5,043 matches
-
-l taie” ignoră, cu bună știință, jumătatea cealaltă: "dar nici soarele nu-l vede”. Constantin cel Mare l-a zdrobit pe Maxentiu la Pons Milvius! Strategul Belisarie (“pompierul” lui Iustinian I) și-a făcut datoria spulberând în cele patru zări oastea vandalilor arieni condusă de Gelimer! Patriarhul Ieremia ÎI Tranos, nu a stat cu capul plecat și nici nu a dat: "da cezarului ce-i al cezarului”, a ales să-i prosteasca politic și informativ pe mahomedani, astfel contribuind decisiv la
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri. În timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror ruine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri.In timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
și-n chinuri spirite frământă, Și pietre cad peste veșmânt și-n Dumnezeu patimi se-aruncă, Mor rude cu blestemu-n sânge, iubiri ce sau născut mor vii, Și teatrul n-a mai tras cortina pe scena dramei în pustii, Batrână oaste omenească în trupu-i urlă-n căi batute, Și orizonturi se despart iar sila zbuciumă-n redute, E arșiță în pragul lumii, vestigii-n gânduri de prăpăd, Doar Domnul osândit de vremuri ramâne-al cerului sobor, Tot ce e scris în adevăr
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
este omenesc: nici chiar scrisul. Sub semnul imediatului la Petre Țuțea se afla mereu raportul religie-istorie, divin-uman. Pentru istorie a avut mai întotdeauna cuvinte grele, dar o accepta. Istoria, spunea el, este plină de oameni de stat, de conducători de oști, de savanți, de artiști, de inventatori, de exploatatori lacomi, de mișcări de mase, de sfinți și de infractori, la ordinul lui Dumnezeu. De aceea, popoarele care vor numai să facă istorie sunt supuse pieirii. Cultura filosofică, știința nu trebuie să
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Lumânărese, trezit din visul ce-l purtase prin colbul vremii, îl năpădiră lacrimile, gata-gata să-l înece. Și se lăsă plânsului îndelung, amărât... pentru arnăut, pentru fete, pentru țara împilată în vremurile vechi de fanarioți și otomani, pentru cei din oastea lui Tudor care se prăpădiseră pe-acele plaiuri oltenești în drumul spre făptuiri înalte... Ostoindu-și durerea, băiatul se pomeni c-avea în mâini năfrămuțele aflate în vis. Le puse pe masă, iar ele pe dată se îmbinară, născând însemnul
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
ceară de la tatăl domniei tale, pentru a deveni soție a unuia din fii săi. Acestea sunt doar zvonuri, care nu pot crede, că sunt adevărate, dar mai bine să fim cu luare aminte. Regele David părintele tău ar porni cu oaste contra hanului pentru o astfel de îndrăzneală, decât să accepte ca tu să te măriți cu un prinț tătar și păgân și să faci parte din haremul acestuia. - De ce gândești și vorbești așa disprețuitor doică Tharika de prinții mongoli? Am
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri. În timpul mării colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror ruine
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SF.M.MC.TEODOR TIRON Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Născut în Amasia, Cetatea Homialon ; Sub durul Dioclețian, luat în oaste ca "tiron". Amicul-Generalul Vringa, primind Poruncă-Împărătească : "Să meargă-n capiște la idoli și cu ostașii să jertfească... Teodor a rămas în cort (și nici de General rugat), De idoli nevrând să audă,Credo-ul iar și-a declarat : "-Fiecare (sigur
SF.M.MC.TEODOR TIRON de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382418_a_383747]
-
din Polonia. Comparând diversele situații de luptă cu diferiți vrășmași, am încercat să îmi conving prietena că Petru Rareș, în două rânduri, a ales acest traseu, ca și Alexandru Lăpușneanu, pentru că era cea mai accesibilă cale de acces pentru deplasarea oștilor lor. - În vremea aceea nu cred că cei doi își puteau deplasa oștile pe drumuri neamenajate. Trebuie să avem în vedere, draga mea, că erau destul de mari, numeric vorbind, iar deplasarea trebuia să se facă în timp scurt, rapid, ca să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
îmi conving prietena că Petru Rareș, în două rânduri, a ales acest traseu, ca și Alexandru Lăpușneanu, pentru că era cea mai accesibilă cale de acces pentru deplasarea oștilor lor. - În vremea aceea nu cred că cei doi își puteau deplasa oștile pe drumuri neamenajate. Trebuie să avem în vedere, draga mea, că erau destul de mari, numeric vorbind, iar deplasarea trebuia să se facă în timp scurt, rapid, ca să se poată crea elementul surpriză, să atace pe neașteptate adversarul... - De acord cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
numeric vorbind, iar deplasarea trebuia să se facă în timp scurt, rapid, ca să se poată crea elementul surpriză, să atace pe neașteptate adversarul... - De acord cu tine, dar din codrii aceia atât de deși, din pădurea virgină, nu năvăleau peste oastea dușmană pe neașteptate? Atacau prin surprindere și câștigau lupta. - Da, în principiu sunt de acord, dar distanțele mari trebuiau parcurse în timpul cel mai scurt cu putință. Nu-și puteau permite să folosească cărările, adesea întâmplătoare și întortocheate existente prin păduri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
adânci, poate și a unor râuri necunoscute. În plus, exista permanent riscul să-și rătăcească o parte din trupe ori întregul efectiv... Astea erau bune pentru forțe foarte mici, pentru pâlcuri de călăreți ori pentru cercetași. Să nu uităm că oastea își transporta armamentul, hrana și tehnica de luptă, ușoară și prea puțin sofisticată, evident, dar pentru toate astea era nevoie de drum larg și cunoscut, nu de cărări înguste, întâmplătoare și înșelătoare... - Bine, bine, sunt de acord! m-a oprit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
i-a primit cu multă evlavie Și a zidit Locaș cu Hramul : "Sfanțul Bonifatie !" Dând toate averile la săraci și la orfani, A trăit în Pocăința, inca 15 ani. Bonifatie, prin sânge și moarte Mucenicească Ajunse Slujitor în Ceruri, lângă Oastea Îngereasca ! Iar Aglaia-n lacrimi multe, o Pildă de Convertire Prin viață aspră ce a dus-o, spre CHRISTOS și Mântuire! .................. Cuviosul Xenofont, Maria, Arcadie și Ioan Trăiau în Constantinopol : Xenofont Mare Dregător Cu nevasta să Maria, fiecare Rugător, În Credința
SFANTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST LUCA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383980_a_385309]
-
o consider un obiect minunat... la superlativ, dacă ar exista superlativ absolut pentru acest adjectiv. Mi se părea din ce în ce mai fascinant să pătrund în viața zguduită a popoarelor, să le aflu obiceiurile, să rețin numele vestiților conducători de stat sau de oști, să aflu tainele afacerilor de la diversele curți regale, să-i urmăresc, cu inima palpitând, pe vitejii care-și apărau tara cu prețul vieții, în fața dușmanilor care o devastau și o jefuiau. Într-un cuvânt, arătam un interes deosebit pentru acea
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
Scrisoarea a treia”, tema poemului fiind demascarea falsului patriotism al contemporanilor în contrast cu vitejia ostașilor din istoria trecutului țării, mai precis - figura domnitorului Mircea cel Bătrân, conducătorul al cărui unic țel era slujirea patriei, tabloul întâlnirii dintre domnitor și Baiazid - conducătorul oștii otomane - , în care se remarcă ospitalitatea, înțelepciunea și spiritul pașnic al lui Mircea, față de trufia lui Baiazid: „ La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort/ Un bătrîn atât de simplu, după vorbă, după port./ - Tu ești Mircea
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
ta coroană într-o ramură de spini./ - Orice gînd ai împărate, și oricum vei fi sosit/ Cît sîntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit!/ Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierți;/ Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți,/ Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,/ Să ne dai un semn și nouă din mila măriei-tale.../ De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
un moșneag?/ - De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești/ Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești./ Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști,/ Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști...” Eminescu a fost un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal și pentru unitatea națională. El critica aspru Parlamentul pentru înstrăinarea Basarabiei, era intransigent atât față de politica de opresiune țaristă cât și față de cea a Imperiului Austro-ungar; dorea o Dacie
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
coaste... Publicat de TĂUNUL (Marian Malciu), joi, iulie 26, 2007 Vine vremea... Curând va ninge peste lume real sfârșit... Cand va veni îl vom vedea pe cel cu nume izbăvitor, căci va sosi... Și s-o crapă văzduhul să treacă oști de heruvimi, să treacă și arhangheli și îngeri serafimi... Va ninge peste lume, pește păduri și munți și mari, va ninge cu dreptate și pește vii și pește morți, din nevăzute zări... Referință Bibliografica: TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR... / Marian Malciu
TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383634_a_384963]
-
și Grana beg, și Oșu beg, și Valtival beg, și Serefaga beg, domnul din Sofia, și Cusenra beg, și Piri beg, fiul lui Isac pașa, cu toată puterea lui de ieniceri. Acești mai sus-numiți erau toți căpitanii cei mari, cu oștile lor. Auzind și văzînd noi acestea, am luat sabia în mînă și, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare, și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
tabăra lui, că era de-o parte, au lovit la cortul unde odihnea; și acolo pe loc i-au tăiat capul și l-au dus la Basta Giorgi; iară trupul până a treia zi a stătut la vederea tuturor neîngropat. Oștile lui ce avea nu erau cu dânsul în tabără. Pe toți îi slobozise în pradă. Și așa s-au plătit lui Mihai Vodă pentru slujbele ce au făcut nemților”. În anii din urmă, Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, președintele Comisiei
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
a Vasluiului apare în 1375, din timpul lui Alexandru cel Bun. La 1470, devine reședință domnească a lui Ștefan cel Mare, aflată la confluența Vasluiețului cu râul Bârlad, unde marele domn l-a caftit (sic!) crunt pe celebrul Suleyman și oastea munteană. Aliată ! Era o zi de marți, ianuarie 1475, ca de primăvară, când a plecat Soliman la drum cu o armată uriașă. Agenții meteo l-au informat corect, însă nu au știut despre enigmaticul dans al tobelor și a zurgălăilor
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
obișnuiau să-și omoare timpul prin pauzele dintre bătăliile Reconquistei exersându-și îndemânarea și iuțimea în lupta cu exemplarele cele mai impresionante ale acelor tauri legendari. Însuși eroul național al Spaniei, El Cid Campeador, pe lângă incontestabilele calități de conducător de oști de care a dat dovadă, a fost un toreador magnific, „Marea Mândrie a Castiliei”, după cum îl descrie poetul Nicolás Fernández de Moratín. De atunci și până astăzi, întreaga națiune spaniolă pare decisă în lunile de vară să nu se abată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
e voie sfinții,o foame fără margini coboară în poveste.Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!,prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul,și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă,spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul.E limpede ca ziua: ne paște boala nopții,cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copiteși cară cu vagonul noi piramide copții,și-nmuguresc a floare castanele prăjite.Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme,nu mai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]