1,735 matches
-
Însă...m-a trântit în zăpadă. -Și nu tre-a mâncat? A râs doamna Ștefănescu. -Nuu! Pentru că tot nuiaua asta fermecată...sărăcuța...tot ea m-a salvat. -Cum te-a salvat? Întrebă doamna. -Când a sărit lupul în ceafa mea, nuiaua a trăsnit ca un fulger ceresc : pooc! Și a adus acolo, pe câmp pe domnul Ionescu. În sania trasă de cei doi armăsari. Să fi văzut atunci cum au sărit armăsarii pe lup, încât bietul lup abia a scăpat și
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
vântul? -Nuu, ca gândul! Că au picat la țanc. Tocmai când se pregătea lupul să mă sfâșie. Dacă mai întârziau puțin, nu mai eram aici. După ce a fugit lupul, armăsarii stăteau cu boturile pe mine să mă păzească. -Îi vrăjise nuiaua ta...fermecată, spuse domnul Ștefănescu. -Daa, răspunse candid Tudorel, că tot nuiaua adusese și pe neamț și pe Arapu’ și pe...pe...un om...pe care nu-l cunosc. -Bine, spuse învățătorul, după ce te-au scăpat de lup, ce-au
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
pregătea lupul să mă sfâșie. Dacă mai întârziau puțin, nu mai eram aici. După ce a fugit lupul, armăsarii stăteau cu boturile pe mine să mă păzească. -Îi vrăjise nuiaua ta...fermecată, spuse domnul Ștefănescu. -Daa, răspunse candid Tudorel, că tot nuiaua adusese și pe neamț și pe Arapu’ și pe...pe...un om...pe care nu-l cunosc. -Bine, spuse învățătorul, după ce te-au scăpat de lup, ce-au făcut armăsarii și oamenii aduși acolo de nuiaua ta? -Domnul Ionescu m-
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
candid Tudorel, că tot nuiaua adusese și pe neamț și pe Arapu’ și pe...pe...un om...pe care nu-l cunosc. -Bine, spuse învățătorul, după ce te-au scăpat de lup, ce-au făcut armăsarii și oamenii aduși acolo de nuiaua ta? -Domnul Ionescu m-a luat în sanie și m-a dus acasă, explică simplu băiatul. -Mda...Normal, mormăi învățătorul. Însă...acum...unde sunt cei cu sania? A pocnit din nou nuiaua și i-a făcut nevăzuți? -Nuu! Râse Tudorel
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
au făcut armăsarii și oamenii aduși acolo de nuiaua ta? -Domnul Ionescu m-a luat în sanie și m-a dus acasă, explică simplu băiatul. -Mda...Normal, mormăi învățătorul. Însă...acum...unde sunt cei cu sania? A pocnit din nou nuiaua și i-a făcut nevăzuți? -Nuu! Râse Tudorel. Le-a adus tuțu vin și mama jumări cu bolindeți. Eu le-am făcut o urare de sănătate. Cei doi iar se puseră pe râs. -Ți-au dat ceva, mă, pentru că i-ai
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
repezit la cuier. A verificat cu atenție gulerul paltonului și a spus contrariată : -Așa e! Ai ruptură la guler...în spate. Se cunosc urmele unei mușcături. Mă, nu cumva a sărit la tine vreun câine? Poate el-ai zgândărit cu nuiaua asta a ta...fermecată? -Păi...ce v-am spus până eu până acum? Râse cu poftă Tudorel. Ce, acolo pe câmp erau câini? Hja, ha, ha! Domnul și doamna Ștefănescu se uitau stânjeniți unul la celălalt. Nu știau cât adevăr
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
lacrimă. A mormăit cu capul în jos un „mulțumesc, Tudorele!” Nimeni nu-i mai spusese așa ceva. Când a plecat, cei doi l-au condus până în mijlocul uliței și l-au sărutat pe obraji ca pe copilul lor. Iar Tudorel, cu nuiaua după el, a plecat sărind într-un picior și strigând cât îl ținea gura : Bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!v Apoi cânta : „Astăzi s-a născut Hristos,/ Mesia chip luminos,/ lăudați și cântați și vă bucurați!” Lătrau câinii în
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
Crăciun!v Apoi cânta : „Astăzi s-a născut Hristos,/ Mesia chip luminos,/ lăudați și cântați și vă bucurați!” Lătrau câinii în toate curțile să rupă scândurile de la garduri. Oare simțiseră mirosul de lup de pe paltonul lui Tudorel sau îi întărâtaseră nuiaua lui fermecată? Domnul și doamna Ștefănescu priveau uluiți după el. -Măi, femeie, tu crezi că mușcătura din palton a fost făcută de lup? -Cred! Așa cum cred că luna a fost mireasa lui, așa cum cred că a fost nins cu pulbere
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
bazaconiile astea. Că te faci de râs. -Ba, tu te-ai făcut de râs, că n-ai știut cum arată praful de stele. -Hai în casă! s-a înfuriat domnul Ștefănescu. Că înghețăm aici ca doi proști. *** -sfârșit- Referință Bibliografică: NUIAUA FERMECATĂ-ultimul episod / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
am fost sau cumincior, Să îți spun nu mi-e ușor! Ce e foarte-adevărat Este că m-am și schimbat, Eu și cu colegii mei Suntem cei mai cuminței, Iar în marea traistă-a ta Cred că nu ai vreo nuia! Tre’ să-ți spun, de n-ai aflat, Nuiaua s-a demodat! ... Nu educă un gorun Cât cuvântul cel mai bun!” Moșul se foiește-n loc Și pune nuieli pe foc ... Referință Bibliografică: SCRISOAREA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362397_a_363726]
-
e ușor! Ce e foarte-adevărat Este că m-am și schimbat, Eu și cu colegii mei Suntem cei mai cuminței, Iar în marea traistă-a ta Cred că nu ai vreo nuia! Tre’ să-ți spun, de n-ai aflat, Nuiaua s-a demodat! ... Nu educă un gorun Cât cuvântul cel mai bun!” Moșul se foiește-n loc Și pune nuieli pe foc ... Referință Bibliografică: SCRISOAREA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362397_a_363726]
-
biblice și unele personaje din Vechiul Testament pe care le îndrăgea pe atunci. În familia sa văzuse mereu dragoste creștină și armonie împletite cu disciplină pentru că tatăl lui știa să fie și dur atunci când ei depășeau anumite limite pedepsindu-i cu nuiaua, iar el nu concepea viața de familie decât așa cum el o înțelesese din casa părintească. De asemenea fusese și el ca și alți copii plin de neastâmpăr și pus pe șotii la care uneori lua parte împreună cu frații săi, însă
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
diferite culori și după care sar păstrăvii și lipanii, căutând culoarea preferată. Gârbovul lipan și păstrăvul colorat ca un curcubeu sunt scoși cu iscusință din apă de mâinile dibace ale pescarilor și aruncate cu grijă în coșurile pescărești, împletite din nuiele. Mai târziu, focurile aprinse în crângul de pe marginea apei încălzesc lespezile de piatră uriașe, și pe acestea sunt așezați peștii să se răscoacă, apoi sunt numai buni de stins cu un vinișor din podgoria lui Șerban sau a lui Ică
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
la școală în clasa întâi. O neliniște amestecată cu tristețe mă cuprinsese.Bucuria dispăruse. Auzisem de la frații mei mai mari și de la copiii cu care mă jucam în țărâna din fața porții că dacă nu ști lecția, învățătoarea te bate cu nuiaua, sau te pune la colțul clasei în genunchi pe coji de nuci. Îmi părea rău că nu o să mai pot să mă bălăcesc, împreună cu gâștele satului, în pârâul Beica. Doamne, ce mai iubeam acest firicel de apă tulbure! Deși aducea
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
la 3-4 case de fierăria lui Iocan: ,, Avea o curte mititică, în mijlocul căreia stătea căruța omului, nu avea nici un șopron, nici vreun salcăm mai umbros sub care s-o vâre. În fundul curții se vedea un fel de gard mic, din nuiele care despărțea casa și bătătura de o grădină la fel de mică în care Vasile Boțoghină avea câteva straturi de ceapă și usturoi. În grădină și curte, omul făcuse un grajd pentru cai.” O altă înfățișare exprimă casa lui Isosică, femeia lui
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
ușei, curate ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
aceea fiecare și-a adus Propria cărămidă, Și-a bătut cuiul Ca să crească biserici, case, Școli, cetăți, Spitale și... închisori. Orașul este doar un vis bolnav, O utopie a sufletelor rănite, Creată prin puzderia de mîini În spații goale. (12) Nuia cu nuia, rămurică cu rămurică, Ziua toată am dus, am purtat dintr-un loc În altul, am aranjat, am îmbinat, Am înnădit, am împletit Căptușind cuibarul cu puf. Însuflețit de o construcție ciudată, Îmi păream mie însumi pasăre. Și se
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
și-a adus Propria cărămidă, Și-a bătut cuiul Ca să crească biserici, case, Școli, cetăți, Spitale și... închisori. Orașul este doar un vis bolnav, O utopie a sufletelor rănite, Creată prin puzderia de mîini În spații goale. (12) Nuia cu nuia, rămurică cu rămurică, Ziua toată am dus, am purtat dintr-un loc În altul, am aranjat, am îmbinat, Am înnădit, am împletit Căptușind cuibarul cu puf. Însuflețit de o construcție ciudată, Îmi păream mie însumi pasăre. Și se făcea în
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
mic, Moș Crăciun așteaptă-n plic De la copii scrisorele, Că vor daruri pe plăcere Și-l întâmpină cu drag Seara, obosit, în prag. Dar de ce Moș Nicolae Nu poftește în odaie ? Nimeni nu-l poate vedea Nici cu daruri, nici nuia. Și te-aș întreba, băiete, Cum știe ce pune-n ghete? ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ÎL AȘTEPT PE MOȘ NICOLAE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1436, Anul IV, 06 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ÎL AȘTEPT PE MOȘ NICOLAE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367864_a_369193]
-
cu seară; Încerc să dorm, dar somnul nu mai vine, Că sufletul mi-e picurat cu ceară Din lumânările ce s-or aprinde, Când Moșul va intra senin pe ușă Și daruri multe-mi va lăsa, ferice, Alături de-o nuia și o mănușă. Când ochii-mi s-au închis de grele vise, Pe frunte am simțit o mână fină, Iar mângâierea ceea drăgăstoasă M-a-nvăluit într-o lumină lină... În inimă eu am simțit iubire Și stropi divini de binecuvântare, Că
A VENIT MOŞ NICOLAE! (POEZIE PENTRU COPII) de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367869_a_369198]
-
păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
sau pe câmp, să păștem animalele. Eu cu sora mea, care era mai mică cu doi ani ca mine, nu prea voiam să ne ducem.Ni se părea ziua prea lungă și ne plictiseam. Dar mama rupea din gard trei nuiele. Două ni le dădea nouă să mânăm vitele și cu una ne mâna ea spre câmp, pe noi. Când ajungeam în Milovanul lăsam vitele să pască, iar noi ne jucam de mama focului. Legam de o salcie o sfoară și
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
să-i lase să creadă că fiecare an va fi altfel decât cel trecut. Porniră deci șiruri-șiruri de oameni de zăpadă spre palatul de gheață, care mai de care mai împopoțonat. De la ținuta clasică, cu nas de morcov, mătură de nuiele și oală pe cap, puteai vedea toate tendințele în modă până la extravagantul nas din con de brad, mătură din vâsc și căciulă împletită din lână frumos colorată. Unii chiar adăugaseră ținutei fulare multicolore, nasturi din nuci sau chiar extensii de
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]