KorAP: Find »[drukola/base=nour & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...54 >

1,329 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

o dată: drum bun! Jos, în holul de la intrare, Aura cheamă telefonic un taxi, apoi merge la poartă să aștepte. Pe aleea spitalului, din senin, o rafală de vînt, venită dinspre dealurile Ciricului, lovește o bucată de ziar, ridicînd-o sus-sus, spre nourii încă neclintiți. *** La ieșirea din cantină, Dorin își aruncă pardesiul pe umăr, ținîndu-l agățat cu degetul arătător, vînturînd cu mîna cealaltă mapa în care-și poartă caietele de curs și cele două-trei cărți de specialitate împrumutate pentru după-amiază de la bibliotecă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ce o au cursele cu regim special, cursele rapide, O.N.T.-urile, ori cele externe, sfidîndu-le pe suratele lor locale, sau nerapide, înțesate de lume, cu băncile ciobite și geamurile crăpate iarna, sau înțepenite închise vara. Cîțiva fulgi scăpați din nourii porniți într-o parte singuri, fără urmă de vînt, sînt loviți de parbrizul uriaș, transformîndu-se în puncte mici de apă ce se preling încet. Aura trage furioasă portiera: De-o oră aștept! Sîntem aglomerați strînge din umeri șoferul taxiului. Unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mă, ești teribil! Cine-o să fie cel mai fericit tată? Drept răspuns, Lazăr stă încă nedumerit, cu privirea fixă, apoi, revenindu-și, începe să răsufle apăsat, înghite în sec de cîteva ori, caută insistent cu privirea în sus, spre nouri, lasă impresia că a văzut ceva, oftează și rostește: Doamne, cu ce anume ți-am greșit mai vîrtos ?... Discret, întoarce capul, își șterge ochii umezi și pornește năuc, înainte, spre gardul de beton. Două fete murmură el. Olițe, fundițe, codițe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
șoferul urcă un pas în cursă, întoarce tăblița pe care scrie: "Cursa rapidă Valea Brândușelor Iași", după care coboară și izbește din nou portiera. Îți cădea limba... bombăne călătorul și se întoarce la bagaj, lîngă soția lui. De sus, din nouri, cîțiva fulgi mari cad ușor spre pămînt, ca într-un basm... P. Neamț, Fedeleșeni 1979-1980 DE ACELAȘI AUTOR: Zaruri de cretă, roman, Ed. Junimea, 1976; Ziua magnoliilor viscolite, roman, ediția I-a, Ed. Cartea Românească, 1979; ediția II-a, Ed.

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

oamenii politici români, să insiste asupra faptului că Rusia victorioasă nu va admite o Românie puternică, care să-i închidă drumul spre Constantinopol și Strâmtori 23. O atenție specială a acordat situației din Basarabia, în preajma și la începutul războiului, Alexis Nour, în ale sale Scrisori din Basarabia, patru articole apărute în anul 1914, cu subtitlul Basarabia de la 1912 încoace 24, și un articol publicat în martie 1915, cu subtitlul Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“25. Autorul și-a propus să înfățișeze diferite aspecte

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sociale, politice și culturale din scurtul răstimp ce trecuse de la împlinirea a 100 de ani de la ceea ce, în mod oficial, s-a numit „alipirea Basarabiei de Rusia“. „Viața Basarabiei contimporane, ale cărei manifestări și evenimente interesează pe toată lumea, • constata Al. Nour - nu corespunde deloc cu interesele și aspirațiile românimei locale, căci tot complexul traiului nostru politico-social și economic se face pe rusește, în formele tradiționale de cultură și administrațiune rusească“26. Dincolo de prezentarea luptei ce se dădea pentru guvernarea Basarabiei între

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
nr. 1-3, 1914, p. 410-421; 2) vol. XXXIII, nr. 4-6, 1914, p. 188-194; 3) vol. XXXIV, nr. 7-9, 1914, p. 257-268; 4) vol. XXV, nr. 10-12, 1914, p. 294-308. 25 „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, 1915, p. 278-282. • Alexis Nour, Scrisori din Basarabia..., vol. XXXII, nr. 1-3, 1914, p. 412. • Idem, Scrisori din Basarabia..., vol. XXXIII, nr. 4-6, 1914, p. 194. vreo școală de limba română s-au lovit de refuzul autorităților. „În fruntea Instrucțiunii publice din Rusia stă de

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
ocârmuire decât refuzul pur și simplu de a fi deschise“28. Interesante sunt considerațiile referitoare la menținerea românismului dincolo de Prut. La întrebarea „ce avem noi românesc în Basarabia pentru momentul odios al jubileului «nostru» de o sută de ani?“, Alexis Nour dă un răspuns amplu, din care reținem aici (în ordinea din text): • Două foi săptămânale: „Glasul Basarabiei“ (cu un tiraj mic din cauza greutăților materiale), „Cuvânt Moldovenesc“ (cu un tiraj de 2.000 de exemplare) și revista „Cuvânt Moldovenesc“ (cu un

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Stroescu, dar care ne-a părăsit pe noi, s-a dus în străinătate și venitul de pe moșiile sale din Basarabia, în urmă de aproape 300 de mii de lei anual, îl dă pentru cauza sfântă a fraților transilvăneni“29. Alexis Nour își exprima încrederea „că Basarabia e o mare posibilitate pentru românime. Numai că ea e o posibilitate foarte originală și de neimitat, care necesitează cea mai serioasă și specială atențiune. Odată ajunși însă la această cunoștință și convingere, se vor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Funcționarii ruși, membrii băncilor și cooperativelor sătești, instructorii agronomi etc., recrutați în parte din populația originară a Basarabiei, vorbesc cu populația la țară pe românește, „urmărind să obțină ceva rezultate în serviciul lor“30. Lipsesc aproape cu desăvârșire - aprecia Alexis Nour - oamenii de acțiune, elementele intelectuale locale care să se ocupe de cultivarea limbii și culturii române, de dezvoltarea sentimentului național în categoriile largi ale populației. „Nu avem nici o școală, cerc, societate, teatru, dregătorie cu limba noastră, cu semnele traiului nostru

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
judecat pe nedrept, deoarece - afirma autorul articolului - „nu crede în nimene și în nimic ce este basarabean, iar inima lui s-a mutat în Ardeal“. Stroescu a contribuit substanțial la sprijinirea învățământului românesc din Ardeal, învățământ inexistent - așa cum preciza chiar Nour - în Basarabia. • Ibidem, p. 260. • Sunt menționați „unii din fiii credincioși ai Basarabiei [care] au îndurat și prigoniri“, fiind destituiți din posturi și mutați din Basarabia; „separat de aceștia, trebuie să pomenesc pe d. Nic. Durnovo, această unică voce ce

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
rusă „nu încetează toată viața lui să insiste asupra autonomiei naționale a Basarabiei și are cutezarea de a spune negru pe alb (în Rusia!) că Basarabia întreagă (nu numai cea de sud) trebuie să fie a României“. Era - pentru Alexis Nour - încă o dovadă că „trebuie să existe și să biruiască un întreg sistem de anume noțiuni asupra țărișoarei dintre Nistru și Prut, care, aplicându-se la Articolul conține un îndemn (mai ales pentru bărbații de stat din Regat) la cunoașterea

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri. Acestei necunoștințe complete la românii «liberi» datorim noi negligența generală pe care o întâmpină chestia Basarabiei la cei din regat“33. Unele aprecieri formulate de Alexis Nour comportă nuanțări, ținând seama de faptul că declararea neutralității de către România a reprezentat un pas în desprinderea de Puterile Centrale și apropierea de Antantă, deci și de Rusia; de aici, o anumită rezervă, lesne de înțeles, față de situația Basarabiei. Era

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
că austro-germanii vor fi învinși“ și prin avantajul de a fi găsit un teren propice, „în simpatia pe care noi nu am încetat niciodată de a o avea pentru Franța“. Un „curent războinic în sens contrar celuilalt“, mult mai • Alexis Nour, Din enigma anilor 1914-1915. Impresii, observații, constatări și critici ale unui profan, în „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, ian.-mar. 1915, p. 167. • Idem, „Alsacia-Lorena“ româno-rusă, în „Viața Românească“, XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 114. • Eliza Campus, Din politica

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
ale unui profan, în „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, ian.-mar. 1915, p. 167. • Idem, „Alsacia-Lorena“ româno-rusă, în „Viața Românească“, XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 114. • Eliza Campus, Din politica externă a României 1913-1947, București, 1980, p. 38. • Alexis Nour, „Alsacia-Lorena“..., p. 116. • Ibidem, p. 123. redus ca proporții, în frunte cu P.P. Carp, C. Stere, Virgil Arion, „predica cu autoritate războiul contra Rusiei“39. Mai exista și atitudinea „guvernului și a direcțiunii oficiale a Partidului Conservator [care] au păstrat

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
și pentru Basarabia! Altfel vom pierde și Basarabia și vom rămâne și fără Ardeal. Ardealul nu a pierit într-o mie de ani, nu va pieri nici de azi înainte“61. Revista „Viața Românească“ a reluat, sub semnătura lui Alexis Nour, articolele referitoare la starea învățământului, a organizării administrative, a vieții sociale și economice etc. din Basarabia, plecând de la constatarea că în Regat aceste aspecte erau foarte puțin cunoscute. Unele informații corespundeau realității, altele erau discutabile și chiar de neacceptat, autorul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
elementar și mărginite și acestea; dar în același timp - cât mai multe rugăciuni, limba slavonă veche, religia și gimnastica militară. Aproape nici o cunoștință de geografie, istorie, științe naturale etc. 59 Ibidem, p. 211-212. • Ibidem, p. 213. • Ibidem, p. 216. • Alexis Nour, Ce este Basarabia, în „Viața Românească“, vol. XXXVIII, nr. 7-9, 1915, p. 229. • Ibidem, p. 231. Astfel stând lucrurile, de ce să ne mirăm că rusul, ca stat, nu dă românului sau ruteanului învățătura în limba lor, pe când el nu are

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
tip de mentalitate rusească generală a avut o influență bună asupra oamenilor de peste Prut: le-a dat orizonturi largi pentru idei și acțiune, care nu sunt mărginite, încadrate de orizonturile înguste ale unei țări mici“67. Să fi uitat Alexis Nour că această întindere teritorială a constituit un factor de puternică presiune concretizat în numeroase deportări, sub mult temutul „pohod no Sibir“? Dacă, în ce privește organizarea administrativă, Regatul era în urma Rusiei și, implicit, a Basarabiei, autorul ținea să facă, „odată pentru totdeauna

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
din însăși națiunea românească... Or, pentru aceste bunuri supreme aș fi dat eu, basarabean, în schimb toate bunurile vieții intelectuale (în limba rusă - n.ns.) și social-economice pe care le avem în Rusia atât de dezvoltate“68. Preocupările lui Al. Nour pentru prezentarea realităților din Basarabia publicului din Regat, acuzat de ignoranță în domeniu, s-au concretizat și în publicarea unei hărți etnografice, din care rezultă, spre surprinderea unora, preponderența populației românești dintre Prut și Nistru. Prezentând această hartă într-un

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
ale națiunii române. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în 1917-1918, a pus în evidență o descătușare a energiilor naționale greu de • A. Frunză, Note pe marginea unei hărți (Harta etnografică a Basarabiei de d. Al. Nour), în „Viața Românească“, vol. XLI, nr. 4-6, 1916, p. 268-276. Aceeași poziție era dezvoltată de A. Frunză în cartea România Mare, publicată la București, în 1916, la Editura Ligii pentru eliberarea Basarabiei (Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, Chișinău, 1993, p. 14

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Nicolescu, Ilie 433. Nicolet, C. 472. Niculescu, Ilie 444. Nijf, O. van 474. Nissl, H. 223. Nissot 119. Nistor, Ion 45, 241, 355, 357, 363, 364, 372. Nistor, Paul 189. Nițu, Anton 13. Nixon, Richard M. 425. Noica, Constantin 518. Nour, Alexis 384-388, 393-395. Novii 477. Novikov 289. Noy, D. 471. Noyes, James Oscar 94-100, 103. Obellii 477. Ober, profesor 450. Obrenovici, Maria 294. Obrenovici, Mihai 285. Ocneriu, Mișu 434, 436, 440, 447, 448. Ofellii 477. Offenberg, consul 282, 294, 296

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755

noastră, nu le-a dezvoltat cu atâta afinitate ca autorul dramei Jocul ielelor. Mioara e Scrisoarea V, Act venețian reia Luceafărul, Ladima e Dan/Dionis, Ștefan Gheorghidiu, în războiul transilvan, reamintește (chiar și în pasiunea lui pentru îngerul-demon) de Toma Nour."246 Măcar la nivelul comparației dintre Luceafărul și Act venețian, aceasta nu poate fi expediată printr-o simplă constatare, așa cum a procedat criticul. Cine citește piesa lui Camil Petrescu, cu o "lentilă" eminesciană, realizează că textul, în unele părți ale

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726

Eureka: poem în proză - eseu despre universul material și spiritual, 1848).] "Voi cataracte aprige, voi șuvoaie de argint; Voi rîuri spațioase, de salcie acoperite cu lințoliu; Suiți-vă pe razele departe luminînd a' soarelui încoronat cu străluciri, Să ajutați îndoliații nouri ce distilează lacrimi. Voi aburi de otravă, peste capul meu zvîrliți-vă; Voi vipere colcăitoare, picioarele-mi înfășurați-le; Voi broaște,-împrăștiați-vă veninul pe cărarea-mi; Voi meteori nimicitori, străluciți asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul

[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
Tu ești substanța mea, iar eu sînt umbra ta"; De la tine doar eu îmi iau ființa"; În surîsul tău trăiesc, sînt liber; Cînd tu te-ncrunți, eu trebuie să mor". Epistle to the Rev. Mr. Catcott / Epistolă către Părintele Catcott - "nour învăluitor precum o mantie"; " Inspirația, pururi ascunsă-n noapte"; " Dacă favoruri tu ai dat Păgînului, Turcului sau Jidovului, / Spune, n-a avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al unui creier sterp", "odraslă

[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
cucerește ori moare"; Ci cînd pămîntul, frămîntat de-îngrozitoare spasme, / S-a fost ascuns de văzul oamenilor în tărîmuri ale beznei"; "meleaguri ale nopții cei eterne"; "cavernele cele-întunecoase"; "nor negru"; "slavă și odihnă veșnică"; "sulițele, cu aripe ghimpate ale morții"; "nouri ai carnagiului"; "noapte eternă"; "binevenită moarte"; "Schimonosit de durere"; "sulița letală"; "lovitură mortală"; "rană fatală"; "creier fumegînd"; "moarte și faimă veșnică"; "Moartea-ți nu putea veni decît din brațul lui Alfwold, / Așa cum numai diamantele pot să își vatăme diamantele semene

[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]