383 matches
-
Helterman, University of South Carolina and Jerome Mitchell, University of Georgia. The Gale Group, 1994, pp. 127-144. 26. Dinshaw, Carolyn, Introduction to Chaucer's Sexual Poetics, The University of Wisconsin Press, 1989, pp. 3-27. 27. Donaldson, E. Talbot, Commentary: The Nun's Priest's Tale, în Chaucer Poetry, selected and edited by Talbot Donaldson, Ronald Press Company, 1958, pp. 1104-1108. 290 28. Idem, The Masculine Narrator and Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vol. 9, nr. 4, pp. 21-25. 30. Farrell, Thomas J., Source or Hard Analogue? Decameron X, 10 and the Clerk's Tale, în „Chaucer Review”, vol. 37, nr. 4, 2003, pp. 346-364. 31. Field, P.J.C., The ending of Chaucer's Nun's Priest's Tale, în „Medium Aevum”, fall 2002, vol. 71, nr. 2, pp. 302-307. 32. Gallacher, Patrick J., Perception and Reality in The Miller's Tale, în „Chaucer Review”, vol. 18, nr. 1, 1983, pp. 38-48. 33. Galloway, Andrew
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1996, pp. 313-335. 68. Lomperis, Linda, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-264. 69. Lumiansky, R. M., The Nun's Priest in The Canterbury Tales, în „P.M.L.A.”, vol. 68, nr. 4, September 1953, pp. 896-906. 70. Machan, Tim William, Chaucer's poetry, versioning, and hypertext, în „Philological Quarterly”, Summer 1994, vol. 73, nr. 3, pp. 299-317. 301 71. Marafioti
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care se privesc în față, simbolizând două forțe mitice antagonice. Ca apotropeu, șarpele, fie că este șarpele de casă, de câmp sau de apă, nu trebuie ucis sau izgonit, iar, de Alexii, este interzisă chiar și pronunțarea numelui pentru a nun fi mușcat de șarpe de-a lungul anului. Considerat "norocul casei", șarpele de casă apără casa de farmece, de blesteme și de duhurile rele, iar izgonirea sau uciderea lui atrage după sine nenorocirea familiei sau pustiirea casei. Când moare ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Canaanului", fiind menționată de asemenea în tăblițele el-Amarna drept un centru administrativ egiptean, iar în Noul Testament orașul este numit pustia Gază (Fapte 8, 26) din cauza distrugerii sale de către Alexandru Ianeu.299 Începând din momentul cuceririi Țării Sfinte de către Iosua Ben Nun, în 1400 î.Hr., entitatea nou apărută este menționată sub numele de Eretz Israel, denumire ce se va permanentiza în istoria universală, în special în perioada regilor David și Solomon; în timpul dinastiei Hasmonite va fi cunoscută sub numele de Iudeea (Iehuda
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Galilei. Șase vase le-a umplut În Gana Galilei Sus pe masă le-a suit În Gana Galilei Cristos le-a blagoslovit În Gana Galilei Apa-n vin s-a prefăcut În Gana Galilei Și-a zis să dea-ntîi la nuni În Gana Galilei Să guste vinu Ă de-i bun În Gana Galilei. Nunu vinul l-a gustat În Gana Galilei Și-n picioare s-a sculat În Gana Galilei Cu glas tare a strigat În Gana Galilei ăă - Cine
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
de insuccesul guvernelor civile (inegalitate, criză economică, dezordine) și de pierderea legitimității de către un anumit regim; atunci există condiții capabile să declanșeze intervenția militară. Mobilizarea claselor inferioare este un aspect cultivat de diferiți savanți care s-au ocupat de America Latină. Nun [1968] este unul din autorii care formulează problema, plecând de la presupunerea existenței unei coincidențe între interesele militare și cele ale unor sectoare ale claselor medii, date fiind originile sociale ale primilor și slăbiciunea claselor mijlocii (latino-americane). Astfel, savantul argentinian a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în American Political Science Review, 61. Newton, K. și Norris, P., 2000, Confidence in Public Institutions: Fate, Culture, or Performance?, în Pharr și Putnam [2000]. Nordlinger, E.A., 1978, I nuovi pretoriani: l'intervento dei militari in politica, Milano, Etas libri. Nun, J., 1968, "A Latin American Phenomenon: The Middle- Class Military Coup", în J. Petras și M. Zeitlin (eds.), Latin America: Reform or Revolution?, New York, Fawcett. O'Donnell, G., 1973, Modernization and Bureaucratic-authoritarianism: Studies in South American Politics, Berkeley, Institute of
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
magică din Ritmurile pentru nunțile necesare e de o mare elevație: Uite, ia a treia cheie, Vîr-o în broasca - Astartee! Și întoarce-o de un grad Unui timp retrograd, Trage porțile ce ard, Că intrăm Să ospătăm În cămara SoareluiMarelui Nun și stea, Abur verde să ne dea, Din clădiri de mări lactee, La surpări de curcubee, - În Firida ce scânteie eteree. În ciclul Domnișoara Hus poetul intră în folclorul suprarealistic, expurgat de noțiuni. Conjurația duhurilor infernale este tot ce s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ochi lor căta, Să te pui drept fața sa, Că tu, umbreluță, știi Că Îl tem și de stihii.” Există, totuși un obiect-fetiș În poezia lui Conachi: veriguța. Împreună cu cele trei mărgăritărașă, ea simbolizează trei elemente ale seducției feminine: duhul, nunii și limbajul blînd și fermecător: „Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe tustrele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Mercur”) și cunoașterea extatică (roata „Soarelui/Marelui”), sugerează, prin succesiunea lor, și drumul pe care poezia barbiană însăși pășește - metamorfozându-se neîncetat, pentru a ajunge la țintă. Ținta fiind nunta supremă, sinteza dintre materie și spirit, în „Cămara Soarelui / Marelui / Nun și stea”. Lirismul absolut e atins prin succesive renunțări și rarefieri, prin sublimare și purificare, prin anevoioasa descojire a esențelor. Realitatea se spiritualizează și devine „mântuit azur”, eliberându-se de povara timpului (măsurat prin „ceas”); înălțimea „acestei calme creste” e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
alt? parte. El a �ncercat �ntotdeauna s? descopere rela? iile dintre experien? ele umane ? i institu? iile care au izvor�ț din aceste experien? e. Descoperirea unor astfel de rela? îi depinde de credibilitatea faptelor de? inute, care trebuie examinate �n am? nun? ime. Mai important? este interpretarea rela? iilor dintre diverse surse de probe. O asemenea analiz? atent? �l ajut? pe istoric s? determine direc? ia �n care se �ndreapt? istoria; dar el trebuie s? fie st? p�n pe istoria universal?. Iorga sus? ine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de o parte din lăutari mergeau „cu bradul” la mireasă. Mireasa era gătită de fetele mai pricepute din sat, în timp ce lăutarii cântau cântece potrivite cu momentul. Spre amiază, ginerele însoțit de lăutari și nuntași merge să ia de acasă pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește mâncare și băutură. Muzicanții își desfășoară măiestria, tineretul dansează. Între timp vin și alți nuntași. Atunci când sosesc sunt poftiți la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Spre seară nunta pleca cu tot alaiul la biserică pentru cununia religioasă. După aceea mergeau cu toții la salonul unde aveau loc masa și dansul. La sfârșitul mesei, mirii primesc daruri de la nuntași. Darul era în bani. Dăruiește mai întâi nunul. Șeful orchestrei trece pe la fiecare masă, primește darul și anunță în gura mare cât a dăruit fiecare. Mirii și părinții lor rămân moralicește obligați să participe în viitor la nunțile celor care venise la nunta lor. După masă, toată noaptea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rămân moralicește obligați să participe în viitor la nunțile celor care venise la nunta lor. După masă, toată noaptea durează dansul. A doua zi de dimineață nunta se împarte în trei: mirii și o parte din nuntași conduc acasă pe nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
moralicește obligați să participe în viitor la nunțile celor care venise la nunta lor. După masă, toată noaptea durează dansul. A doua zi de dimineață nunta se împarte în trei: mirii și o parte din nuntași conduc acasă pe nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor”. După
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
A doua zi de dimineață nunta se împarte în trei: mirii și o parte din nuntași conduc acasă pe nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor”. După toate acestea mirii și nuntașii se întorc la casa lor. Socrii, urmați de câte o parte din nuntași, merg fiecare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nuni. Nunul, care în timpul nopții primește în dar o găină vie, o duce acasă într-un vârf de prăjină. Acasă la nuni, mirii le toarnă apă ca să se spele, oferindu-le în dar șervețele pentru șters, apoi are loc „descălțatul nunilor”. După toate acestea mirii și nuntașii se întorc la casa lor. Socrii, urmați de câte o parte din nuntași, merg fiecare la casele lor, unde petrecerea continuă până ziua următoare. În timpurile noastre obiceiurile de nuntă nu s-au păstrat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
privește din pustietatea munților cele ce se petrec în vale; obiectele reale ale tabloului nu-l mișcă, deși ceea ce arde este chiar casa mamei sale, iar propria iubită se îndreaptă spre biserică, fiind logodnica altuia: "Auf all das konnt'ich nun ruhig sehn, Als wie aus weitesten Weiten; Ein höherer Glanz schien das Bild zu unwehn Doch seht, das können nun nie verstehn, Die drunten im Haufen schreiten".x Probabil că la așa ceva s-a gîndit Gothe cînd a pretins că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este chiar casa mamei sale, iar propria iubită se îndreaptă spre biserică, fiind logodnica altuia: "Auf all das konnt'ich nun ruhig sehn, Als wie aus weitesten Weiten; Ein höherer Glanz schien das Bild zu unwehn Doch seht, das können nun nie verstehn, Die drunten im Haufen schreiten".x Probabil că la așa ceva s-a gîndit Gothe cînd a pretins că humorul înseamnă lipsa de sentiment, opinînd totodată că humorul nu are nici o lege și nici un echilibru în sine însuși, degenerînd
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
societatea, istoria se prezintă impregnate sau chiar identificate cu divinitatea 1, mai ales natura. Există o Întreagă categorie de zei care poartă chiar numele elementului pe care Îl stăpânesc: Raxe "Ra" este „soarele”, Shuxe "Shu" este „golul”, adică atmosfera, Nunxe "Nun" este „apa” primordială, Iahxe "Iah" este „luna”. În alte cazuri Însă, identificarea este mijlocită de un nume mai puțin explicit (cel puțin pentru noi): Nutxe "Nut" este „cerul” (mereu cerul), Gebxe "Geb" este „pământul” (mereu pământul) și așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
astfel a spus Atumxe "Atum"... - „Și care este durata vieții?” zise Osirisxe "Osiris". - „Veixe " Vei" fi pentru milioane de milioane, Într-un răstimp de milioane. Dar apoi voi distruge tot ce am creat, iar lumea aceasta va ajunge În Nunxe "Nun" șhaosul primordialț, devenind ocean, ca la Început. Eu sunt cel care va rămâne, cu Osirisxe "Osiris", după ce mă voi fi transformat din nou În șarpele pe care oamenii nu-l cunosc, iar zeii nu-l văd...” 17. O NOUĂ TEOLOGIE
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al lui Ogdoad din Hermopolis (care În vechime se numea „Cetatea celor Opt”). Mitul povestește despre haosul acvatic originar În care se aflau În amorțeală patru cupluri divine, ai căror masculi sunt șerpi, iar femelele sunt broaște: haosul lichid (Nunxe "Nun" și Naunetxe "Naunet"), Întunericul (Kukxe "Kuk" și Kauketxe "Kauket"), nedefinitul (Huhxe "Huh" și Hauhetxe "Hauhet"), necunoscutul (Amunxe "Amun" și Amaunetxe "Amaunet"). În acest Întuneric se formează un tumul inițial deasupra căruia, dintr-un ou misterios, se naște soarele, Raxe "Ra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca DU.GUR; 7. divinitățile vegetației, care cuprind fie concepte abstracte, cum ar fi „creștere”, „dezvoltare”, fie produse ale pământului cum ar fi „grâne” (DNISABAxe "DNISABA"); 8. divinități ale infernului, ca DEREȘ.KI.GAL, stăpâna lumii de „dincolo”, și DA.NUN.NA.GÉxe " DA.NUN.NA.GÉ", ca desemnare colectivă a așa-numiților „zei antici”; 9. divinități ale sorții, ca DGulșeșxe "DGulșeș", DINGIR.MA¾MEȘ, care fixează limitele destinului uman, asemănătoare cu Parcele; 10. divinități protectoare, ca DLAMMAxe "DLAMMA", nume tutelare de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]