636 matches
-
o nouă cruciadă s-a răspândit cu repeziciune. Roger al II-lea, regele Siciliei, auzind de pregătirile ce se făceau în Franța, a trimis soli la Ludovic al VII-lea al Franței ca să-și exprime adeziunea sa și a nobililor normanzi din Sicilia la campania din Răsărit. În acest timp, Bernard trecea Rinul, se pare din inițiativă proprie, fără știrea papei, pentru a atrage la cruciadă și pe împăratul Germaniei, Conrad al III-lea.O expediție a creștinătății europene, condusă de
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
căsătorit, după cum urmează: cu actrițele Lulu Basler (1938), Judith Holzmeister (1947) și Eva Bartok (1955), cu manechinul Simone Bicheron (1958) și pe urmă, în 1978, cu Margie Schmitz. Din cauza staturii sale și a stilului său rece, a fost supranumit "Dulapul normand" de Brigitte Bardot. În anul 1905 a fost întocmită de revista Bild o listă a celor mai sexi bărbați, Curd Gustav ocupă pe listă, locul doi. El a avut mai multe domicilii, unde era servit de un personal numeros. În
Curd Jürgens () [Corola-website/Science/321931_a_323260]
-
(n. aprox. 860 - d. aprox. 931) a fost primul duce de Normandia (sub numele de Robert I), fondator al dinastiei Normande, de care a aparținut și regele englez Wilhelm Cuceritorul. sau Rollon este un nume franco-latin, sub care probabil a fost cunoscut în Franța, unul dintre conducătorii vikingilor Hrólfr Pietonul. A fost poreclit "pietonul", pentru că fiind foarte mare și greu, nu
Rollo () [Corola-website/Science/325966_a_327295]
-
IX-lea. După restabilirea puterii regilor anglo-saxoni asupra , la începutul secolului al X-lea, dreptul scandinav și tradițiile totuși s-au păstrat, însă mulți au trecut în general la limba engleză. Specificul sistemului juridic din nord-estul Angliei, a supraviețuit cuceririi normande și a continuat să existe de-a lungul Evului Mediu. Atacurile vikingilor scandinavi asupra coastelor Marii Britanii au început la sfârșitul secolului al VIII-lea. Inițial era vorba de norvegieni, care în 793 au jefuit Lindisfarne, și în curând au fondat
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
a obținut o victorie decisivă în bătălia de la Legnano din 1176 asupra imperialilor, silindu-l pe Frederic să recunoască autonomia orașelor italiene. Fiul lui "Barbarossa", Henric al VI-lea a reușit să extindă autoritatea Hohenstaufenilor în Italia prin cucerirea Regatului normand al Siciliei, care includea insula Sicilia și întreg sudul Italiei. Fiul lui Henric, Frederic al II-lea de Hohenstaufen — primul împărat de după secolul al X-lea care și-a avut ca bază Italia — a încercat să reia acțiunea tatălui său
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
a fost un cronicar normand din sudul Italiei, care a scris în ultimii ani ai secolului al XI-lea. Poemul său epic, elaborat în latină și intitulat "Gesta Roberti Wiscardi" ("Faptele lui Robert Guiscard"), scris în hexametri, constituie una dintre principalele surse contemporane referitoare la
Guglielmo de Apulia () [Corola-website/Science/324437_a_325766]
-
sudul Italiei, care a scris în ultimii ani ai secolului al XI-lea. Poemul său epic, elaborat în latină și intitulat "Gesta Roberti Wiscardi" ("Faptele lui Robert Guiscard"), scris în hexametri, constituie una dintre principalele surse contemporane referitoare la cucerirea normandă a sudului Italiei, în special la cariera și personalitatea lui Robert Guiscard, duce de Apulia între 1059 și 1085. Sccrierea sa a fost compusă între anii 1096 și 1099. Datarea ei se poate face ca urmare a referirii care se
Guglielmo de Apulia () [Corola-website/Science/324437_a_325766]
-
(n. 980 - d. 1041) a fost un senior normand minor, despre care se au doar puține informații. Importanța rezultă integral de pe urma realizărilor numeroșilor săi fii și ale descendenților acestora, Tancred menținându-se la nivelul de nobil minor din apropiere de Coutances în regiunea peninsulei Cotentin, din Normandia. Au apărut
Tancred de Hauteville () [Corola-website/Science/324451_a_325780]
-
în sudul Italiei. Îndată după numirea sa în funcția de catepan de către împăratul Vasile al II-lea al Bizanțului în decembrie 1017, a adresat solicitarea de a primi întăriri împotriva insurgenților longobarzi conduși de Melus din Bari și a susținătorilor normanzi ai acestuia. Cererea a fost îndeplinită, prin trimiterea de la Constantinopol a unui detașament de elită din garda varegilor. Confruntarea dintre cele două armate a avut loc pe râul Ofanto, în apropiere de Cannae, locul celebrei bătălii din Antichitate dintre Hannibal
Vasile Boioannes () [Corola-website/Science/324458_a_325787]
-
Boioannes a căutat imediat să își prezerve victoria prin construirea unei mari fortărețe în Munții Apenini, chiar la intrarea în câmpia Apuliei. Orașul Troia din regiunea Foggia a fost de asemenea fortificat, prin introducerea acolo a unei gărzi de mercenari normanzi fideli lui în anul 1019. În curând, întregul sud al Italiei s-a supus autorității bizantine, cu excepția ducatului de Benevento, care a rămas fidel papalității. Înspăimântat de întărirea puterii bizantine în sudul Italiei, papa Benedict al VIII-lea s-a
Vasile Boioannes () [Corola-website/Science/324458_a_325787]
-
Dinastia de Hauteville (franceză: "Maison de Hauteville", italiană: "Casa d'Altavilla", siciliană: "Casa d'Autavilla") a fost la origine o neînsemnată familie de baroni normanzi din regiunea Cotentin din Normandia, care a devenit proeminentă pe trei continente (Europa, Asia și Africa) în urma cuceririlor efectuate în spațiul mediteranean, în principal în sudul Italiei și în Sicilia, ca și pe parcursul primelor cruciade, regiuni în care au întemeiat
Dinastia Hauteville () [Corola-website/Science/324450_a_325779]
-
Europa, Asia și Africa) în urma cuceririlor efectuate în spațiul mediteranean, în principal în sudul Italiei și în Sicilia, ca și pe parcursul primelor cruciade, regiuni în care au întemeiat diferite state și formațiuni statale. Originile familiei își au rădăcinile de la vikingii normanzi care s-au stabilit în regiunea Normandia din secolul al X-lea. Ei provin din Hiallt, un normand stabilit în Peninsula Cotentin, care a întemeiat orașul "Hialtus Villa" (Hauteville), de la care întreaga familie își trage numele. Primul personaj cunoscut al
Dinastia Hauteville () [Corola-website/Science/324450_a_325779]
-
Constantinopol ca prizonieri. După ce și-a încheiat perioada de detenție, în anul 1038 a revenit în Apulia, după care s-a înrolat în rândul trupelor bizantine care participau, sub comanda generalului George Maniakes, la recuperarea Siciliei de sub stăpânirea sarazinilor. Participanții normanzi și varegi la această expediție s-au îndepărtat de George Maniakes, iar longobarzii li s-au raliat și ei în 1039. În 1040, longobarzii s-au răsculat din nou împotriva bizantinilor, bucurându-se de sprijinul mercenarilor normanzi și l-au
Argyrus (catepan) () [Corola-website/Science/324475_a_325804]
-
stăpânirea sarazinilor. Participanții normanzi și varegi la această expediție s-au îndepărtat de George Maniakes, iar longobarzii li s-au raliat și ei în 1039. În 1040, longobarzii s-au răsculat din nou împotriva bizantinilor, bucurându-se de sprijinul mercenarilor normanzi și l-au asasinat pe catepanul de Italia, Nikefor Doukeianos. Evenimentele s-au succedat cu repeziciune. În martie al aceluiași an, răsculații au înregistrat o primă victorie, în bătălia de lângă Olivento, asupra noului catepan, Mihail Doukeianos. În 3 septembrie 1041
Argyrus (catepan) () [Corola-website/Science/324475_a_325804]
-
anul 1040, principatul longobard de Benevento se bucura încă de prestigiul de a fi fost prima formațiune statală independentă a longobarzilor din Italia de sud. Atunci când longobardul Arduin, numit chiar de către bizantini în funcția de "topoterites" de Melfi, iar mercenarii normanzi ai acestuia s-au răsculat împotriva autorității bizantine, liderul întregii răscoale a devenit chiar principele de Benevento, Atenulf. După asasinarea catepanului bizantin Nikefor Doukeianos, normanzii plănuiau alegerea unui conducător din rândul lor, însă, după cum consemnază cronicarul Guglielmo de Apulia, Atenulf
Atenulf al IV-lea de Benevento () [Corola-website/Science/324471_a_325800]
-
-lea, el a început asediul asupra Capuei, după ce a evitat să treacă prin Montecassino, pe care Atenulf îl abandonase în grabă. Dat fiind că Pandulf nu se mai bucura de loialitatea populației din Capua și nici de cea a mercenarilor normanzi, orașul și-a deschis destul de repede porțile trupelor arhiepiscopului, iar Pandul s-a văzut nevoit să se predea. În loc să se întoarcă spre răsărit către Troia (în regiunea Foggia), unde era masat grosul trupelor imperiale, Pilgrim s-a îndreptat către Salerno
Pilgrim de Köln () [Corola-website/Science/324498_a_325827]
-
mai mare, Guy, a guvernat alături de tatăl lor din ianuarie 984 până în 988. În 994 (alte surse indică anii 998 sau 999), tatăl său a murit și Guaimar a rămas singur la guvernare. În anul 999, o ceată de pelerini normanzi aflați pe drumul de întoarcere de la Ierusalim s-a oprit îm portul Salerno. Pe timpul șederii lor, orașul a fost atacat de cptre pirații sarazini. Salernitanii s-au temut să intră în luptă directă cu agresorii, însă luptătorii normanzi s-au
Guaimar al III-lea de Salerno () [Corola-website/Science/324495_a_325824]
-
de pelerini normanzi aflați pe drumul de întoarcere de la Ierusalim s-a oprit îm portul Salerno. Pe timpul șederii lor, orașul a fost atacat de cptre pirații sarazini. Salernitanii s-au temut să intră în luptă directă cu agresorii, însă luptătorii normanzi s-au încumetat să îi înfrunte pe musulmani. În curând, temeritatea normanzilor i-a cuprins și pe locuitorii din Salerno și împreună au pus corpul expediționar musulman în derută. Imediat după aceea, Guaimar le-a adresat normanzilor numeroase rugăminți de
Guaimar al III-lea de Salerno () [Corola-website/Science/324495_a_325824]
-
rînduri. Din februarie 1016 până în 1022, el a domnit în asociere cu vărul său Pandulf al II-lea. În 1018, catepanul bizantin de Italia Vasile Boioannes a distrus armata longobardă, răsculată sub conducerea lui Melus din Bari și aliată cu normanzii aventurieri din sudul Italiei în bătălia de la Cannae. This Această izbândă a condus la recunoașterea bizantinilor ca stăpânitori ai regiunii de către toți principii din Italia de sud, care anterior juraseră supunere împăraților occidentali. Dintre principi, Pandulf era cel mai convins
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
de doi ani. El a fost eliberat abia de către împăratul Conrad al II-lea în 1024, la rugămintea principelui Guaimar al III-lea de Salerno, care spera astfel să aibă sprijinul unui nou aliat. Ajutat de Guaimar și de aventurierul normand Rainulf Drengot, Pandulf a început imedat să asedieze Capua. În 1025, generalul Vasile Boioannes, care până atunci fusese ocupat cu o expediție asupra sarazinilor din Siclia, i s-a alăturat cu o puternică armată. Ca urmare, în 1026, după un
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
și a rămas la pature până în 1038. În 1027, Pandulf al IV-lea l-a înfrânt și depus pe ducele Sergiu al IV-lea de Neapole, însă acesta din urmă a fost reinstalat la putere în 1029 de către o armată normandă de sub conducerea lui Rainulf Drengot, fostul aliat al lui Pandulf, normandul primind pentru ajutorul acordat comitatul de Aversa, primul cap de pod normand din sudul Italiei. În continuare, ducele Pandulf și-a îndreptat atenția către abația de Montecassino. Abatele anterior
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
-lea de Neapole, însă acesta din urmă a fost reinstalat la putere în 1029 de către o armată normandă de sub conducerea lui Rainulf Drengot, fostul aliat al lui Pandulf, normandul primind pentru ajutorul acordat comitatul de Aversa, primul cap de pod normand din sudul Italiei. În continuare, ducele Pandulf și-a îndreptat atenția către abația de Montecassino. Abatele anterior, care îl sprijinise pe Pandulf, fusese nevoit să fugă în fața invaziei din 1024 a trupelor imperiale, iar noul abate, Theobald, se bucura de
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
1042. În următorii cinci ani, el și susținătorii săi nu au încetat să constituie o amenințare pentru Guaimar. În 1047, împăratul romano-german Henric al III-lea, fiul lui Conrad, a coborât în sudul Italiei și i-a făcut pe conducătorii normanzi Rainulf Drengot și Tancred of Hauteville vasali direcți ai săi, întărind astfel poziția normanzilor în defavoarea longobarzilor.
Pandulf al IV-lea de Capua () [Corola-website/Science/324492_a_325821]
-
secolul al X-lea, ajungând să fie capturat de către unul dintre rivalii săi deveniți tradiționali, Pandulf al IV-lea, principele de Capua. În 1027, ducele Sergiu al IV-lea a creat comitatul de Aversa, donându-l unei cete de mercenari normanzi conduși de Rainulf Drengot, de al cărui sprijin ducele avusese nevoie în războiul cu Principatul de Capua. Sergiu a întărit această relație printr-o alianță matrimonială, însă când aceasta și-a pierdut valabilitatea, el a fost abandonat de către mercenarii săi
Ducatul de Neapole () [Corola-website/Science/324514_a_325843]
-
, cunoscut și sub numele de Tancred de Galileea, (n. 1075 - d. 12 decembrie 1112) a fost un conducător normand din dinastia Hauteville al primei Cruciade, devenit principe de Galileea (1099 - 1101, 1009 - 1112) și regent în Principatul de Antiohia (1100 — 1103, 1104 — 1112). Tancred a fost fiul Emmei de Hauteville și al lui Eudes Bunul Marchiz. Pe linie maternă
Tancred de Taranto () [Corola-website/Science/326937_a_328266]