578,082 matches
-
unei perechi de palme electorale, cînd, pe Realitatea, analiști și jurnaliști respectabili girează un format de emisiune care înscenează un ring de box?! Mie mi-ar placea sa însceneze mai degrabă niște lupte de Sumo. Va dati seama că atunci numai politicienii burtoși cu ceafa groasă ar avea șanse? Hai pariuri, neamule, cine pariază pe musca, cine pe cocos, cine pe supergrea? Noi, boborul ne bucurăm să vedem sînge. Cum ar fi fost România fără comuniști și fără oameni cu mentalități
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
eram în chiloți în fața televizorului cu picioarele atirnind pe canapea, că altfel nu știu să mă uit la televizor, ațița pot. Și sigur nu m-aș fi simțit jignit de lipsă fracului lui Bucurenci. Absolut deloc. Eu îmi pun costumul numai cînd duc gunoiul... ceea ce tvr nu a fost capabilă să efectueze cînd a luat-o distrusu’ ăla la vale. Și stai liniștit, Bucurenci are costum, dar îl pune cînd trebuie, nu la o emisiune electorală care în principiu e caterinca
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
un text pe care n-ai să-l găsești în românia, de altfel că mai nimic (teorie) de sartre, un interviu luat pe când avea 70 de ani, un foarte lung interviu în care-și povestește viața. când ai timp, și numai atunci, uită-te peste el, sunt destule lucruri de reflectat: vezi așadar pe: http://soirs.weblog.ro - undeva în dreapta este un document în pdf intitulat ‘Sartre - Portret la 70 de ani’, ia-l cu click dreapta, save target aș... vreau
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
te altoiască unde te doare mai tare:la brand, la imagine, adică la “organul” care-ți stimulează secreția de bălării. Intuind, deci că miza centrală a pruritului tău nu e reanimarea marxismului ci(că întotdeauna) ratingul personal, Pleșu înțelege că numai dacă sabordează brandul “Bucurenci”,trimite la fund aberațiile care înfloresc la poalele lui. Or brandul, irațional prin definiție,nu poate fi zgiltiit cu argumente ci numai cu persiflări și ridiculizări, cu pamflete și epitete. Pe de altă parte, nu trebuie
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
pruritului tău nu e reanimarea marxismului ci(că întotdeauna) ratingul personal, Pleșu înțelege că numai dacă sabordează brandul “Bucurenci”,trimite la fund aberațiile care înfloresc la poalele lui. Or brandul, irațional prin definiție,nu poate fi zgiltiit cu argumente ci numai cu persiflări și ridiculizări, cu pamflete și epitete. Pe de altă parte, nu trebuie să-ți numărăm “smart”-urile și asistentele ca să ne convingem de precaritatea(sau,mă rog de “intermitenta”) stingismului tau.Trebuie doar să aruncăm o privire peste
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
din acela antipatic care își enervează toți colegii că face mereu pe desteptu și caută să epateze cu orice preț. Băiat deștept altfel. Dar nu e suficient. Văd că acum încearcă o miscare media gen tabloid: bate-ma, injura-ma, numai baga-ma în seamă. Vrea să se “dueleze” cu Pleșu dar nu are “gloanțe”. În lumea intelectuală e ca la box. Ca să provoci camiponul trebuie să ai pucte suficiente, să îi bați pe toți ceilalți. văd că tu ai sărit
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
faptul că degradarea ambientală survine că un produs colateral al procesului de industrializare, si ca mediul natural nu mai trebuie privit ca un rezervor infinit de resurse, avînd capacitate nelimitată de regenerare. Totuși Rachel Carson a subliniat în ‘Primăvară tăcută’ numai chestiunea ambientală, nu și chestiunea economică. Economiștii și industriașii se conectează prima oară la dezbaterea asupra ‚crizei ambientale’ în anul 1972, cînd a fost publicat raportul Clubului de la Romă intitulat ‚Limitele creșterii’ („The limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării mediului înconjurător este adusă numai de tipul de management practicat pînă acum în organizațiile industriale. Organizarea corectă a industriilor din Noua Economie lucrează că un Demon Maxwell managerial destinat scăderii entropiei în organizațiile industriale. Reluăm aici parțial tema cărții noastre precedente: „Mediul ambiant și exergia
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sau exagerare, că este știința dezvoltării durabile. În Ecologia Industrială se transgresează frontierele demersului tradițional al raționamentului efectuat judecând strict în termenii reducerii poluării la sursele punctuale (care pot fi modelate în spațiu că un punct geometric), acționându-se deci numai la ‚capătul țevii’ (‚end of pipe’ acesta este chiar termenul consacrat în limba engleză) sau la „sursă de încărcare ambientală”, într-o abordare strict « ecologistă », indiferență la costurile economice și condițiile sociale. Dezvoltarea durabilă ori ’sustenabilitatea’ cere și respectarea integrității
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește perfect cele trei tipuri de cunoaștere. Instrumentele de analiză ambientală care încorporează aspecte foarte distincte ale cunoașterii, așa cum este Analiza ciclului de viață al produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în taxonomia maniheista, unde inventarul existențial este clasificat în Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din Noua Economie. ‚Parcul industrial pentru dezvoltare durabilă’ de la Kalundborg nu a fost proiectat în mod special printr-o implementare expresă a principiilor Ecologiei Industriale, si in strict acord cu o planificare strategică ambientală. Succesul foarte vizibil de acolo este numai rezultatul spontan al jocului ‘forțelor’ economiei de piață liberă, dar în respectarea spontană a raționalității instrumentale și a eticii utilitariene de către întreg personalul managerial din acele întreprinderi economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului industrial de la
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
an! Pe banii statului ? Apoi, chestiunea construirii și întreținerii șoselei costiere pe litoral, idee susținută de primarul anti-ecologie din Constantă, Radu Mazăre ! Chiar și pe unele insule din Azore s-a ajuns la concluzia că aceste șosele costiere au produs numai dezastre ecologice, si la ora actuală se cheltuiesc bani de la UE pentru desființarea șoselei costiere și refacerea ecosistemelor de litoral. În fine, chestia cu ecologia ‘ne omoară’, pentru că trebuie să ținem cont în permanență de condițiile de mediu atunci când vrem
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
statul român. Hai să spunem lucrurilor pe nume! Toate proiectele dezvoltării durabile ale litoralului trebuie să fie exploatabile pentru profit 12 (douăsprezece) luni din an! Și la ora actuală există întrunite absolut toate condițiile favorabile de economie normativa pentru această! Numai că economia politică normativa și normele sale trebuiesc învățate! Revenim la o problemă veche de mai bine de o sută de ani, semnalată de Constantin Rădulescu-Motru în cartea sa din 1904, ‘Cultura română și politicianismul’. Hai să punem învățătură lui
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ferme? Titus Filipas Marile Sudului, Riviera, Eforie, economia politică normativa, Constantin Rădulescu-Motru, discurs de cauzalitate validat, fish farms, wave farms, Titus Filipas, credite pentru CO2 blogideologic.wordpress.com Titus Filipas (blogideologic.wordpress.com) Știință dezvoltării durabile poate fi realmente implementată numai dacă piratează codurile culturii populare. Întrucât faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în dihotomia maniheista cu inventar existențial clasificat în Bun și Rău, etichetele ecologice și gestionarea ecologică a organizațiilor încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ar trebui luat în calcul atunci când vorbim de crime împotriva umanității. Faptul că Organizația Internațională a Comerțului nu recunoaște Carta Drepturilor Omului și recentul eșec al Rundei Doha îndreptățesc o discuție despre criminalitatea capitalismului contemporan. 6. Capitalismul nu se întemeiază numai pe dreptul de proprietate. Se întemeiază pe vânzarea muncii că marfă, pe exploatarea lumii a treia, pe sistemul injust de comerț internațional, pe dreptul de proprietate și pe dreptul de moștenire. 7. Marxismul nu consideră religia un instrument de manipulare
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
scurtă informare privind desbaterea asupra marxismului la care ați participat. Cu agenda sau nu, am impresia că esențialul a fost surprins în textul prezentat. Ar fi multe de comentat, dar eu - care nu mă consider marxist - mă voi mulțumi cu numai câteva remarci. 1) S-a afirmat, citând Evanghelia, că sărăcia este un dat al umanității. Este posibil, dar omenirea lupta nu numai pentru libertate, cis i pentru egalitate. Iar în Evanghelie scrie : „Mai curând va intra cămilă prin urechile acului
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
textul prezentat. Ar fi multe de comentat, dar eu - care nu mă consider marxist - mă voi mulțumi cu numai câteva remarci. 1) S-a afirmat, citând Evanghelia, că sărăcia este un dat al umanității. Este posibil, dar omenirea lupta nu numai pentru libertate, cis i pentru egalitate. Iar în Evanghelie scrie : „Mai curând va intra cămilă prin urechile acului, decat bogatul în împărăția Domnului“ și „Iubește pe aproapele tău că pe tine însuți“. Oare Iisus Cristos ce a rostit aceste cuvinte
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
prin urechile acului, decat bogatul în împărăția Domnului“ și „Iubește pe aproapele tău că pe tine însuți“. Oare Iisus Cristos ce a rostit aceste cuvinte nu ar fi fost considerat astăzi comunist ? 2) S-a spus că în România nu numai în comunism, ci și în capitalismul interbelic elitele au putut părăsi satul și că acest proces ar fi avut loc la noi și fără comunism. Este o idee pe care o are și Patapievici în cartea „Discernământul modernizării“ (2004). Dar
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
acasă... cred că e foarte flatanta pentru tine situația. from this point of view îți înțeleg demersul. altfel glumită ta cu Seherezada e de nefrecventat (înțelege o îmbufnare adolescentina scuzata deștept, frate!) Eu chiar cred că ți-ai uitat notițele. Numai așa îmi explic de ce ai omis să postezi mai multe admonestări, la adresa talazului de inepții cu care ai maturat respectivă dezbatere. 3. “marxiștii nu fac apologia totalitarismului”.Care marxiști? Specia asta mutanta, de marxiști post-totalitari, trans-totalitari sau supratotalitari, care confundă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
mentalitatea de mici patroni, îngrijorați că s-ar putea anula cota unică de impozitare, ca Moscova l-ar putea instala la Cotroceni pe Iliescu, că s-ar pune în discuție sursă averilor de zeci de milioane de euro făcute în numai câțiva ani etc. Pasiunea cu care este aparat capitalismul sălbatic românesc de gravul pericol pe care îl reprezintă D. Bucurenci, mă înduioșează, dar mă și îngrijorează. Sper că Bucurenci are un bodygard care să îl apere de turiferarii noii ordini
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
niste argumente rele și niște date ... Fane săracii pleșu și liiceanu! au ce merita. discuții “intelectuale” cu neamțu, bucurenci și ernu. dar, mă rog, asta a făcut și noica, pardon, cu ei. în sfîrșit, își dau adevărată măsură. și nu numai pe a lor. mă mir că nu a participat și HRP, dar probabil că era plecat prin vreo călătorie spre beneficiul ICR și al culturii române în ansamblul ei. După cum, nu-nteleg de ce DC Mihăilescu nu se arătă la astfel
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
sfîrși niciodată". Elocventă în sensul eliberării conștiinței diaristului "indirect" de balastul preconcepțiilor de orice soi este și demersul d-sale în zone socotite "delicate", asupra cărora apasă un conservatorism obosit, degenerat în mecanică pietate. Dar socotind că libertatea nu e numai un drept, ci și o obligație, nu e normal să înlăturăm orice tabuizare? Am mai putea nutri simțămîntul unei libertăți autentice acolo unde ne împiedicăm de prefabricate ale judecății, fie ele și avînd o aparență "onorabilă", din care derivă cutuma
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
Așadar, Șerban Marinescu a făcut - a izbutit să facă - un film de actori , în cel mai nobil înțeles al cuvîntului. În bogăția luxuriantă a unui scenariu purtînd "marca DRP" (o încărcătură dramaturgică amintind de teatrul lui DR Popescu, ne-descifrabil numai prin grila "actualității" sau a reducției la "realitate"), în tot acel amalgam original de natural și artificial, de fapt divers și filosofie, de umor, disperare și melancolie - un regizor are libertate de mișcare, libertatea de a citi acea lume după
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]