9,057 matches
-
face să se scurteze hainele prin geometrie proiectivă. Întâi zice: "doar știința e învățătoarea vieții", apoi gândește: "nu este viața învățătoarea științei?" Însă forța sa se află în pedagogia sociologică. Va fi floarea secolului nostru, spunea la desert, în timp ce spărgea nuci lui Sinforiano, admiratorul său; nimeni nu știe ce se va putea face cu ea... Poate cineva va crede că se va ajunge să se facă oameni în eprubetă, prin sinteză chimico-organică, îndrăznește să insinueze Sinforiano, care este înscris la științele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
da, ar fi Încântată, . Așa că sâmbătă, după ce discoteca municipală s-a Închis, pe la zece și jumătate, el a invitat-o În vila părintească, ai lui erau la Pietroasele. Și În sufrageria vilei părintești Lucian a tratat-o cu lichior de nuci, i-a arătat casetofoanele, blugii, pușculița lui plină de dolari, au fumat More, apoi a sărutat-o și a vrut să o dezbrace. Dar ea l-a refuzat, că Încă nu se cunosc, că ar fi bine să se mai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
veneau în urma armatei cu bagajele și cățelușii de companie pe care un trântor de sclav creștin îi botezase, nu se știe de ce, Gog și Magog; tălmaci utili pentru ca oștirea să se poată tocmi de la o vale la alta pentru poame, nuci, rodii, dar și surcele de încălzit cazanul consulului, care cazan servea când pentru supa oștirii, când pentru baia ibovnicelor trimisului împărătesc cu inel pe care scria SPQR... își închisese și ea cartea și privea drept înainte. — Deseori întâlneau tabere de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu fruntea sus. Nur Iulian trăiește într-o cămăruță de pe dealul Montmartre. Stă acolo ca un sihastru. Aidoma sihastru lui Daniil, chincit ca un derviș în vizuina lui. Da, ca acel pustnic Daniil care i a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l facă să-și vină-n fire. Așa e și el, un sihastru darnic și arțăgos. Numai că el nu îndrăznește să-i tragă o labă lui Xhaferi. Si-apoi, Mirko
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
340 (aferent colectorului secundar 4.11); - colectorul secundar C.S. 4.11.3 - existent (120 m - str. Căminului) din punctul 546 al rețelei, până în punctul 2 (aferent colectorului secundar 4.11); - colectorul secundar C.S. 4.11.4 - existent (198 m - str. Nucului) din punctul 547 al rețelei, până în punctul 339 (aferent colectorului secundar 4.11); - colectorul secundar C.S. 4.11.5 - propus (615 m - str. V. Ciurea) din punctul 330 al rețelei, până în punctul 338 (aferent colectorului secundar 4.11); - colectorul
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
mm și 1000 mm (utilizând și conducte existente). Străzile 1 Mai, 2 Grăniceri, 9 Mai, Ana Ipătescu, Botoșani, Cotești, Cuza-Vodă, D. Hărlescu, Filaturii, I. Dragoslav, Libertății, Livezilor, Lovinescu, M. Eminescu, Mr. Ioan, N. Beldiceanu, N. Ganea, Pleșești, Millo, Nada Florilor, Nucului, Oborului, Pietrari, Revoluției, Sadoveanu, Soldat Zamfir, St. Cel Mare, Stadion Sportiv, Trandafirilor, Unirii, Victoriei au fost incluse în prezentul proiect datorită condițiilor tehnico-economice favorabile de extindere a rețelei de canalizare. Din considerente tehnico-economice, datorită configurației terenului ce nu permite funcționarea
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
vale satul, vedea livezile albite de floare. Era o priveliște mirifică. Seara era liniște deplină, iar la apusul soarelui totul se colora în aur. Și livada mea va fi, peste puțin timp, pe rod, o să stau și eu "la umbra nucului"... Ce bucurie să stai la umbra unui copac! Sădise un nuc în spatele casei și sub el pusese o băncuță. Nucul crescu repede și-i plăcea să stea acolo, să privească spre pădure. Nu-i plăcuse niciodată singurătatea, chiar dacă era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Seara era liniște deplină, iar la apusul soarelui totul se colora în aur. Și livada mea va fi, peste puțin timp, pe rod, o să stau și eu "la umbra nucului"... Ce bucurie să stai la umbra unui copac! Sădise un nuc în spatele casei și sub el pusese o băncuță. Nucul crescu repede și-i plăcea să stea acolo, să privească spre pădure. Nu-i plăcuse niciodată singurătatea, chiar dacă era cu Toni. Nu se plictisea, mereu își găsea ceva de lucru. Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se colora în aur. Și livada mea va fi, peste puțin timp, pe rod, o să stau și eu "la umbra nucului"... Ce bucurie să stai la umbra unui copac! Sădise un nuc în spatele casei și sub el pusese o băncuță. Nucul crescu repede și-i plăcea să stea acolo, să privească spre pădure. Nu-i plăcuse niciodată singurătatea, chiar dacă era cu Toni. Nu se plictisea, mereu își găsea ceva de lucru. Ba în livadă, ba la gard, ba prin sat, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ai lipsit atât de mult timp? Da. Ce regret eu este că nu m-am bucurat de adolescența voastră. Am muncit, am muncit... Hai să te duc la locul meu favorit. În spatele casei am pus o băncuță mică, sub un nuc. Bine, hai acolo. Acolo îi aștepta Toni, lungit în fața garajului, ca și cum ar fi vrut să păzească mașinile. Se ridică alene, se lipi de Petre, apoi se așeză la picioarele Anei. Ce repede te-ai împrietenit cu el! E un câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
calitate, făcu straturi și de la târgul din Văleni aduse răsaduri de roșii și ardei, arpagic, usturoi, semințe de dovleac, fasole... Pe lângă gard semănă ici-colo porumb, să aibă de fiert și floarea soarelui, pentru frumusețe. Tot pentru frumusețe, în fața băncuței de sub nuc, răsădi flori vâzdoage, bumbișori, portolac, gura leului, regina nopții... Se bucura de pe acum de bucuria Anei când va vedea florile. În toamnă mai apucase să planteze, de o parte și de alta a cărăruii de la poartă, butași de trandafiri aduși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Policlinica, fetele cu cartea. Își aduceau aminte de Paștele petrecut la Bucura și nu mai conteneau cu întrebările despre casă, ce-a mai rostuit, ce-a mai făcut, despre livadă, despre Cooperativă... Ana îl întrebă ce mai face Toni, dacă nucul a mai crescut, dacă mai stă pe băncuță... Cu bateriile încărcate de întâlnirea cu cei dragi și cu problemele Cooperativei puse în ordine, Petre se reîntoarse la Bucura. Nu putea lipsi prea mult, avea de plivit, săpat, udat, îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la televizor, la care n-am aflat încă răspuns. Ce întrebare ? Cum se cheamă pomul care face ciori? Ana îl sărută și cu Toni după ea plecă în camera ei. După-amiază, cu Ana și Toni alături, stăteau pe băncuța de sub nuc. Observă un om care se oprise la gard. Bună ziua, vecine! Bună ziua! De mult voiam să-ți mulțumesc, că datorită dumitale mi-am tras și eu apă de la conductă. Primarul a făcut și el cât a putut, dar fără munca dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zile, viața lui Petre și a Anei intră în normal: se sculau care când apuca, beau lapte proaspăt și mâncau pâine de casă unsă cu unt de țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă, ea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
țară și dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă, ea îi ceru să-i arate mâinile. Petre întoarse palmele. Ea le cercetă cu amănuntul și spuse: Mama mi-a zis că ai creat bijuterii de o mare frumusețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Toni se strecura printr-o gaură din gardul din fundul grădinii și dispărea prin pădure. Își zicea că așa arătos cum era Toni și-o fi găsit o adoratoare. Într-o dimineață, când Petre stătea cu Ana pe băncuța de sub nuc, apăru Toni purtând în gură o mogâldeață care scâncea. Toni se apropie de Ana și depuse mogâldeața la picioarele ei. Era un Toni mic și drăguț, de câteva săptămâni, leit taică-său, negru, cu pieptul alb, dar cu o ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu 20 de lucrări pentru proba eliminatorie, altă mapă cu lucrări pentru "testul vocațional"... N-avea timp de pierdut! Marea și Bucureștiul rămân la locul lor și după intrarea la facultate. Acum rămânea la Bucura, cu livada, cu băncuța de sub nuc, cu Pic și Toni..., cu computerul, ce-și putea dori mai mult? La București, Petre se văzu cu domnul Friederich, care, protocolar, îl invită vizavi, la Intercontinental, la un "dejun de afaceri". Urcară la restaurantul de la etajul 12, unde domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
acoperiș. S-a făcut și un gard pentru îngrădirea obiectivelor și polițaiul din Bucura a fost solicitat să fie cu ochii pe "materiale". Cu șantierul inaugurat și toate puse la punct, Petre răsuflă ușurat. Reveni la Ana, la măsuța de sub nuc, la Toni și Pic cel mic... Cât fusese prins "în vale", Ana se ocupase de schițe și desene pentru facultate, dar și de gospodărie, de grădină, de bucătărie. Petre descoperi ce meșteră e fata lui în toate și ce bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și viei. Petre îi anunță că doar după prima brumă se trece la recoltat și că la sfârșit de săptămână va veni cu Ana la București, că urmează să se deschidă școala. Ana își luă rămas bun de la trandafiri, de la nuc, de la băncuță, îl puse pe Pic cel mic într-un coșuleț, Petre umplu portbagajul cu roșii, castraveți, ardei, cu primele pere și mere coapte și porniră spre București. Se întâlnise de dimineață cu "echipa de conducere", totul era în ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vatale, suveică, fucei. Nu lipseau andrelele, iglița, acul, mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din grâu ornate cu chipul Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul era altădată așezat în car tras de boi. Când este scos din casă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul în Ajunul Crăciunului. Copiii care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la gospodari mere, nuci și chiar bănuți. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
friptură de curcan. Am mâncat frunze de pălămidă. Planta asta este foarte amară, dar face foarte mult bine. O mâncam fie așa simplă, fie salată cu lămâie sau cu caș. Am avut în meniu și ton roșu, broccoli, urzici și nuci... Uneori, când veneam la 3-4 dimineața de la restaurant, simțeam că mor de foame și mâncam și câte trei ciorbe din cap de mânzat", a adăugat ea. "Cât am ținut dietă, am făcut și masaj cu ulei special, de două ori
Cum a slăbit Cornelia Catanga 20 de kilograme. Află rețeta by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72069_a_73394]
-
exprima însă într-o limbă ex catedra. Era, ca să vedeți, un profesor de limba română, pensionar, din Muscel, care venise în capitală să-și vândă producția, avea în livada lui moștenită de la nevastă-sa (că intraserăm imediat în vorbă) cinci nuci bătrâiori, dar harnici! Sunt și astfel cazuri, deși rare. De atunci, nu mă mai joc de-a vorbitul așa și-așa... * Ajungând cu bine acasă, am pus le beethoveniene, care în ultimul timp mă liniștesc, mă bine dispun, declanșând în
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
ghid de conversație extrem de bogat, propus de un autor cu simțul limbii populare și al dramatizării. Textul cuprinde, de exemplu, lungi conversații în jurul felurilor de mîncare - carnați, jambon, biftec, costițe, macaroane cu parmezan, usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]