ți-aș putea fi de mare ajutor... Nu am nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
e una extrem de serioasă. Vezi tu... într-un chip curios... din cauza vechii relații dintre mine și mama ta... mă simt distribuit în rolul de tată al tău. Știu că-i un nonsens dar tu ești destul de inteligent ca să înțelegi acest nonsens. Ai fi putut să fii și fiul meu. Eu nu sunt un oarecare. Soarta ne-a făcut să ne întâlnim. Și ți-aș putea fi de mare ajutor... Nu am nevoie nici de banii dumneavoastră nici de blestemata dumneavoastră influență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și să-mi aducă argumente aproape raționale. Știu că tu îți închipui că ești foarte bun cu mine. — Bun? Te iubesc. Îți închipui că o faci spre binele meu și îți sunt recunoscătoare... — Recunoscătoare! O, Doamne! — Dar totul e un nonsens, un accident, un incident... nu putem rămâne împreună, n-are nici un sens. — Te iubesc. Și tu mă iubești. — Țin la tine... — Nu folosi limbajul ăsta eufemistic. Mă iubești. Foarte bine, dar într-un mod ireal, într-un vis, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mi-am amintit că jucam jocul ăsta cu Hartley, pe eleșteul de lângă casa noastră. Ea era mai iscusită decât mine. I-am răspuns: — Ce spui tu sună inteligent, dar e găunos. Dragostea preface genul ăsta de psihologie sterilă într-un nonsens. Se pare că tu nu ești în stare să-ți imaginezi la ce obstacole poate rezista dragostea. Tocmai această forță de rezistență ține de natura ei miraculoasă. Poate că tu n-ai iubit niciodată pe nimeni cu atâta intensitate. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
brazdă în memorie, numai că urma era legată de viitor. Era un fel de „urmă a intenției“, ceva ce ar putea exista în mintea cuiva capabil de „a-și aminti“ viitorul, așa cum ne amintim trecutul. Sunt conștient că e un nonsens, dar ceea ce simțeam eu nu era nici intenție rațională, nici premoniție, nici măcar o prezicere. Ci pur și simplu o cicatrice mentală care se formase de la sine și pe care trebuia să o înfrunt. Deocamdată, mă înfrânam de la orice plan. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de stil, de simțul umorului. Toate aceste lucruri le-am învățat de la Clement. Oare, până la urmă, am confundat obtuzitatea cu bunătatea, pentru că mama mea o ura pe mătușa Estelle? Ce m-a apucat să scriu toate aceste blasfemii? E un nonsens înfiripat în noaptea târzie. Cât de mult am amânat nevoia de a scrie despre Hartley, deși tot timpul n-am făcut decât să mă gândesc la ea; și poate că, la urma urmei, nu mai am decât foarte puține de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
definitiv, așa cum, într-adevăr, am și pierdut-o. {i ce-a devenit acum acea lumină? Se mistuise, devenise, în cel mai fericit caz, o firavă flăcăruie licăritoare, întrezărită într-o câmpie mocirloasă, iar marea mea „iluminare“ nu era decât un nonsens. Hartley a pierit, acum e una cu nimicul, pentru mine nu mai există și, până la urmă, n-am făcut decât să lupt pentru o Elenă-fantomă. On n’aime qu’une fois, la première. Câte nebunii am săvârșit în slujba acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de ea. O scrisoare lungă nu poate fi ruptă foarte repede, asta am constatat și eu.) Am recitit scrisorile lui Lizzie, cele pe care le-am înregistrat în acest jurnal. La vreme când le primisem mi se păruseră revărsări de nonsensuri prin care se autoamăgea. Acum însă, îmi apar mișcătoare, ba chiar înțelepte. (Mă simt oare, pentru prima dată de la Clement încoace, lipsit de admiratoare?) De când a devenit Gilbert atât de celebru și de ocupat, am petrecut mai multă vreme singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
James a ales-o din colecția mea de la Capul Shruff. Când am sosit aici, am găsit-o pe birou; poate că și el a ținut-o mult în mână, așa încât, atingând-o acum, e ca și cum aș atinge mâna lui (ce nonsens sentimental!). În timp ce țin piatra și o joc printre degete, încerc o emoție pe care mă forțez să mi-o strunesc. A iubi oamenii nu înseamnă și aceasta un atașament? Nu vreau să sufăr fără rost. Totuși simt un regret, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
implică specificații minime, așa cum spune Jack Nagel: "Cel care folosește conceptul cauzal de putere trebuie să specifice domeniul și scopul. A spune că X are putere, poate fi sensibil, dar a spune X cauzează sau X poate cauza este un nonsens. Cauzarea implică un X și un Y o cauză și un efect. Dacă puterea este cauzare, cineva poate afirma despre rezultatul cauzat. Stabilirea domeniului și scopului răspunde la întrebarea: putere peste ce?"25 Trecerea de la conceptul de putere ca proprietate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a făcut atât Între specii cât și Între indivizii aceleiași specii. Întâi, istoricește chiar, Între specii: bune și rele, frumoase și urâte, folositoare și dăunătoare; curate și necurate. Dihotomie Întreținută, ba chiar creată, de religii și fabule. Dar toate sunt nonsensuri, căci de fapt este vorba de percepția noastră subiectivă, raportată la etalonul care ne place să-l vedem În noi Înșine, ca apropiere sau depărtare a unor, la urma-urmei, forme adaptative pe care viața le Îmbracă În fiecare specie În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar picioarele alteia... Chestiune relativă, ca Însăși lumea, căci altfel privind, fiecare jumătate poate avea un ochi și două picioare. Dar, pentru că se poate și așa și așa, deci o dihotomie doar prin privirea unei unități, la hilar se adaugă nonsensul... Omul e măsura tuturor lucrurilor. Și astfel raportul dintre dimensiuni poate să-i displacă sau să-i placă - cum e secțiunea de aur aleasă pentru coala de hârtie Între lungime și lățime, chiar dacă cea de pe care citesc acum e frondistă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
esențialul factor de ordine, acela care constituie esența vieții plantei... Acum am folosit o capcană chimică. Dar ce se Întâmplă În afara laboratorului pregătit anume, adică În Natură? Unde se duce ceea ce pleacă din plantă? A se disipa ar fi un nonsens. Inferiorul, căldura de pildă, o poate face - pagubă’n ciuperci! -, dar superiorul nu, căci ce rost ar fi avut strădania plantei de a extrage negentropia din energia cu atâta trudă căpătată? Sau a animalului, a omului mai abitir, care trebuie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru că n’o iubiți, ci doar o siluiți, iar dragoste - din parte-i desigur - cu sila nu se poate. Iar dacă, prin reducere la absurd, adică negând toate aceste acuze, tot n’aflați răspuns, e numai pentru că Întrebarea e un nonsens, subiectul ei nemeritînd nici o atenție. Asta se cheamă bionică, iar soluțiile Naturii sunt cele mai bune, chiar dacă aparența e alta. Ca, de pildă, voi Înșivă vă sunteți cel mai bun vehicul, care merge oriunde, cea mai sofisticată mașină fiind cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alfabetul ca să scriți numai „drăcării“. O las pe altă dată, când veți fi mai obișnuiți cu mine. Și, cum e o așa mare afluență la facultatea de Drept, m’am gândit la „obiectul muncii“, la dreptate. Dar drăcește: e un nonsens În lumea voastră relativă. Să mă explic: Chiar cu „d“, dreptatea nu vine nici de la mine, nici de la „ăla“. Vine de la dreaptă. O linie, cum să-i spun altfel, decât „dreaptă“. Adică perfecțiunea pură. Aș fi optimist să spun că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rămâne, cât de puțină, În acel steril e o redutabilă otravă, care blochează respirația celulară a oricărei ființe, fie ea animal, fie ea plantă. Sunt obligat și la o paralelă, menită a dezvălui suferința Naturii, „reversul“ unui moft uman, unui nonsens. Anume, aceea cu Călimanii, un munte ras de pe fața pământului doar pentru că purta În pântece sulf, acela pe care nu-l regăsim În Îngrășământ, cu barem scuza că ne hrănește, dar În „Fosfoceahlăul“ care a răsărit lângă Bacău, spulberat de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Există pedepse pe care ți le asumi cu mândrie. Nu-i chiar de colea să bați de mai multe ori o stradă fără să înțelegi nici de ce ai făcut-o și nici de ce o s-o mai faci. E genul de nonsens care, prin repetiție, începe să capete o noimă. Fără nici un motiv presant și serios, o stradă de pe planetă, un loc îndepărtat devenea, puțin câte puțin, un loc și al meu. În timpul ăsta, aș fi putut vizita un muzeu sau nu știu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
clase sociale diferite, chiar în interiorul aceleiași familii. O familie putea conține un militar, un negustor, un proprietar de fabrică sau un medic sau profesor. De aceea, a spune că între acești oameni pot exista dușmănii de tip social, era un nonsens. Așa cum spuneam, lumea occidentală, a comerțului și a banilor, era una extrem de dinamică. Existau suprapuneri, segmentări, o delimitare extrem de clară între aparținătorii unei clase sociale sau alta fiind imposibilă. Raportul față de mijloacele de producție, introdus de socialiști drept criteriu de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
închise și păzite de militari înarmați cu pistoale-mitralieră se opuneau, refuzau mental să urmeze locomotiva. Era o grevă a materiei cenușii, a rațiunii care nu putea accepta acte ilogice și absurde. Erau fapte refuzate de normele gândirii umane. Era un nonsens. Pufăind și zvâcnind tot mai puternic, locomotiva îi târa pe nefericiții locatari ai vagoanelor tot mai repede și mai repede spre o destinație numai de ea știută. Din această încleștare mută și imaginară au învins îngerii lui Lucifer, rugile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prin violență. Or, de aici, concluzia lui Marx conform căreia Criza nu este altceva decît înfăptuirea prin violență a unității fazelor procesului de producție care s-au separat și au devenit independente unele față de altele nu își are sensul. Același nonsens reiese și din continuarea ideii, prin care de fapt Marx ajunge să se auto-contrazică. El spune: "Posibilitatea abstractă, generală, a crizei nu înseamnă altceva decît forma cea mai abstractă a crizei, fără cauza care să aibă un conținut concret care
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
acești participanți, dacă inflația era în mod virtual un fenomen economic inevitabil, deflația era imposibil să aibă loc. Președintele Școlii Economice din cadrul Universității "Carnegie Mellon" (Pitsburgh, Pennsylvania), referindu-se la potența fenomenului deflaționist, afirma că această noțiune este "un veritabil nonsens". Alți adepți ai acestui punct de vedere susțineau că manifestarea unei deflații are o șansă de manifestare în raport de 1 la 10 000 față de alte acte sau fenomene economice. În opoziție cu aceste puncte de vedere, unii economiști din
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
desfășoară în avantajul cumpărătorilor. În realitate, situația este mult diferită de această primă impresie și vom vedea în continuare de ce fac această afirmație. În primul rând, în opoziție cu punctul de vedere al celor care consideră că deflația este un "nonsens", consider că fenomenul deflației există și se manifestă sub forme foarte diverse. Exemplul cel mai concludent l-a oferit Japonia. Această țară a fost într-un continuu declin, adică într-o formă de manifestare a stagnării economice, timp de peste 20
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]