57,942 matches
-
riscuri asumate de unii cercetători care depășesc, cu oarecare prudență, această graniță, dar omit cuvântul ce desemnează corect specificitatea lor, înlocuindu-l cu un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
mănăstiri a fost 1153 și pe prima filă și pe cea cu numărul 177 se păstrează pecetea posesorului brașovean. Nu se cunoaște numele copistului și nici nu poate fi deocamdată identificat deoarece numele acestuia a fost răzuit ulterior. Dar este notată pe fila 447, perioada în care a fost scris, probabil la Iași: 1850 - 1851. S-ar putea să găsim un argument pentru a crede că autorul operației de ștergere a numelui copistului ar fi Varlaam, deoarece aceeași operație de radiere
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și de corespondență lui Paul Constantinescu, care abundă de informații privind activitatea prietenului sau Coști și a primei lui soții, Viorica pe care hâtrul Paul a caricaturizat-o în crochiurile sale savuroase. Totuși biograful englez al lui Silveștri, John Gritten notă faptul că într-o discuție purtată cu Anatol Vieru a dedus că deși relațiile lui Silveștri cu Jora și Paul Constantinescu erau excelente, gustul sau nu coincidea cu cel al generației sale, iar ei îl considerau excentric.<footnote Apud Virgil
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
abordare, pentru care acest tip de grilă să fie total inutil. La fel, pentru situația scalării înălțimilor și timbrurilor, ca să nu mai vorbim de acelea ale tempourilor sau intensităților. Mai mult, în muzicile tradiționale (populare sau cultice) referentul este „(co)notat” exclusiv oral, în memoria colectivă. Dorim să spunem că, ab initio, autorul nu pornește de la un pre-format sonor. Dimpotrivă, el se inspiră din atmosfera unei viziuni propagate pe un fond de inefabilitate, ca nimic material sau chiar neant. În instantaneitatea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
spaniol s-a efectuat cu ajutorul și prin intermediul mai multor personaje cheie, ce au marcat și influențat decisiv evoluția acestui fenomen muzical. Aceste multiple influențe succesive s-au derulat pe o perioadă relativ lungă de timp - aproximativ patru secole. Să mai notăm că evoluția acestui gen de muzică s-a efectuat și în funcție de contextul geografic, existând centre urbane în care muzica avea o pondere specială în societate. Aceste orașe-stat au polarizat în jurul lor o multitudine de muzicieni și de poeți, creându-se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ritmice, a ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când erau notate elementele principale ale unei piese, respectiv ritmul, modul și textul poetic. În acest fel, oralitatea își păstrează rolul său bine definit în transmiterea repertoriului de tip oriental.
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
spunea și Mahler care, ca și Liszt, gândea atât din punctul de vedere al compozitorului cât și al marelui interpret-dirijor. Într-adevăr, partitura comunică toată informația esențială asupra existenței sunetelor. Organizarea lor în structuri purtătoare de sens, însă, nu este notată și nici nu rezultă în mod univoc din text, ci este lăsată în seama tiparelor de gândire constituite în practica seculară. Ideile citate mai sus nu sunt decât momente dintr-o discuție probabil eternă, despre modul cum interpretarea se raportează
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
mai mare respect față de voința creatorului inițial. Alternativa între extremele - a respecta doar litera textului, rămânând la suprafața unei execuții ce poate fi stearpă, pentru că nu caută relații interne structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât mai conformă normelor constituite în timp ale
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de frază), unele nuanțe dinamice (printre altele, atenuarea unor contraste, de ex. introducând în nenumăratele indicații beethoveniene de fp un diminuendo, cu rezultatul total fals - f dim p), indicații de pedală (neînțelegând, de pildă, că Beethoven, ca și Haydn, nu nota pedalizările curente ci doar pe cele excepționale), care au fost corectate fără milă în sensul unei “curățiri” banal școlărești<footnote Vezi infra pag.17 urm. footnote>. Toate acestea ca rod al schimbărilor inevitabile de optică pe care timpul o aduce
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
a fi fost, unele, notate incomplet. Unde și cât poate sau trebuie să fie ornamentat? Ce funcție pot și trebuie să îndeplinească adaosurile? Se spune că Bach era criticat de contemporani pentru că nu lăsa posibilitatea ornamentării libere de către interpreți, notând totul, chiar și variantele înflorite (Les agréments) ale Sarabandelor, destinate repetării variate a unei mișcări lente ce amenința să devină fastidioasă. Bach reprezintă, în acest domeniu, un pol al austerității. În schimb, în muzica lui G. F. Händel apar părți
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
vreme, de puternice tensiuni s-au tocit față de evoluția sensibilității și a percepției disonanței; sau rupturi melodice cu totul impresionante ale unor epoci, par astăzi lin conduse față de contururile frânte, contorsionate, ale unor lucrări mai noi. Articulația a fost diferit notată în timp. Frazarea a fost notată numai în anumite perioade, de anumiți compozitori (și mai ales editori, cum am văzut) și atunci au folosit, nu semne specifice care nu existau, ci s-au servit tot de arsenalul articulației, semănând confuzie
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
tocit față de evoluția sensibilității și a percepției disonanței; sau rupturi melodice cu totul impresionante ale unor epoci, par astăzi lin conduse față de contururile frânte, contorsionate, ale unor lucrări mai noi. Articulația a fost diferit notată în timp. Frazarea a fost notată numai în anumite perioade, de anumiți compozitori (și mai ales editori, cum am văzut) și atunci au folosit, nu semne specifice care nu existau, ci s-au servit tot de arsenalul articulației, semănând confuzie. Dinamica, acolo unde nu este notată
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
notată numai în anumite perioade, de anumiți compozitori (și mai ales editori, cum am văzut) și atunci au folosit, nu semne specifice care nu existau, ci s-au servit tot de arsenalul articulației, semănând confuzie. Dinamica, acolo unde nu este notată expres, rezultă din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi mai largi opțiunea personală rămâne decisivă. Notația în acest domeniu informează de regulă numai asupra macrostructurii, lăsând detaliul (micro-dinamic) în grija intenției
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
interpret. În această privință, clasicii (Beethoven, mai ales) au știut să precizeze numai ceea ce era necesar și să nu încarce textele cu indicații tautologice. Beethoven știa precis ceea ce trebuia să știe și să facă interpretul în mod normal și nu nota decât excepțiile sau abaterile. Dar această parcimonie nu l-a împiedicat, atunci când a considerat necesar, să noteze la începutul părții a III-a din Sonata op. 110 în Lab major unsprezece modificări de tempo (dacă socotim și modificările agogice) și
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
să nu încarce textele cu indicații tautologice. Beethoven știa precis ceea ce trebuia să știe și să facă interpretul în mod normal și nu nota decât excepțiile sau abaterile. Dar această parcimonie nu l-a împiedicat, atunci când a considerat necesar, să noteze la începutul părții a III-a din Sonata op. 110 în Lab major unsprezece modificări de tempo (dacă socotim și modificările agogice) și cincisprezece schimbări dinamice (în total 26 indicații!) în nouă măsuri, ceea ce va deveni un procedeu răspândit către
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
înscrie și discutarea problemei unor indicații neobișnuite de pedalizare la pian, șocante nu atât prin disonanță (azi nerelevantă) cât prin aparenta ieșire din stil. Problema s-a pus mai ales în legătură cu unele indicații beethoveniene, controversate încă și adeseori corectate. Beethoven notează, așa cum am spus, numai esențialul, socotind că interpretul are cunoștințele de bază, care să-i permită redarea gândului său muzical. De aceea, indicațiile sale sunt de obicei laconice, afară de cazuri speciale care să necesite precizări. În cazul pedalei, aceasta nu
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
fel este în finalul suitei Papillons op. 2 de Robert Schumann, unde pedala este prevăzută să dureze 27 de măsuri, timp în care, teoretic (armonic), ar putea exista o pedală armonică de tonică în bas, dar practic, acustic, efectul este notat chiar de Schumann: „zgomotul Carnavalului se stinge încet, iar ceasul din turn bate ora șase”. Patru remarci finale, în legătură cu acest subiect: a) Totdeauna aceste pedalizări sunt legate de prelungirea unui bas în registrul extrem grav, care cuprinde în armonicele sale
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
și al imaginației sale premonitorii. c) Beethoven nu este primul care imaginează asemenea efecte de pedală. Înaintea lui, nimeni altul decât Joseph Haydn experimentase sonorități similare în prima parte a Sonatei în Do major Hob. XVI/50, pe care le notase la fel de explicit. În ultima vreme atari indicații au început să fie respectate strict, fără să mai provoace aceleași discuții, probabil și pentru că răspândirea muzicii lui Haydn este mult mai recentă, când auzul a devenit mai tolerant. Iată cele două fragmente
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ci dă vina pe ...urmașii din zarea vremii din proximitatea aceleia a lui Alexandru cel Bun: ,,descendenții săi, care l-au succedat la tronul țării, nu s-au învrednicit nici de această microscopică onoare.”. Nu prea departe de acea epocă, notează autoarea, cu un aer de zeflemea bine strunită: ,,Ștefan cel Mare a ținut piept puhoaielor flămânde ale turcilor și tătarilor, a apărat ctitoria vrednicului său bunic de lăcomia nesățioasă a trufașilor crai vecini. Dar aceasta-i o poveste necunoscută cernăuțenilor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a vizitat împreună cu plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului Doinei Cernica și la vernisajul expoziției artistei Dany Madlen Zărnescu - s-a declarat mare admiratoare a acestei ,,artiste neordinare (...) pornite pe drumul inițierii în miracolul negrului, fiind fascinată de fiorul de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
joi, 2 iulie. Șefa DNA, Lăură Codruța Kovesi, a anunțat, la bilanțul din luna februarie, ca a cerut 50 de noi posturi, din cauza creșterii volumului de dosare în condițiile în care numărul procurorilor a rămas același de la înființarea DNA. De notat că solicitarea n-a fost aprobată pe mandatul de premier al lui Victor Ponta, anchetat în dosarul Șova. Au fost suplimentate și posturile la Înaltă Curte de Casație și Justiție, de la 539 de posturi, cu cat funcționa în baza unei
De la Guvern, forțe suplimentare pentru DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție [Corola-blog/BlogPost/93796_a_95088]
-
al judecătorilor, al politicienilor, al legiuitorilor care cer eliminarea relațiilor biologice că fundament al familiei e în creștere vertiginoasa. Asta se reflectă în numărul crescînd de comentarii, legi, ori cărți care se publică în sprijinul distrugerii familiei biologice ori nucleare. Notam că în 2013 New York University Press a publicat What Is Parenthood? Contemporary Debates about the Family („Ce înseamna a fi părinte? Dezbateri contemporane privind familia”) Din nefericire nu am avut ocazia să citim cartea, dar o simplă aruncare de privire
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
o pună un jurnalist care se respectă ca profesionist, în lumea social media care ne înconjoară de peste tot, este: „Ce putem furniza pe rețelele de socializare?”. De la această problemă deontologică și-a pornit dezbaterea de principii „BBC College of Journalism”, notează „dailysabah”. La prima vedere, răspunsul este simplu: jurnaliștii trebuie să se întrebe dacă ceea ce împărtășesc pe social media poate fi transmis și de la pupitrul consacrat al companiei pe care o reprezintă. Odată această enigmă interioară rezolvată, ceea ce urmează poate fi
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
ediția dumneavoastră? Toate edițiile critice ale antumelor eminesciene sînt de luat în seamă, avînd în spate editori care au trudit mult pe text și pe interpretarea lui filologică. S-a instituit, însă, un stil, un comportament general: nici un editor nu notează diferențele de lectură ale predecesorilor săi. Numai sporadic, unde sînt semnificative, aceste diferențe sînt semnalate în note finale (rar, și în note de subsol). De aceea, eu am procedat la o lectură sinoptică, adică la o comparație, vers cu vers
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]