4,294 matches
-
starostie și ulterior la domn, deși, pe parcurs, primise în compensație diferite bucăți „spre a se mulțumi”. Acesta este un prim moment serios de tensiune, diferit de nemulțumirile curente din cadrul negocierilor, ceea ce indică o creștere în putere a satelor față de obștea confederativă. O ultimă aruncare are loc în 1840. Împreună cu cea precedentă, aceasta va fi tratată mai în detaliu în secțiunea următoare. Aruncarea din 1840 fixează unele hotare care nu vor mai fi schimbate major, dar este urmată de o serie
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
stabilizat. În al doilea rând, s-a dublat organizarea politică a aceluiași teritoriu, rezultând un fel de bicefalie administrativă. Pentru perioada dintre 1864 și 1910, cele două instituții au fost fie cumulate, fie separate, dar suprapuse. După formalizarea juridică a obștilor (1910), cazurile au variat între cele în care președintele obștii a devenit o funcție redusă ca importanță, păstrând doar atribuția de a acorda membrilor certificatele necesare pentru ca aceștia să își poată recolta și comercializa dreptul în lemn, și cel în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a aceluiași teritoriu, rezultând un fel de bicefalie administrativă. Pentru perioada dintre 1864 și 1910, cele două instituții au fost fie cumulate, fie separate, dar suprapuse. După formalizarea juridică a obștilor (1910), cazurile au variat între cele în care președintele obștii a devenit o funcție redusă ca importanță, păstrând doar atribuția de a acorda membrilor certificatele necesare pentru ca aceștia să își poată recolta și comercializa dreptul în lemn, și cel în care suprapunerea între cele două centre administrative a fost sinergică
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
redusă ca importanță, păstrând doar atribuția de a acorda membrilor certificatele necesare pentru ca aceștia să își poată recolta și comercializa dreptul în lemn, și cel în care suprapunerea între cele două centre administrative a fost sinergică, spre exemplu, în cazul obștii Vrâncioaia (Vasile, 2007b, p. 118). Un al treilea efect la nivel local și central, menționat deja, a constat în furnizarea alternativă a bunurilor și serviciilor publice. Dintre acestea, proeminente sunt justiția și securitatea (internă - mai ales poliția - și externă - apărarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al confederației împotriva satului Poiana: „Aciastă alcătuire ce s-a făcut de noi răzășii din toată Vrancea nu se poate strica, fiind făcută prin bună rânduială și mai ales și înaintea cinstitei stărostii” (Stahl, 1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc și înaintea Vornicii am hotărât, cu primire de obștie tuturor, ca mai bine să ne
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fi oprind de la pădure, ca să nu își taie lemne de foc și pentru alte trebuințe” (Stahl, 1998, vol. I, p. 151). Păuleștii se apără, retrăgându-se și zicând că cei care au închis drumul sunt oameni fără ispravă, și nu obștea satului, iar că pădurea este deschisă Spineștiului și altor sate megieșite, în baza vechiului drept la liberă folosință. Însă respectivii continuă să fie opriți și satul Spinești deschide un proces în 1833. Satul Păulești se apără spunând că i se
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi fruntași) au un cuvânt mai greu, bazat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal, unii membri (bătrâni, preoți, apoi fruntași) au un cuvânt mai greu, bazat pe credibilitate personală relativă la criteriile epocilor prin care a trecut aranjamentul și acționează ca lideri de opinie. Regula unanimității
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
medieze mai bine conflictele și tensiunile interne. Regula unanimității a eșuat în momentul în care satele au preferat acorduri în afara aranjamentului, chiar și cu riscul de a-l distruge. Mitul fondator al descendenței biologice comune susține ideologic această regulă. În obștea mică, regula este uneori majoritară, însă doar pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat că aranjamentul confederal furniza inițial toate bunurile și serviciile publice disponibile: apărare, diplomație, justiție, poliție, religie, plata taxei colective (plus
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
uneori majoritară, însă doar pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat că aranjamentul confederal furniza inițial toate bunurile și serviciile publice disponibile: apărare, diplomație, justiție, poliție, religie, plata taxei colective (plus, la nivelul fiecărei obști: lucrul pământului, exploatarea pășunilor și pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și poliția au fost progresiv transferate statului. Religia a intrat în domeniul bisericii centrale, pe măsură ce resursele acesteia au crescut. Și pământul cultivabil a început să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cultivabil a început să fie lucrat pe gospodării, odată cu introducerea tehnicii rotației culturilor. Aceste procese de dislocare funcțională au vulnerabilizat nivelul confederal prin aceea că l-au lipsit progresiv de importanță și resurse. Practic, de la începutul secolului al XIX-lea, obștea mare a Vrancei s-a întrunit pentru două scopuri principale: plata cislei și apărarea în procese. Dintre acestea, cel puțin al doilea a contribuit mult la coeziunea aranjamentului, însă ambele acțiuni colective, care formează acum rațiunea de existență a nivelului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze: Regulamentele Organice au transformat cisla într-un sistem mixt, bazat pe taxarea pe gospodărie și pe sat, iar ulterior anului 1864, taxarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus nicio contradicție. Se prea poate ca stimulentele în direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată să fi crescut incidența conflictelor interne prin comparație cu perioada anterioară jumătății secolului al XVIII
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea și nivelul lor confederal erau într-atât de democratice și de egalitariste, încât nu delegau decât într-un mod foarte limitat, fie o anumită sarcină, fie o anumită operațiune, întotdeauna pentru un anumit
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea și nivelul lor confederal erau într-atât de democratice și de egalitariste, încât nu delegau decât într-un mod foarte limitat, fie o anumită sarcină, fie o anumită operațiune, întotdeauna pentru un anumit timp, mandatul fiind oricând revocabil
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O existență permanentă a nivelului confederal ar fi permis poate acumularea resurselor necesare formării unei minime rezistențe pentru următoarele perioade. La nivel tipologic, aceasta este diferența fundamentală dintre obștea veche și alte organizări politice. Din acest punct de vedere, se poate spune că Vrancea a fost o democrație, dar nu a fost o republică. Istoria sa ar fi putut fi mult diferită dacă nu ar fi existat această lipsă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
se poate spune că Vrancea a fost o democrație, dar nu a fost o republică. Istoria sa ar fi putut fi mult diferită dacă nu ar fi existat această lipsă. 4.6. După disoluția nivelului confederal După disoluția nivelului confederal, obștile și au continuat existența sub formă individuală și teritorializată până în 1950. Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru a aduce tehnologie de prelucrare și infrastructură de transport. A fost construită inclusiv o cale ferată specială în acest scop, precum și gatere și alte amenajări
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lucru a fost perceput ca o intruziune majoră de către participanți ; în unele cazuri, externalizarea a avut loc ca efect al presiunii companiilor de exploatare, care au stimulat și profitat de corupția și dorința de îmbogățire rapidă a conducerilor unora dintre obști (Chirilă, 2005, pp. 100-103; Vasile, 2007b, pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile forestiere în propriul interes și nesocotind preferințele și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
profitat de corupția și dorința de îmbogățire rapidă a conducerilor unora dintre obști (Chirilă, 2005, pp. 100-103; Vasile, 2007b, pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile forestiere în propriul interes și nesocotind preferințele și interesele participanților. 4.6.2. Exploatarea directă a resursei Pe lângă externalizarea abuzivă a exploatării, membrii continuau și exploatarea individuală, în unele cazuri, sursa lor principală de existență: „Făcea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este contextul în care dreptul de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]