1,397 matches
-
operă medalistică apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici măcar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grija Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elena, dispune baterea unor medalii cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu, pe care o vom prezenta în continuare. Aversul (fig. 95av) prezintă chipul lui Maiorescu, orientat jumătate stânga, cu barbișon bogat și mustață, cu puțin bust
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și ca om de știință, prin săpăturile de la Histria, ca director al Institutului de Arheologie din București, precum și, prin activitatea de un sfert de secol, ca secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene. Calitatea de președinte al Societății Numismatice Române, cu care a fost reinvestit în anul 1958, a fost un prilej pentru omagierea medalistică a celui ce fusese o perioadă îndelungată de timp în conducerea acesteia. Medalia (bronz, 60 mm) a fost modelată de Haralamb Ionescu și are
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bronz, 60 mm) a fost modelată de Haralamb Ionescu și are în câmpul central chipul academicianului în profil spre stânga, cuprins într-o bandă, mărginită de c.l.e. și c.l.i., cu inscripția ACAD EMIL CONDURACHE PREȘEDINTELE SOC. NUMISMATICE ROMÎNE .26-X-1958. Reversul este mai mult decât modest din punct de vedere al conceperii. Pe un ram de laur este inscripția pe trei rânduri: DIN PARTEA MEMBRILOR SOCIETĂȚII / CU OCAZIA REALEGERII CA PREȘEDINTE / 22 FEBRUARIE 1958. SERGIU CELIBIDACHE „Eu mă simt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
au trăit aici doar ca să lupte cu moartea altora, au rămas și continuă să rămână încă în afara reflectării medalistice. Și aceasta se întâmplă în condițiile în care și la Iași funcționează de peste un sfert de secol o secțiune a Societății Numismatice Române, din care fac parte și slujitori ai lui Esculap. Credem că nu este lipsit de interes să reproducem și imagini ale unei medalii (fig. 113av și 113rv) primită de dr. Constantin Thiron, titularul catedrei de patologie generală, animator al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
definită de voință și perseverență. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcită de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICĂ ȘI NUMISMATICĂ „MEDICINA 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASA MUZEU / DR.MIHAI / CIUCĂ, având deasupra casa cu pomi și doi nori. Medalia (bronz, 60 mm), deși deosebit de interesantă prin realizarea aversului, nu este arogată de gravor. Menționăm, în încheiere, că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
așezări care și-au putut schimba locul în decursul vremii. Descoperirea întâmplătoare a două monede romane <footnote Descoperiri întâmplătoare în grădina locuitorilor Doru Cozmațchi și Felicia Schindelar. Una din aceste monede se găsește la Muzeul Județean Suceava; Mircea Ignat, Contribuții numismatice la istoria dacilor din nordul Moldovei în secolele II-III e.n., în Suceava, Anuarul Muzeului Județean, an IV (1977), p.84 „probabil o monedă romană de argint”. footnote> ne duce cu gândul la schimburile comerciale făcute de populația locală, aparținând dacilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
o civilizație a lemnului, fără să excludem folosirea metalelor. În absența materialelor cu durabilitate în timp, lemnul, care este la îndemâna fiecăruia, a devenit, în timpul la care ne referim, principalul material pentru confecționarea celor necesare traiului. Cu toate acestea, unele descoperiri numismatice, e drept, întâmplătoare, a unui inel sigiliu, aflat în custodia Muzeului Județean Suceava <footnote Inițial, inelul sigiliu s-a aflat în muzeul etnografic din Vama, datorat activității de colectare, sortare și interpretare depusă de d-na prof. de istorie Lazarovici
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țară, facturile de export sunt supraevaluate pentru a justifica încasările). 2.2.5 . Tranzacții suspecte specifice altor domenii decât cel bancar Se au în vedere cazul tranzacțiilor cu bunuri mobile de valoare mare, precum: autoturisme, iahturi, tablouri, colecții artistice și numismatice, antichități etc. Domeniul jocurilor de noroc (cazinouri): Utilizarea unei mari sume în numerar pentru achiziționarea de jetoane pentru joc, după care se returnează jetoanele și se solicită plata acestora utilizând altă modalitate decât numerarul, precum cecul. Domeniul pieței de capital
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține atenția asupra grijii cu care trebuie privite și receptate reprezentările de pe medalii, reproducem pe pagina următoare două realizări aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leaga construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este medalia Proclamării Regatului României din anul 1881. Această impresionează, prin revers
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Secăsanu, Constantin Moisil a întreprins un studiu atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvana, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul sau studiu, că se cunoaște doar un singur exemplar original, cel de la Viena. Părerea lui Ștefan
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe trei rânduri ÎN 11 / IANUARIE / 1847 (fig. 5rv). Ajungând la acest moment al investigației noastre, considerăm că se impune să reluăm o discuție referitoare la afirmațiile din Catalogul medaliilor moldo-române de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/ ÎI, 1906, care pun sub semnul întrebării autenticitatea a trei dintre realizările medalisticii ieșene timpurii: medalia aniversării Academiei Mihăilene, din 1838, aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dimensiuni mari, încărcate, debordând pe revers cu detalii simbolice. Manieră de concepere și realizare a unora dintre medaliile editate de Saraga este asemănătoare sau se apropie de cea a medaliei lui Ștefan cel Mare din 1904, realizată din inițiativa Societății Numismatice Române. Așa după cum am arătat altădată{\cîte 24}, citând consemnări din Buletinul Societății Numismatice Române, machetă medaliei respective aparține profesorului Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (fig. 10av și 10rv), care a câștigat concursul organizat de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a unora dintre medaliile editate de Saraga este asemănătoare sau se apropie de cea a medaliei lui Ștefan cel Mare din 1904, realizată din inițiativa Societății Numismatice Române. Așa după cum am arătat altădată{\cîte 24}, citând consemnări din Buletinul Societății Numismatice Române, machetă medaliei respective aparține profesorului Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (fig. 10av și 10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatica Română și premiul oferit de M. C. Suțu, președintele acesteia. Legat de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numim aici doar trei dintre acestea. După ce în partea de început a acestui capitol am prezentat câteva dintre primele medalii dedicate Iașului, vom încheia cu ultimele realizări ale domeniului respectiv, realizări ce-și leagă numele de filială ieșeana a Societății Numismatice Române, care în anul 2013 va împlinit patruzeci de ani de la înființare. Conform documentelor existente în „arhiva” secțiunii, încercări de înființare a acesteia s-au făcut încă din aprilie 1972, dar abia în ianuarie 1973 se stabilește adunarea de constituire
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Sfânt” din Iași. Între ultimele manifestări, la care au participat și numismați ieșeni, se înscrie și expoziția națională organizată, în zilele de 17-18 mai 2010, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Secțiunii din Bârlad a Societății Numismatice Române. Aici membri ai Societății Numismatice Române din zona Iașului, între care Victor Antăluță și inginerul Gheorghe Hrițcu, au fost distinși cu premii la secțiunea medalistica, iar Traian Bița, din Pașcani cu premiul I și premiul special al juriului, la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
manifestări, la care au participat și numismați ieșeni, se înscrie și expoziția națională organizată, în zilele de 17-18 mai 2010, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Secțiunii din Bârlad a Societății Numismatice Române. Aici membri ai Societății Numismatice Române din zona Iașului, între care Victor Antăluță și inginerul Gheorghe Hrițcu, au fost distinși cu premii la secțiunea medalistica, iar Traian Bița, din Pașcani cu premiul I și premiul special al juriului, la secțiunea numismatica. O sinteză a lucrării
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1984. Suntem convinși că cei care vor contemplă această parte a medaliei vor observa că, văzută în ansamblu, ea are forma unei cruci nimbate. Precizam că inscripția arcuita de sus arată că medalia este realizată de Secțiunea ieșeana a Societății Numismatice Române, în colaborare cu Primăria comunei Cucuteni, care se etalează în legendă de pe cealaltă parte. Nu mai putem preciza însă cui aparține exprimarea din legendă plasată în registrul de jos, după cum am considerat că distingerea aversului de revers, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de a două emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate prin chipul domnitorului Alexandru cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusa pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române. După cum se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practica obiceiul preluării unor imagini de pe medalii mai vechi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate prin chipul domnitorului Alexandru cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusa pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române. După cum se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practica obiceiul preluării unor imagini de pe medalii mai vechi și le valorifica pe altele noi, cum este și medalia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care am dedicat-o, în anul 2002, si nu 2004, cum greșit am făcut trimitere în prima ediție, reflectării medalistice a personalităților orașului Iași (paginile 116-117), apreciam că responsabilitatea pentru actul creației medalistice românești revine deopotrivă Monetăriei Naționale și Societății Numismatice Române. Lipsa de originalitate în conceperea reversului medaliilor actuale, la care ne-am referit în capitolul dedicat unor personalități din această lucrare, credem că revine și inițiatorilor. Aceștia, deși au făcut un act de cultură de o noblețe aparte, s-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nivelul marilor realizări din țară și din străinătate. Interesantele proiecte medalistice ale modestului profesor Celești Fabio, materializate de firmele Saraga și Sternberg au fost un exemplu pe care l-au urmat instituții de cultură și învățământ, Secția ieșeana a Societății Numismatice Române și alți inițiatori de medalii din Iași. „CARACTERUL SUBLIM AL UNEI LUCRĂRI DE ARTĂ SE AFLĂ MAI CURÂND ÎN SUFLETUL PRIVITORULUI, CÂND ACESTA ARE O FIRE DESTUL DE IMPRESIONABILA PENTRU A PRIMI MAGNETISMUL SUBIECTULUI ÎNFĂȚIȘAT DE ARTIST” DAVID D’ANGERS
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistica vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelica și numismatica, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei medalii. Prin reprezentările (imaginile simbol) pe care cu îndreptățire și le-a arogat de pe realizări anterioare, medalia consemnează noul statut al instuției academice de dupa 1991, când
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]