56,980 matches
-
Sunt bucuros să ofer destăinuiri. A devenit pentru mine un obicei să public interviuri cu oameni remarcabili. Asta este. Perseverăm. Alcătuirea de față este, ca și isprăvile anterioare, un demers spontan, nesilit. Nu am dorit nicicând să lezăm pe cineva prin alăturarea cu altcineva. Există sensibilități, unele lucruri nu sunt cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/bucuria-destainuirilor/ [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
ci o așezăm frumos pe farfurie... n-o mai tăiem cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, mă rog, așa e de bonton... fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Venerați-vă străbunii! Datorită lor sunteți lumină și aveți un nume, și v-au lăsat moștenire un
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1485315282.html [Corola-blog/BlogPost/377546_a_378875]
-
și țineau posturile. Au existat manifestări folclorice identice pe întreg spațiul locuit de români. Acestea erau legate de ciclul muncilor de primăvară, vară și toamnă, de sărbătorile creștine și de momente importante din existența omului (naștere, căsătorie, moarte). Datinile și obiceiurile priveau îndeletnicirile fundamentale, agricultura și păstoritul sperând să asigure turme numeroase și recolte bogate. De exemplu, călușul invoca, la solstițiul de vară, fertilitatea solului. În trecut, satul era un tip de organizație nu doar teritorial-administrativă, ci și socială și spirituală
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele personale ale Domnului, acesta se comporta ca un stăpân feudal de rând (boier sau mănăstire), avându-și propriile organe administrative locale. De obicei, era vorba despre un dregător numit de către Domn, dregător care strângea veniturile și administra satul în colaborare cu obștea locală aservită. Satele aparținând instituției domniei au fost grupate în secolele XIV-XVI în jurul cetăților, târgurilor, morilor, în scopul de a le
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
înzestrate cu imunități, întreaga administrație aparținea stăpânului și se făcea în beneficiul material al acestuia. În astfel de cazuri, administrația sau justiția domnească nu putea pătrunde decât în cazurile strict prevăzute de actul de danie al satului, cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora, numițipârcălabi de sat, în Țara Românească și vornic, vornicel sauureadnic, în Moldova. Sarcinile acestor dregători erau de: strângere
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
s-a întors în țară. Vestea iscusinței sale s-a răspândit în Orient și, astfel, el a fost chemat în anul 1979 să picteze o altă biserică, în Siria, la Hama. Înainte de plecare a fost chemat la Securitate, cum era obiceiul, pentru a fi „prelucrat“. În Siria, părintele trebuia să nu vorbească cu nimeni, să evite să-și facă relații, să nu împrumute bani, să nu dea interviuri, să nu meargă la poliție. Prin aceste „recomandări“ Securitatea dorea să evite discutarea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Cernica și practica Rugăciunii lui Iisus în mănăstirile noastre, Rugăciunea lui Iisus în lumea civilă și multe altele Conferințele se țineau în sala bibliotecii Mănăstirii Antim, în prezența multor credincioși, între care mulți studenți de la diferite facultăți. După conferință, era obiceiul ca oricine din sală să pună întrebări în legătură cu subiectul prezentat. Răspundea conferențiarul sau alții, bine informați din sală. Sub forma aceasta se fixa, în mintea auditorilor, subiectul conferinței. Paralel cu aceste conferințe, în zilele săptămânii, după slujbele de seară, se
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Așa ne treceau zilele săptămânii. Duminica nu lucram, era zi de odihnă. Sub aceiași pază a soldaților înarmați, de la cele 4 colțuri ale curții cu gard ghimpat, deținuții, umpleau curtea cu grupuri de câte 5-6-10 persoane. Între ei era de obicei câte un preot. Se rugau. Se țineau un fel de predici ori cuvinte de folos și de îmbărbătare. Aceste grupuri erau ca niște mici bisericuțe, cu preoți și enoriași. Între timp aveau loc faimoasele percheziții. O droaie de milițieni, goleau
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
ca niște mici bisericuțe, cu preoți și enoriași. Între timp aveau loc faimoasele percheziții. O droaie de milițieni, goleau dormitorul, și în timp ce toți deținuții erau scoși afară, în curte, erau controlate toate păturile, saltelele și micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
duminica la târg. Îmi place să ajung acolo devreme, înainte ca soarele să devină prea puternic, și îmi place să mă las purtată de poveștile pe care le spun meșteșugarii. Este întotdeauna o ocazie să mănânci și mâncare bună. De obicei, mă opresc lângă grătar și îmi iau niște sarmale cu mămăligă, smântână și ardei iute sau optez pentru pește la grătar sau frigărui de pui. Mirosul grătarului umple aerul și este atât de tentant. Nimic nu se compară cu sentimentul
Șapte locuri în care să duci un străin în București by https://republica.ro/sapte-locuri-in-care-sa-duci-un-strain-in-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337861_a_339190]
-
pește la grătar sau frigărui de pui. Mirosul grătarului umple aerul și este atât de tentant. Nimic nu se compară cu sentimentul de a mânca în aer liber. Le cer deseori prietenilor mei să ne întâlnim la târg și, de obicei, luăm împreună prânzul după ce ne uităm la lucrurile frumoase din piață. Au fost multe ocazii în care m-am opri la restaurantul muzeului, Clubul Țăranului, în toamnă, iarnă și primăvară, doar pentru a mă așeza și pentru a scrie cu
Șapte locuri în care să duci un străin în București by https://republica.ro/sapte-locuri-in-care-sa-duci-un-strain-in-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337861_a_339190]
-
Mi-am dat seama rapid că fac, în opinia mea, cel mai bun cappuccino din București. Este bogat, iar laptele pe care îl folosesc este perfect! Stilul din interior este de inspirație finlandeză așa că mă simt acolo ca acasă. De obicei, au o salată fantastică de somon și totul este prezentat pe tăvi de lemn. Îmi place când oamenii sunt atenți la detalii - aduc calitate unui moment și creează povești. Magazinul de la colț din Piața Amzei. Am câteva mici plăceri în
Șapte locuri în care să duci un străin în București by https://republica.ro/sapte-locuri-in-care-sa-duci-un-strain-in-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/337861_a_339190]
-
ALT ȚĂRM, ÎNTR-UN ALT TIMP... Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poate c-am să plec după măsura înțelegerii fiecăruia odată cu primele miresme ale primăverii așa cum se întîmplă de obicei în vise, cînd ți-e frică de ceva, dincolo de nevoia inconștientă de-a privi oamenii ca pe-o răscumpărare a culpei și de la inimă la inimă am să rostesc dintru începutul desprinderii înalta rugă, îmbrățișată doar de lacrimi într-un
PE ALT ŢĂRM, ÎNTR-UN ALT TIMP... de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_alt_tarm_intr_un_alt_timp_.html [Corola-blog/BlogPost/348076_a_349405]
-
iar parfumul candelei aprinse îți umple sufletul de rătăcirea unei pasiuni nestinse... Dimineața se grăbise să-și cânte trilurile, iar soarele se înălțase, un pic timid și palid, însă foarte hotărât, anunțând o zi frumoasă. Mira se întorcea, ca de obicei, cu sacoșe grele, spre casă. De câte ori intra în supermarket, își imagina masa plină de preparatele ei speciale. Îi plăcea să își surprindă familia cu câte o noutate culinară. Știa că nu o să fie niciodată gospodina ideală. Nu a acceptat, de la
8 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1459038217.html [Corola-blog/BlogPost/384654_a_385983]
-
stradă un tip târând un sac răpănos după el, să știți că nu e musai vorba de un homeless, e posibil să fiu chiar eu, cu chitanțele asupra mea! În acea zi însă, curat ghinion, uitasem sacul. La gunoi. - De obicei, rostesc în glumă, car chitanțele după mine, dar azi le-am uitat. - Îmi pare rău, îmi răspunde doamna impasibil, nu puteți plăti impozitul pe teren până nu aduceți dovada că ați plătit amenda. - Nu pot plăti 6 lei pentru că nu
„- Ăia sunt niște idioți! Unde ați plătit amenda?...” M-am dus să-i dau statului 6 lei și m-am trezit în Kafka, frate by https://republica.ro/z-aia-sunt-niste-idioti-unde-ati-platit-amenda-m-am-dus-sa-i-dau-statului-6-lei-si-m-am-trezit-in-kafka [Corola-blog/BlogPost/338173_a_339502]
-
și azi de Anul Nou, câte patru lozuri în plic cu nădejdea mereu reînnoită că un singur bilet câștigător avea să îndeplinească en gross toate dorințele trecute și viitoare de Anul Nou ale familiei. Nu eram desigur singurii. Constat că obiceiul de a te înnoi în gând cu un lucru sau o abilitate pe care nu le ai e aproximativ universală. Prin extensie, de Anul Nou luăm hotărîri dramatice. De la miezul nopții, mă las de fumat, intru la regim ca să slăbesc
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă by https://republica.ro/corporatistul-la-cumpana-dintre-ani-la-ce-viseaza-oamenii-din-birourile-de-sticla [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]
-
am dus câte ceva, de la mama, special pentru ea. Am găsit-o schimbată, parcă slăbise mult iar vocea îi era mai scăzută. Ne-am îmbrățișat și a rămas ca a doua zi să vin la ea, după serviciu, cum făceam de obicei ... La trei fără un sfert, în noapte, telefonul sună și aud vocea unchiului meu: ”s-a stins, am pierdut-o”! ... Nu știu când m-am îmbrăcat și am plecat într-acolo ... Am ajuns, era caldă încă, cu același zâmbet pe
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Proza_0.html [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
genul: «Doar numai la Domulgeni se cunoaște secretul cârnațului de casă...», dar, bine, că noi, românii basarabeni suntem cu toții meșteri la cârnățuri și... Despre satul Chetrosu la fel, doar câteva cuvinte din frumoasele cântece populare ale domnițelor care arată frumosul obicei înainte de a începe semănatul, dar care sunt numele acelor Ilene-Cosânzene care așa de frmos au cântat? Da, o mică cunoștință cubrutăria la care strict sunt selactați lucrătorii, să nu aibă vicii...și răstignirea de la o răscruce care să alunge duhurile
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
bine se prezenta «Caravela culturii» ale lui Voronin. Priviți și comparați... Nu s-a arătat ansamblul vocal al profesorilor de la Gimnaziul din Vadul-Leca, învingător al Festivalului raional de sineactivitate artistică. Nu s-a menționat din istoria comunei Căzănești tradițiile și obiceiurile de secole: că Vadul-Leca și Căzănești sunt vetre ale cântecului popular național; că colectivul coral al comunei Căzănești în anii 70- 90 a fost laureat a mai multe concursuri naționale și chiar unionale pe timpul sovietelor și nu s-a menționat
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
vânt, ajunsese aproape. Mai avea puțin, țărmul era deja departe, mersese pe placa înghețată a mării ceva mai mult de un kilometru.” Platonia este un personaj aflat la limita dintre real și fabulos. În simbol, ea reprezintă idealul, care de obicei rămâne intangibil. Din nefericire, paradisul pierdut este o realitate căreia ca pământeni, trebuie să îi facem față. Prin numele pe care îl poartă, Platonia pare a fi predestinată pentru eșec în dragoste. Iată de ce, atunci când ea se unește cu marea
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_platonia_o_carte_despre_intrebari_si_momente_hotaratoare_semnata_de_mirela_roznovea.html [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
legendă, Cralievăț - ce înseamnă Culcușul Regal, cât și alte nume de văi și dealuri. Se încearcă scoaterea în evidență a celor care au cercetat cu pasiune aceste locuri chiar și din puncte de vedere geologic. Se vorbește despre oameni și obiceiuri, meseriile sau ocupațiile acestora. Sunt foarte multe de spus despre acest truditor din acele vremuri. Mă voi strădui ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_invatatorul_alexandru_moisi_mihai_leonte_1351836799.html [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
când era întuneric și trecut de miezul nopții... ...Eu nu agreez marsupialii și nu știu ce pot face să fiu mai uman cu ei. Nici nu vreau să-i mai văd pe sticlă și nici să-ia aud la radio. Ăștia au un obicei care pe mine mă depășește. Ca înțelegere și ca aplicație practică. Dar..., numai pe mine? Își iau odrasla în marsupiu și o plimbă peste mări și țări, de la o plajă la alta, o duc și la colegii ori universități prin
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
atâta timp cât cumetriile la „nivel înalt” au devenit ceva obișnuit... Nu-i agreez și nici nu-mi plac parlamentarii ăștia (pardon, scuzați”), marsupialii care dorm la datorie, se joacă pe laptopuri sau chiulesc masiv, aducându-și nepoatele-n marsupiu să vadă obiceiul votului cum se desfășoară în democrație... Și nimeni nu spune că și asta este un viciu! Ce? Cum? Da, este foarte adevărat, mai târziu s-a dorit să se înființeze taxa pe „viciu de numărătoare” a voturilor? Presupun că vă
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]