662 matches
-
te faci că uiți că l-ai citit, epigramist între pahare, Păstorel a fost și poet. Versuri strînse în Caiet i-au apărut la Fundația Regală pentru Literatură și Artă, în 1943 la, deja, a doua ediție. Coperta seamănă (pentru nostalgici...) chiar prea bine cu a unui caiet din acelea subțiri, format A5, bej sau bej verzui, cum foloseau studenții altădată. Titlul și editura cu bleumarin, restul detaliilor în negru. Deschizînd volumul, și dînd de Spovedanie, te gîndești că de la Arghezi
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
lui Mircea Geoană. Adrian Năstase era mult mai conștient de așteptările de la baza partidului și știa să-i adreseze mesajele potrivite. Năstase îi avea în minte pe pomanagiii fericiți să perpetueze un stat-donator, pe învârtiții din rețeaua administrativă și pe nostalgicii comunismului impotent. Pentru Geoană, pesedistul-standard e un fel de vadimiot oligofrenizat, gata să te voteze dacă-i dai circ și-i promiți că adversarii vor fi tăvăliți la nesfârșit prin noroaiele limbajului vulgarității ultime. E vorba, în general, de indivizi
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
nici nu îmi amintesc să îmi fi făcut vreun mare bine sau mare rău. Am făcut această destul de lungă introducere pentru ca cititorii să înțeleagă exact interesul meu pentru romanul lui Teodor Bulza Fascinație (prefațat de Adrian Păunescu). Nu sunt un nostalgic al vechiului regim (sau, mai degrabă, sunt unul al bătăliilor în alb-negru pe care Raymond Aron, Monica Lovinescu, Adam Michnik, Alexandr Zinoviev, Alexandr Soljenițîn și ceilalți le-au purtat cu ideologia comunistă și felul în care aceasta s-a transformat
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
de vorbă au ajuns, fără să știe, la soluția, consumată istoric, a gulas-comunismului din Ungaria lui Kadar. Un, așadar, comunism de consum prezidat de fantomă lui Ceaușescu. Printr-un proces de, să-i zicem, maieutica politică poate că, treptat, acesti "nostalgici" ar ajunge, fiecare în parte la concluzia că acest "era mai bine pe vremea lui Ceaușescu" exprimă, în realitate, un ideal, nicidecum o nostalgie. E firesc să aspiri la stabilitate, la venituri sigure, la importanța socială și la un mediu
"Înapoi la Ceausescu?" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18061_a_19386]
-
la PN}... Deși în prezent, din punct de vedere material, o duc nu cu mult mai bine decît sub comunism, m-a ferit pînă acum Dumnezeu și-L rog stăruitor să mă ferească mai departe de nostalgii și îndeosebi de nostalgici...
1 Mai muncitoresc by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13891_a_15216]
-
adîncă și îi cedează pentru că nu crede în vindecare. Lui Potdiaghin nici prin minte nu-i trece, de pildă, să își caute cu adevarat pașaportul. El pricepe imediat rostul simbolic al rătăcirii lui. Dar poate o imagine mai clară a nostalgicului că saltimbanc, asadar că ins care își joacă suferință camuflînd-o prin vocație în seninătate, sînt cei doi dansatori, Colin și Gornotvetov, "amîndoi puși pe chicoteala ca niște femei, cu nașuri pudrate și coapse musculoase", cum îi descrie, într-una dintre
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
trecut care le lipsește tutoror membrilor pensiunii, făcînd din toți mai mult sau mai putin niște infirmi, e important că ea să rămînă o proiecție. Nostalgia înseamnă durere după ceva ce și-a pierdut conturul inițial, după o năluca, iar nostalgicul nu încearcă (pentru că știe că nu poate) să iși limpezească privirile, ci preferă să le lase pierdute în ceață, să străvadă, cu alte cuvinte. Tocmai de aceea, din clipă în care a zărit portretul Masenkăi, viața lui Ganin devine o
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
iubiri. Dar e o recapitulare fără obiect și fără concluzie. Există multe spații goale în povestea lor de dragoste (războiul, despărțiri oarecum aleatorii, scrisori rămase fără răspuns etc.), pe care nu vrea și nici nu ar putea să le umple. Nostalgicul din el nu caută să structureze trecutul, ci-l contemplă, ca dintr-un scaun de cinema, cînd plîngînd soarta eroilor, cînd amuzat, cînd mirat, cînd pur și simplu indiferent. Există, de altfel, o scenă extrem de impresionantă, și totodată relevanță din
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
și-a împurmutat-o fără voie, sau de nevoie. Din scaunul său de privitor, Ganin își contemplă umbră înciudat, pentru că știe că acea aparentă coerentă de identitate pe care i-o conferă filmul nu e adevărată. Faptul că Ganin e un nostalgic resemnat să iși mestece cumva trecutul că pe o grămăjoara de tutun, fără să îl înghită, fără să îl mai asimileze, o dovedește plecarea lui, cu cîteva ore înainte de sosirea Masenkăi. Pe care nu vrea să o vadă. Ganin scăpa
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
care moare. Dar plecarea lui nu e neapărat o evadare autentică: Ganin pleacă spre Franța, spre Provence, unde știe că îl așteaptă marea. Greu e de spus dacă pentru el marea înseamnă sinucidere, sau simplă repunere a identității sale de nostalgic într-un abis al nesfîrșitului, al imensității care te cuprinde și te videază din interior. La urma urmelor, marinării secolului XVIII au fost primele victime, ne-o spune istoria medicinii, ale nostalgiei. Cum arata nostalgia celor care nu au plecat
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
bine controlală, cea care e, desigur, amestecata cu imagini și figuri ciudate, dar oricum, a lui proprie, o realitate ușor de recunoscut, sau in cealalta, cea nouă și înspăimîntătoare, care a început să-i invadeze gîndurile și simțurile" (69). Pentru nostalgic, dilemă aceasta e fără ieșire. Iar nostalgia adevărată este, la urma urmelor, cea după copilărie, după acea primă realitate, singura care ne aparține nemijlocit, chiar dacă aparent e cea mai ireala dintre toate. Vladimir Nabokov - Masenka, traducere de Adriana Liciu, prefață
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
didactic, cele șase trăsături ale tradiției antimoderne: contra-revoluția, anti-luminismul, pesimismul, tema păcatului originar, estetica sublimului și stilistica vituperării sau a imprecației. Contra-revoluționarii țin de trei curente: conservatori, reacționari și reformiști. Primii sînt tradiționaliști și adepți ai monarhiei absolute. Reacționarii sînt nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica aristocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, "în mod ideal republicani
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
autor al unui studiu despre Léon Daudet, pe care mi l-a oferit, idolul liceenilor de vîrsta lui Virgil Ierunca din Râmnic. Le voi povesti cu alt prilej. Ca și altele, ai căror protagoniști au fost eroii aceluiași jurnal, intitulat nostalgic Trecut-au anii...
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
complet aberant (comunismul) funcționa încă. Or, un critic care ar fi vorbit despre epocă neputînd să spună tot ce trebuia spus, ar fi avut toate șansele să se compromită singur riscînd să treacă în ochii confraților de breaslă drept un nostalgic al perioadei staliniste. După revoluție, cu atît mai puțin s-au găsit amatori pentru scufundări în mocirla literaturii proletcultiste, chiar dacă filele acesteia constituie probe esențiale la dosarul atît de necesarului și mereu invocatului „proces al comunismului”. De aceea, ne place
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
intitulat Scurtă istorie a extremismului autohton: " La capătul acelui an 1990, democrații din România erau într-o situație catastrofală. Patru mineriade se prăvăliseră asupra Capitalei, iar efectul lor îngrozise populația și încurajase instinctele celor care aveau să devină în timp nostalgicii comunismului. În plus, ca și cum n-ar fi fost de ajuns, cu voia președintelui și a primului ministru, a apărut o revistă de scandal, care promitea că "Pînă la Crăciun va face liniște mai bine decît o armată de mineri"". În pofida
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
textului făcîndu-l sîcîitor este înclinația autorului spre lamentare. E o pornire vădită spre văicăreală la acest călugăr cu umori melancolice și tente răzbunătoare. De aceea, Eufrosin Poteca este un duios iremediabil fără sfieli morale și fără ținută dogmatică. E un nostalgic cu recidive dese de furie pedepsitoare, dar un nostalgic căruia neputința de a se elibera de constrîngerile tagmei îi strecoară în vine resemnarea. În rest, în spatele lamentațiilor ghicești un spirit focos și senzual, irascibil din fire și poftitor de bucurii
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
o pornire vădită spre văicăreală la acest călugăr cu umori melancolice și tente răzbunătoare. De aceea, Eufrosin Poteca este un duios iremediabil fără sfieli morale și fără ținută dogmatică. E un nostalgic cu recidive dese de furie pedepsitoare, dar un nostalgic căruia neputința de a se elibera de constrîngerile tagmei îi strecoară în vine resemnarea. În rest, în spatele lamentațiilor ghicești un spirit focos și senzual, irascibil din fire și poftitor de bucurii lumești. Sub unghi estetic, Poteca nu are conștiința scrisului
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
rușine că partidul-stat s-a întors cu mai mult tupeu, confiscând imaginea lotului național feminin de gimnastică, făcând fotografii electorale cu acesta și anunțând, firește, tot din bani publici, dublarea premiilor pentru sportive într-o evidentă emisiune electorală. Luni seară, nostalgicii vechiului regim comunist au fost pe deplin satisfăcuți: Victor Ponta a semănat perfect cu Nicolae Ceaușescu care s-a împăunat imediat cu jucătorii Stelei după câștigarea Cupei Campionilor Europeni iar PSD se poartă tot mai clar ca PCR. Am asistat
Pocora, despre asemănarea dintre Ponta și Ceaușescu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30368_a_31693]
-
înapoi pe care criticul îl face de la început în fața subiectului său: „Cartea de față își propune să ofere, indirect, portretul psihologic, moral și estetic al scriitorului. Ea investighează, pe de o parte, mecanismele literare prin care un autor provincial, localist, nostalgic al unei lumi pierdute, neacomodat la valorile civilizației moderne, a reușit să fie, vreme de câteva decenii, una dintre efigiile prozei moderniste, un stilist de o frapantă originalitate, admirat și imitat ad nauseam. Pe de altă parte, studiul încearcă să
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
Euroconstruct a început în martie 2009, cu o lună întârziere, în locul celebrului restaurant preferat al lui Băsescu, Golden Blitz. Ar fi trebuit să fie gata în 8 luni, adică în luna decembrie, dar în luna iulie 2010 construcția arăta așa: Nostalgicii restaurantului nu trebuie să rămână fără speranță. Patronii Golden Blitz și Euroconstruct Trading 98 sunt acceași, așa că nu au renunțat la faimoasa cârciumă. Cu alte cuvinte localul nu a dispărut, doar s-a trasnformat. Acum este mult mai modern, are
De ce se construiesc greu autostrăzile, în România. Companiei Euroconstruct i-a luat 2 ani să îşi ridice propria clădire de birouri () [Corola-journal/Journalistic/25338_a_26663]
-
lui Mihai Zamfir, care alcătuiesc un excelent conspect al criticii comunismului. Infrastructură lor de atentă documentație le acordă un aer inebranlabil. Am recomandă lectură lor tururor celor atrași de problemă, atît cititorilor scutiți de preconcepții totalitare, cît și - de ce nu? - nostalgicilor ideologiei, în speranța că aceștia își vor conștientiza impasul. Iar dacă vor încerca a-și susține tezele în continuare, am fi interesați de reacția lor, în primul rînd de replică pe care ar putea-o da acel "aristocrat" al posturii
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
și să-l trimit, prin email, în redacția României literare, va fi trebuit ca România literară să existe nu numai acum, ci și atunci, când sub direcția lui George Ivașcu reușise să fie altceva decât o gazetă de propagandă ceaușistă. Nostalgicilor după vechea și „buna” stare de lucruri, ca și celor nesesizând diferențele dintre socialismul real și capitalismul fie el și „original”, dictatură și democrație, ideologie unică și pluralism, li se poate atrage atenția că meritul unor scriitori importanți a fost
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
poate fi (și chiar este) viața scriitorului, reazemul ei moral este însă stilul. Și, la acest capitol, Cosașu este fără discuție un matein. Unul de speță intelectuală, diferit atât de rafinamentul barbar al unui Fănuș Neagu, cât și de livrescul nostalgic al unui Radu Albala. Genul său este conflictul psihologic, ușor jucat - a la Woody Allen -, rezolvat adesea printr-o vorbă piezișă. Cea de-a doua revelație pe care ne-o procură, separat, „delicatesa" Cinci ani cu Belphegor, dar și Opere
Inconturnabilul Cosașu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5987_a_7312]
-
Corneliu Vadim Tudor , prin valorizarea epocii comuniste, se adresează aceluiași tip de electorat. Va fi greu pentru PCR, fără lideri puternici, care să se afirme în dezbaterea publică, să poată concura cu partidele care deja au ocupat spațiul căutat de nostalgicii epocii comuniste sau de cei cu vederi de extremă-stângă”. În țări precum Olanda, Cehia și Franța, formațiuni similare au obținut scoruri bune la alegeri, exemplu concludent fiind Grecia, unde Partidul Comunist e al doilea partid al țării, obținând la alegeri
Reinventarea PCR: necesitate sau utopie? Cui i-ar conveni reapariția partidului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41766_a_43091]
-
Roberta Anastase conform căreia el ar fi de fapt premierul care va fi desemnat de Uniunea Social Liberală și a afirmat că acestea fac parte dintr-o încercare de dezbinare la nivelul USL. El susține că democrat-liberalii ar fi devenit nostalgici după ce președintele Traian Băsescu a afirmat, într-o emisiune televizată, că Adrian Năstase a fost cel mai bun premier. Nu pot decât să zâmbesc. Cine are timp să o asculte pe doamna Anastase merge acolo, aplaudă. Eu cred că sunt
Adrian Năstase: Democrat-liberalii au devenit nostalgici după ce Băsescu a spus că sunt cel mai bun premier () [Corola-journal/Journalistic/47201_a_48526]