2,130 matches
-
maladiv de public (aproape enervant, pentru unii) l-a repurtat și-l duce, încă foarte proaspăt, viguros, pe umeri cel mai ,,jomanfișist”, plin de capcane, de tot soiul, buclucaș și ,,inconștient” în nonșalanța-i triumfalistă dintre grupurile satirice ale căror obârșii sunt legate, indiscutabil, de Casa de Cultură a Studenților din Craiova: Grupul ,,VACANȚA MARE”. Acesta a pornit la drum în anul 1988, avându-i pe covertă (la comandă, la timonă, dar și în posturi de mecanic-șef, transmisioniști, mateloți, pentru
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
programe comune realizate pe internet, prin modalitățile sale electronice de a conjuga forțe și idei artistice, peste spații și în timp real. 6. PROIECTUL FESTIVALURILOR-CONCURS AL FOLCLORULUI ENCLAVELOR ROMÂNEȘTI DIN JURUL GRANIȚELOR; aducând, prin spectacol și expunere de artizanat, elemente din obârșiile carpato-balcanice și completându-se cu expoziții și sesiuni arheologice privind situri cunoscute și situri noi care extind cercetarea în zonă. 7. PROIECTUL UNEI CASE A LIMBII ROMÂNE ca grup de reflecție dar și grup editorial, cu sediul stabilit în localitatea
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
Deși nu poartă, în nume, ,,sunetele lacrimei’’, ci are, mai de grabă, rezonanțe baladești -, satul natal înseamnă pentru Ovidiu Ghidirmic, după cum însuși afirmă, ceea ce a însemnat Lancrămul pentru Blaga. Adică, epicentrul, axis mundi, cel mai însemnat punct din univers, originea, obârșia, izvorul ,,ca un fir/ pe care Parcele îl torc’’, cum scria același Lucian Blaga, ,,rădăcinile’’ pe care Brâncuși le-a purtat permanent cu el, peste tot în lume, pentru a rămâne el, românul din Carpați, din vatra Europei Vechi, și
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
primei sale cărți, din 1975, Camil Petrescu. 5. Basoreliefuri memorabile Din cele 60 de pagini ale capitolului II. Compendiu de hermeneutică - unde este concentrată, ca într-un diamant de 200 de carate, esența esențelor din această știință (și artă!) cu obârșii precreștine -, mai mult de două treimi au caracter aplicat: Din tradiția hermeneuticii românești, ,,G. Călinescu - hermeneutică și creație, Mircea Eliade - hermeneutică și comprehensiune, Constantin Noica - hermeneutică și filosofia limbajului, Edgar Papu - hermeneutică și morfologia culturii. De reținut că 20 de
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și se stabilise la Umileni după ce se căsătorise cu o profesoară de limba rusă, fostă colegă de an cu Valentin la Filologia din Timișoara.Diniță era un munte de om, cu părul negru aspru ca peria de sârmă și cu
DAN FLORIŢA SERACIN [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
aici sub semnul unei naturi ce se reinstaurează în spațiul de care fusese văduvită cu mult timp în urmă. Casele și spațiile din jur, cotropite de vegetație, vorbesc mâhnite, în felul lor, despre această inexorabilă regresie a unei lumi către obârșii. Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Mâhnirea caselor părăsite (Partea a II-a) / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1677, Anul V, 04 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și se stabilise la Umileni după ce se căsătorise cu o profesoară de limba rusă, fostă colegă de an cu Valentin la Filologia din Timișoara. Diniță era un munte de om, cu părul negru aspru ca peria de sârmă și cu
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
lesne îndestula cu hrană, altfel femeile acelea puteau s-o pățească urât de tot. Apoi mai hălăduiau pe acolo și așa-zisele animale cu două picioare, braconieri, culegători de bureți, hoți de lemne și alte specimene de cea mai joasă obârșie, ale căror reacții putea fi imprevizibile la o adică, altfel spus, dacă aveau ceva tărie la bord. Nici lucrătorii la IF, oșeni de regulă, nu puteau fi ignorați, extrem de irascibili și violenți de felul lor. N-avea Valentin destulă experiență
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
IUBIRE, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Domnule Petruș Andrei vă invit la un dialog pe teme culturale și vă rog să îmi împărtășiți din experiența dvs. literară de o viață. În toate dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă mulțumesc pentru invitația pe care
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Domnule Petruș Andrei vă invit la un dialog pe teme culturale și vă rog să îmi împărtășiți din experiența dvs. literară de o viață. În toate dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă mulțumesc pentru invitația pe care
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
ochii - poate că alte gânduri îți trec acum prin minte... nu, nu nega... îmi dau perfect seama, te înțeleg. Broanteș se împurpura tot. — Știu că atrag - zâmbi Cosette respirând adânc - știu că provoc în voi emoții de nedescris, indiferent de obârșie. Ce n-ai da tu acum, de exemplu, să vii aici lângă mine, pe asta... cum îi zice... zi-i pe nume... pe sofaua asta... nu? Așa-i? Am dreptate? Broanteș încuviință mașinal. — Nu fi fleț - spuse rece Cosette. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de fosilă vie, la fel de nefolositoare ca moluștele pietrificate pe care din când în când le găsea în munți, îl făcea să cadă într-o depresie cumplită. Cu douăzeci de ani în urmă, tatăl său era încă un inmouchar mândru de obârșia sa și de sângele care-i curgea prin vine. De-a lungul unei generații, cei din clanul Sayah ajunseseră să fie doar o mică familie de vagabonzi zdrențăroși. Tatăl său cel puțin, știuse să moară în plină glorie și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ai furtunii care se apropie și același cuvînt rostit simultan de cei doi: Klopstock. Cum se umflă iubirea ca laminaria În secrețiile nerușinate ale creierului, cum se preface ea Însăși Într-o excrescență a minții și Începe să mintă uitîndu-și obîrșia. Ocolești, ocolești, iar ocolești faptele, contaminat de poezie pînă În miezul neuronilor. Ți-e frică și rușine să povestești, de parcă ai macula un loc sacru, de parcă, povestite, Întîmplările ar fi Împinse cu de-a sila Într-un curs logic care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
iar de potrivnici - cu numele de ocară Borboritul. Unii susțineau că venea dintr-un cătun, Gita, din Samaria, alții, că era din Siria, poate chiar din Anatolia. De fapt, chiar el Întețea misterul, căci, de cîte ori era Întrebat asupra obîrșiei sale, el răspundea printr-o deschidere largă a brațelor, care cuprindea, deopotrivă, denecuprinsul pămîntesc, ca și cel ceresc. Era de statură mijlocie, vînos, cu-n păr Învîlvoiat negru și creț, care Începuse să se rărească În creștet, barba Însă, la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
i-am destăinuit durerea - ca să dau de Enciclopedia morților și să-mi găsesc În ea un dram de alinare?) Asta-i tot ce pot ști, ce pot intui despre activitatea lor. Caracterul ocult al acestei activități Își găsește -, cred eu -, obîrșia În Îndelungata tradiție a prigoniților Bisericii, iar pe de altă parte, munca la o astfel de enciclopedie presupunea o discreție absolută, Întrucît trebuia evitată orice pornire vanitoasă și de asemenea preîntîmpinată orice tentativă de pervertire.PRIVATE Nu mai puțin bizar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sud a Podișului Moldovenesc, între Podișul Central Moldovenesc la nord, Câmpia Română la sud; partea de vest este delimitată de Valea Siretului, iar cea de est de Valea Bârladului. Limita nordică a Colinelor Tutovei este dată de Valea Rahovei. Obcina Obârșiilor din care izvorăsc Rahova, Tutova, Zeletinul și Berheciul și Valea Morii, a pârâului Morii, afluent pe stânga al Siretului. Limita sudică este dată de sudul așezărilor din podgoria Nicorești, pe o linie situată între Ionășești și confluența Berheciului cu Bârladul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
singură unitate administrativă, din punct de vedere istoric, satele incluse în comuna Filipeni au avut o evoluție diferită. Sub raport social, locuitorii satelor Mărăști-Vale, Balaia și Brad erau legate prin apartenența la același statut social - sate de răzeși - de satele Obârșia și Băimac, dar și de Fruntești și Oțelești. în afară de satul Fruntești, celelalte sate fac parte din comuna Izvorul Berheciului (Gloduri). Până la reforma administrativă făcută în timpul domnitorului Al. I. Cuza, în 1865, satele mai mari erau unități administrative distincte. Reforma lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26 Secuieni, reședința plasei, 15 km; la comuna Mărăști, 6 km; la Oțelești, 5 km și la comuna Lecca, 10 km. III. Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a dat numele de familie. Alte toponime vechi din documentele de vânzare-cumpărare sunt: Obârșia Dunaviciorului, Siliștea lui Dobromir, Sălașele, ultimele două mai dificil de aflat cu precizie unde se aflau. Siliștea lui Dobromir a fost la confluența Dunaviciorului cu Dunavățul, fie că reprezintă locul unde a fost altădată un sat sau a fost „siliștea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Filipaș sau a unuia Filip, persoană care se întâlnește în documentele din timpul lui tefan cel Mare. Gavril Dunavăț, fiul lui Filipaș, care stăpânea satul cu rudele sale, fiind contestat de popa Onică din Fruntești și alte rude din Obârșia, a fost, cu siguranță, jude sau cneaz, stăpânind poiana lui Coste, moșia satului în indiviziune, satul Filipeni fiind asemenea multor altele o reuniune de rude. Presupunem că atât Filipaș cât și urmașii săi au avut calitatea de boieri, care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui Pătrașcu al III-lea logofăt și a soției sale, care cumpără părțile de moșie de la toți răzeșii din Filipeni dar și de la cei care locuiau în alte sate (Oțelești, Zlătari, Obârșia), după care, la începutul secolului al XVIIIlea, moșia Filipeni ajunge în stăpânirea familiei Rosetti. Nu știm ce s-a întâmplat cu vechile familii răzășești din Filipeni, dacă, după ce și-au vândut sau dăruit ocinile, au rămas în sat sau au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stâlpu în mijlocul satului ce se cheamă Filipeni și drept spre apus pe Dunavăț la piscul pârâului Boțului din sus și la dealul mai în 54 gios la dreptu Știubeani în dreapta, la răsăritul dealul Oțeleștilor și peste Dobreana, dreaptă parte la Obârșie la Branova. Zapisele de vânzare-cumpărare sau de danie dovedesc fără putință de tăgad că vechiul sat Filipeni, de până la începutul secolului al XVIII-lea, a fost un sat răzășesc. Așa, de exemplu în zapisul de vânzare din 15 septembrie 1641
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo, lângă oameni buni și bătrâni care iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege din Runcu, din pădure ce iaște la ținutul Tecuciului” Un Mihail
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]