594 matches
-
atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau cu vite. A doua zi, înainte de amiază, se servește borșul moldovenesc al potroacelor, ce trezește pe nuntași după o noapte de petrecere. După o săptămână de la nuntă, tinerii căsătoriți mergeau la părinții fetei și la nași, cărora le duceau daruri, schimbând impresii despre primele zile ale căsătoriei. Acest obicei se mai numea „de cale primară” sau de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chitanțier întreg. Spre binele lui sperăm să fie doar o glumă, altfel ne-am fi îngrijorat serios pentru sănătatea lui. Păi, dragi români, nici nu vă dați seama cât scuipat îți trebuie ca să lipești atâtea chitanțe și contracte pe frunțile nuntașilor? Deshidratarea, Doamne ferește, bate la ușă! Deci vă rog salvați-l pe Puradelu Minune și luați-i la timp chitanțierul din mână ca să nu se sinucidă cu el. O veste a căzut ca o secure peste iubitorii de tâmpenii OTV în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
după un meșteșug acum uitat. Dădu colțul și se așeză comod pe prispa de lemn a hambarului. De aici se vedea totul fiind partea cea mai de sus a gospodăriei. Vălmășagul acela aiuritor, muzica și zarva oamenilor, culorile pestrițe ale nuntașilor aproape îl amețiră fără să fi băut măcar ceva. Îl văzu pe fratele său la masa ceea, pe mireasă nu o putea vedea la față fiindcă el era undeva în spate. Vedea cum veneau oamenii din sat pe poarta deschisă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe ninsoare. La întoarcerea de la Starea Civilă, (18 persoane) un incident mărunt, a declanșat o minunată bătaie cu zăpadă...". Într-adevăr, așa a fost: "o minunată bătaie cu zăpadă" într-o zi de iarnă, decupată din basmele lui Hans Andersen. Nuntașii, în drum spre restaurant, pășeau veseli și atenți la stratul de gheață de sub nămeții adânci. Acoperișurile caselor, gardurile, brazii și în special ramurile de tuia acoperite cu alb, parcă se rostogoleau peste noi; gemeau și se aplecau sub povara grea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
declanșator al unei bătălii care a durat aproape jumătate de oră, bătălie în care fiecare arunca în fiecare, transformând nunta într-o joacă în aer liber a unor copii năbădăioși. Sosiți cu întârziere la restaurant, veseli, bine dispuși și flămânzi, nuntașii s-au pus pe treabă, consumau tot ce li se punea pe masă, fără a comenta. Da, parcă a fost ieri, își aminti Bidaru. Am fost în total patru persoane singure, adică fără pereche de sex opus, care am stat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fi povestit că bunica mamei, adică străbunica mea, fiind o bună bucătăreasă, a plecat într-un sat vecin unde trebuia să gătească pentru o nuntă. Dimineța, după ce a terminat cu bucătăria, fiind obosită a plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nuntă. Dimineța, după ce a terminat cu bucătăria, fiind obosită a plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând la o parte zăpada au scos-o din troian pe bunica mamei. Era moartă. Poate de oboseală sau poate că băuse și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând la o parte zăpada au scos-o din troian pe bunica mamei. Era moartă. Poate de oboseală sau poate că băuse și ea ceva, a căzut în zăpadă și a fost troienită. Au dus
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază modernitatea prin combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat de constrângerile realului. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de gol și extincție, un aer ghețos, plâns generalizat! Tragicul în dimensiuni planetare obsedează; modulații pe tema dispariției sfârșesc într-un fel de ritual ciudat, apropiat delirului: Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora miresei se învârtea // Taci mireasă, nu mai plânge" (Să bem vinul de nuntă). Titlul volumului Ardere de tot, din 1976, trimite la grecescul holocaust (kaiein = ardere), referire biblică la practica
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
apropie aici cel mai mult de problema fundamentală a teatrului: a crede sau a nu crede în ceea ce se arată și se vede pe platoul de joc. În Visul unei nopți de vară, când Tezeu se gândește să le ofere nuntașilor un spectacol distractiv, alegerea lui se oprește asupra unei piese avându-i ca eroi pe Pyram și pe Thisbe, tocmai în virtutea ambiguității sale de farsă tragică. În locul unor povești precum aceea a luptei lui Hercule cu centaurii sau a lui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
aglomerație (2); bairam (2); băutură (2); ca în poveste (2); casă (2); chin (2); copii (2); cumetrie (2); cuplu (2); faină (2); frumos (2); frumusețe (2); închisoare (2); joc (2); legătură (2); mariaj (2); minunat (2); mîncare (2); muri (2); nuntași (2); prostie (2); reuniune (2); reușită (2); taină (2); unire (2); vornicei (2); -; afacere; albastru; albă; alegere; alibi; angajament; bătrîn; bea; bocete; bogată; bogăție; buchet de flori; buchet; buze; ca n-povești; căciulă; ceva frumos; cîntare; colectivitate; consimțire; contopire; criză
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de o parte este sursă a vieții, iar, pe de altă parte, este substanță care va înghiți cosmosul. Cu apa lustrală se spălau copiii la naștere, la nuntă se spălau pe mâini și față tinerii însurați, se stropeau cu apă nuntașii pentru a se purifica nunta, iar la moarte se spăla mortul, se punea apă într-un vas în camera funerară pentru a-și spăla mâinile cei îndoliați când se întorceau de la mormânt. În legendele românești, apa este un element pre-existențial
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cea mare care o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde este prezent, "bradul de nuntă" înseamnă "veselie": "precum oricine se bucură de verdeața bradului, astfel să se veselească și nuntașii și mai ales tinerii ce se căsătoresc, să le ajute Dumnezeu a avea și a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se gândea / Și trupinele-ntindea / Iar mortul îmi trecea / Unde dorul îl ducea / Marea fără nume / L-aialaltă lume."86 Moartea-nuntă înveșnicește legătura de sânge dintre om și cosmos: "Vasile, fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se zice că trăiesc ca hulubii, că se potrivesc ca hulubii. (...) a doua zi de nuntă, la uncrop, se taie doi hulubi, făcuți din aluat, bucățele și se pun în uncrop, cu mult zahăr și cu acesta se îndulcesc toți nuntașii, ca să fie traiul la tineri dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iosif. Intr-o plimbare romantică din cimitirul Bellu, din firele de iarbă de pe mormântul lui Eminescu, St. O. Iosif făurește două verighete și pe loc hotarăsc să se căsătorească, împotriva voinței părinților fetei. Nunta la Buciumeni a durat 3 zile, nuntași fiind nume mari ale culturii române ca Mihail Sadoveanu sau Nicolae Iorga. Tatăl Nataliei, Avram Negru, îi construiește acesteia o casă la Tecucel, pe care i-o dă ca zestre, împreună cu o mică moșie. Fructul acestei iubiri va fi Corina
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
prin scorburi./ Îngropându-mi mâna până la umăr în putregaiul gălbui/ Înspăimântată când o pasăre întârziată/ Se zbate între mine și-ntre pui." Se evocă obiceiuri de nuntă viciate de universul citadin pătruns în viața satului. Fata iese cu plinul înaintea nuntașilor, în timp ce: "Lăutarii obosiți și negri,/ zic un cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază modernitatea prin combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat de constrângerile realului. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un copil și i se dă peste prag o strachină cu făină, ca să aibă mortul pe lumea ailaltă. Fecioară Cînd tinerii merg la cununie și pe drum se va întîmpla vreun accident nuntașilor, e semn că mireasa nu e fecioară. Femeie Femeia e creată din bărbat, și anume: coasta ei dreaptă e coastă stîngă de bărbat, coasta stîngă a lui; coasta stîngă a femeii e de drac. De aceea, nici nu-i lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate lăsa lapte din țîță și i se coc apoi. Nu este bine a mînca uitîndu-te în oglindă, c-apoi acela își mănîncă norocul. Fata tînără să nu mănînce cînd duce pe cap vasul cu apă, că i se ceartă nuntașii la nuntă. Cînd te-ai pus la masă, să fii pus, că de te scoli e rău. Cînd mănînci ceva fierbinte, să nu sufli să se răcească, căci se sparge vasul. Dacă oamenii flămînzesc degrabă și mănîncă foarte des fără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău cu bărbatul din pricina ei, se poate uita în cuptor, și astfel soacra moare. Cînd nuntașii de la două nunți se întîlnesc, se iau la bătaie, și care învinge robește bradul celuilalt. Dacă mireasa își trage piciorul după ea la Isaia dănțuiește, pînă la anul se mărită toate fetele care sînt la nuntă. Cînd are să fie o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nemaiconstituind o primă condiție. După 1990, formarea familiei s-a făcut În funcție de sentimente, dar uneori și de avere. Astfel, după Înțelegere, nunta fie că se face la băiat, fie la fată, fie la un loc, În stil mare. La ginere, nuntașii se strîng duminică dimineața, mai devreme, pentru a merge să ia mireasa. În sunete de trompete, În chiote, În cîntece, convoiul nunții pleacă de la casa mirelui spre casa miresei. După 1990 convoiul nunții este format din mașini frumos Împodobite care
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
convoiul nunții pleacă de la casa mirelui spre casa miresei. După 1990 convoiul nunții este format din mașini frumos Împodobite care claxonează În drumul de la mire la mireasă. Ajunși aici, nunta este oprită la poartă de garda miresei. Încep discuțiile Între nuntașii mirelui și ai miresei cu privire la scopul venirii celor dintîi. Fiind terminate discuțiile, Într-o deplină Înțelegere, porțile sunt deschise și nuntașii ginerelui intră În curte, unde sînt Întîmpinați de mireasă, fiind stropiți cu apă dintr-un pahar În care se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]