463 matches
-
România, eveniment care a avut loc între 7-9 mai 1999. Începând din 22 martie 2003 Jean-Claude Perisset a fost nunțiu apostolic și pentru Republica Moldova. Schimbarea a survenit în urma numirii fostului nunțiu pentru Ungaria și Republica Moldova, episcopul Karl Josef Rauber, ca nunțiu pentru Belgia și Luxemburg. La rândul său Jean-Claude Périsset a fost principal consacrator al episcopului Martin Roos de Timișoara (28 august 1999), și a participat la consacrarea episcopală a lui Aurel Percă - episcop-auxiliar de Iași (8 decembrie 1999), Jenö Schönberger
Jean-Claude Périsset () [Corola-website/Science/299553_a_300882]
-
Aurel Percă - episcop-auxiliar de Iași (8 decembrie 1999), Jenö Schönberger - episcop de Satu Mare (21 iunie 2003) și Cornel Damian - episcop-auxiliar de București (8 decembrie 2003). La data de 15 octombrie 2007 arhiepiscopul Jean-Claude Perisset a fost numit în funcția de nunțiu apostolic în Germania. A publicat numeroase lucrări, dintre care cele mai importante sunt: „Curé ou Presbytérium paroissial” (teza de doctorat), Analecta Gregoriana, Roma, 1983; „La Paroisse” și „Les biens temporels de l'Eglise” în „Le nouveau droit ecclésial”, comentariu la
Jean-Claude Périsset () [Corola-website/Science/299553_a_300882]
-
lui, se certase cu tatăl său. Filip, care îl renegase pe Alexandru ca fiu și moștenitor, l-a numit în schimb moștenitor pe fiul lui Eurydice, căruia i-a pus numele primului rege al Macedoniei, Caranus. Potrivit unei legende, în timpul nunții, Alexandru a intrat în conflict cu Attalus, tatăl lui Eurydice care i-a insultat „descendența”. Alexandru a sărit să-l ucidă pe Attalus, iar Filip a intervenit, însă s-a prăbușit, fiind beat. Alexandru s-a îndreptat spre mulțimea de
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
angajamentele față de regatul maghiar, ajutându-l în continuare pe Iancu de Hunedoara. Situția se schimbă radical după 29 mai 1453 când luarea Constantinopolului impune noi condiții în relațiile cu Țara Românească și Moldova. Aceste presiuni foarte mari îl fac pe nunțiul papal Enea Silvio Piccolomini (viitorul papă Pius al II-lea să afirme că „valahii au trebuit să se supună turcului“. Acestă schimbare de atitudine a domnului valah a condus la o încercare de a-l înlocui din partea lui Iancu de
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
o socotim irevocabil închisă pentru totdeauna. E o problemă religioasă dar și de stat. Pentru noi nu există. Luați act că nu vom renunța la a veghea la unitatea poporului român." În noiembrie-decembrie 1973 a avut loc prima vizită a nunțiului Luigi Poggi în România, desfășurată cu condiția ca acesta să nu întâlnească episcopi greco-catolici. Chiar și solicitarea lui Poggi de a vizita mormântul lui Iuliu Hossu din cimitirul Bellu a fost refuzată, pe motiv că "Hossu nu este un mort
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
(n. 4 decembrie 1941, Fano, Pesaro și Urbino, Italia) este un arhiepiscop romano-catolic, între anii 2004-2007 nunțiu apostolic în Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia. În vara anului 1960 a luat bacalaureatul clasic la liceul Guido Nolfi din Fano, după care a plecat la Roma unde a frecventat Seminarul Pontifical Roman Major. După încheierea studiilor teologice Tonucci
Giovanni Tonucci () [Corola-website/Science/308781_a_310110]
-
1984 a fost delegat la nunțiatura apostolică di Belgrad în fosta Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, unde rămăne până în vara anului 1987 când este schimbat la Washington D.C. în Statele Unite. La 21 octombrie 1989 este noul Arhiepiscop titular de Torcello și nunțiu apostolic în Bolivia; consacrat episcop la 6 ianuarie 1990 de către Papa Ioan Paul al II-lea; conconsacranti: mons. Giovanni Battista Re și mons. Miroslav Stefan Marusyn. În Bolivia rămâne până în 9 martie 1996 când este nominat de către "Observatorul Permanent al
Giovanni Tonucci () [Corola-website/Science/308781_a_310110]
-
martie 1996 când este nominat de către "Observatorul Permanent al Sfântului Scaun" lângă Programele din Națiunile Unite pentru Mediu și pentru Așezări Umane (UNEP/UN-HABITAT) și în acalași timp din nunțiatură apostolică în Nairobi, al Kenya. După 16 octombrie 2004 este nunțiu apostolic (cu reședință în Stockholm) în Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda e Norvegia. unde a fost urmat după mons. Piero Biggio. Fratele său, Paolo Maria Tonucci, a fost misionar în Brazilia din 1965 până în 1994, perioadă în care s-a luptat
Giovanni Tonucci () [Corola-website/Science/308781_a_310110]
-
exemplu în limba franceză sunt pentru sol, doi termeni uzuali: Sol sau curier, mai poate fi numit cineva care nu are un rang diplomatic, și trimite una sau mai multe persoane pentru transmite cuiva un mesaj. Reprezentantul Vaticanului este numit nunțiu apostolic (ital.: Nunzio Apostolico; (lat.: nuntius)). In mitologie erau considerați soli, unele păsări ca și corbul, ciocănitoarea, porumbelul, sau unii zei ca Hermes sau Hiob, îngerul din biblie, precum și unele fenomene ale naturii erau considerate soli sau „semne cerești” ca
Sol (trimis) () [Corola-website/Science/308089_a_309418]
-
cu caracter religios, inclusiv purtarea icoanelor, a crucifixurilor ș.a.m.d., era pedepsită prin lege. Tot în acest context a fost interzisă purtarea numelor de inspirație religioasă. Referitor la toate aceste acțiuni de prigonire a religiei, în 1992, monseniorul Dias, nunțiu papal pentru Albania, numit de către Papa Ioan Paul al II-lea, declara că dintre cei trei sute de preoți catolici prezenți în Albania înainte de venirea comuniștilor la putere, au supraviețuit numai treizeci. Relațiile dintre Albania și Iugoslavia au fost apropiate încă
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
pe Aida, profund îndurerată de cele întâmplate. În mintea lui încolțește acum un plan pentru dezrobirea patriei sale. Pe malul Nilului, Amneris este întâmpinată de marele preot care o conduce spre templul lui Isis, unde își va petrece noaptea dinaintea nunții. Aida își așteaptă iubitul plină de neliniște. Amonasro, care și-a dat seama de iubirea ei față de Radames, o sfătuiește să-i ceară acestuia să-i dezvăluie pe ce drum va porni armata egipteană împotriva poporului etiopian care se înarmează
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
Polonia prin moscoviți eșuează prin moartea lui. Ștefan Báthory a fost încoronat la 1 mai ca rege al Poloniei. Cu toate piedicile puse de Habsburgi în calea ascensiunii sale, încheie un tratat de alianță cu aceștia, ca urmare a intervenției nunțiului papal (Roma 1578). Principalele trăsături ale politicii sale sunt consolidarea poziției regelui în Polonia, de exemplu orașul Danzig refuză să recunoască autoritatea regelui, căutând să obțină o recunoaștere a independenței orașului. Ca și celelalte orase hanseatice, Danzigul dispune de o
Ștefan Báthory () [Corola-website/Science/303008_a_304337]
-
etc. La 14 martie 1990 a fost numit episcop-auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia și episcop titular de Aquae Regiae. Consacrarea sa a avut loc la 29 aprilie 1990 la Mănăstirea de la Șumuleu Ciuc, județul Harghita, fiind efectuată de către nunțiul apostolic extraordinar Francesco Colasuonno, asistat de către episcopul Lajos Bálint de Alba Iulia și de episcopul emerit Antal Jakab de Alba Iulia. La 10 mai 1990 este numit și vicar general al Diecezei de Alba Iulia. În noile condiții în anul
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
1990. La 19 iulie 1991 a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea administrator apostolic al Ordinariatului pentru Armenii Catolici din România. În această calitate a fost înscăunat la 1 martie 1992 în Catedrala armeană din Gherla de către nunțiul apostolic John Bukovsky. După demisia din cauza de boală a arhiepiscopului Lajos Bálint a fost pentru o scurtă perioadă, începând din 4 decembrie 1993, administrator diecezan al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, ales de "collegium consultorum". La 8 aprilie 1994 a
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
ales de "collegium consultorum". La 8 aprilie 1994 a fost numit de către Sfântul Scaun arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia. Înscăunarea solemnă a avut loc la 21 aprilie 1994 în Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia și a fost efectuată de către nunțiul apostolic John Bukovsky. La rândul său a fost principal consacrator pentru József Tamás, episcop auxiliar de Alba Iulia (1 martie 1997) și pentru Jenő Schönberger, episcop de Satu Mare (21 iunie 2003), și principal co-consacrator pentru Pál Reizer, episcop de Satu Mare
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
și Ștefan Ciceo Pop. Întâiul război mondial a venit, între timp, ca să dea o întorsătură favorabilă lucrurilor. Dar încă mai înainte de înfrângerea ungurilor, protopopul R. Marchiș din Satu Mare și protopopul din Carei au înființat un vicariat național român, recunoscut de Nunțiul apostolic, care, în 10 mai 1919, a scos de sub jurisdicția Episcopiei de Hajdu-Dorogh 42 de parohii care aparținuseră Episcopiei de Oradea. Cu un alt ordin al Nunțiaturii apostolice, din 29 iunie 1919, a fost scos de sub jurisdicția episcopiei maghiare și
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
Sixtus al V-lea printr-o scrisoare datată la 15 octombrie 1588. Epistola a fost înmânată arhiepiscopului latin de Lemberg, Demetrius Solikowski, de secretarul domnitorului și de Ieremia Movilă, hatman și frate al mitropolitului, cu mențiunea de a o încredința nunțiului papal Ippolito Aldobrandini (viitor papă, sub numele Clement al VIII-lea), care să o transmită mai departe la Roma. Cu aceeași ocazie delegația moldoveană și-a afirmat adeziunea față de unitatea catolică. Înainte de a veni răspunsul de la Roma, nunțiul apostolic în
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
o încredința nunțiului papal Ippolito Aldobrandini (viitor papă, sub numele Clement al VIII-lea), care să o transmită mai departe la Roma. Cu aceeași ocazie delegația moldoveană și-a afirmat adeziunea față de unitatea catolică. Înainte de a veni răspunsul de la Roma, nunțiul apostolic în Polonia a fost instruit să se încredințeze de intențiile serioase ale moldovenilor. În aprilie 1589 nunțiul din Polonia transmitea la Roma convingerea sa asupra intențiilor serioase ale acestora, certificatând că este vorba despre o atitudine care aparține atât
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
mai departe la Roma. Cu aceeași ocazie delegația moldoveană și-a afirmat adeziunea față de unitatea catolică. Înainte de a veni răspunsul de la Roma, nunțiul apostolic în Polonia a fost instruit să se încredințeze de intențiile serioase ale moldovenilor. În aprilie 1589 nunțiul din Polonia transmitea la Roma convingerea sa asupra intențiilor serioase ale acestora, certificatând că este vorba despre o atitudine care aparține atât mitropolitului, cât și clerului "grec", inclusiv a episcopilor Agaton de Roman și Ghedeon de Rădăuți. Cererea mitropolitului Moldovei
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
fiind numit ca administrator Simion Crainic. În martie 1850 guvernatorul Wohlgemuth l-a determinat să se retragă și "de jure" din funcție. S-a retras la Viena, unde a trăit până în 1861. Într-o scrisoare adresată în anul 1850 de nunțiul de la Viena cardinalului secretar de stat Antonelli, expeditorul sublinia faptul că în Episcopia Făgărașului era nevoie de un ierarh activ și energic, în măsură să contracareze acțiunile episcopului ortodox Șaguna de a-i atrage la schismă pe românii din Transilvania
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
umane, Hitler nu intenționa să retrocedeze României Transilvania de Nord. Guvernanții români s-au străduit să-i inducă în eroare pe reprezentanții puterilor occidentale privind "ordinele speciale" de "curățirea terenului". La 31 iunie 1941 decanul Corpului Diplomatic din București și nunțiul apostolic, monseniorul Andrea Cassulo a cerut o audiență urgentă la Antonescu pentru a protesta contra samavolniciilor față de evrei și a cere clemență. Ambasadorul Statelor Unite la București, Franklin Mott Gunther, primit în audiență de Ion și Mihai Antonescu a protestat față de
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
rector al Institutului Teologic din Timișoara. În luna noiembrie 1948 a fost numit Episcop titular de Ressiana, fiind consacrat în clandestinitate la 12 decembrie 1948 în Capela Nunțiaturii Apostolice din București de către arhiepiscopul Gerald Patrick Aloysius O'Hara, locțiitor al nunțiului apostolic în România. A fost arestat de către Securitate la 10 martie 1951. Alături de episcopul Augustin Pacha, de episcopul Joseph Schubert și de alți membri ai Capitului Catedralei , într-un proces înscenat a fost învinuit de "spionaj în favoarea Vaticanului" și condamnat
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
și 13 ani de arhiepiscopat. A fost înmormântat la 11 iunie 2003 în cripta Domului romano-catolic din Piața Unirii, unde a fost așezat alături de locul de veci al Episcopului Pacha Augustin. Au participat 12 Episcopi, ceremonialul înmormântării fiind prezidat de Nunțiul Apostolic în România, IPS Jean-Claude Perisset. La eveniment a participat și IPS Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul ortodox al Banatului, precum și PS Martin Roos, episcopul în funcție al Episcopiei Romano-Catolice a Timișoarei. A avut tăria sufletească să considere anii de detenție
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
material suficient, ca să poată să fie reținuți și cercetați toți. Lui i se atribuise rolul unei „"cârtițe"” a Vaticanului în România, după ce Ambasada statului papal, cu sediul în Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București, fusese desființată, iar ultimul nunțiu, silit să părăsească țara, la 5 iulie 1950. A fost arestat în ziua de 17 februarie 1951. A fost judecat în lotul „spionilor Vaticanului”, alături de episcopii Augustin Pacha și Adalbert Boroș și de alți preoți și a fost condamnat la
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
La 24 ianuarie 1969 a plecat din România deja foarte bolnav, iar în 8 februarie a ajuns la Roma. Acolo s-a întâlnit cu episcopul greco-catolic Vasile Cristea, cu monseniorul Pamfil Cârnațiu de la Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun, cu nunțiul extraordinar Agostino Casaroli, cu Monseniorul Giusseppe Chelli și alte personalități ale Curiei Romane, cărora le-a făcut o amplă și amănunțită descriere a situației, cu oprire specială asupra Bisericii Române Unite. Urmărea cu tot dinadinsul să poată vorbi personal cu
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]