1,007 matches
-
omului nu duce la paroxismul individuației, ci la un sentiment armonic de împlinire naivă, în care ființa niciodată nu ajunge la un sentiment al singurătății și al izolării. Și formal grația refuză singurătatea, căci mișcările de ondulație prin care se obiectivează exprimă o receptivitate pentru viață, un elan deschis și primitor pentru seducțiile și pitorescul existenței. Grația reprezintă o stare de iluzie în care viața își neagă și își transcende antinomiile și dialectica ei demonică, în care contradicțiile, ireparabilul, fatalitatea și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
întreaga structură particulară a frumosului derivă din faptul de a fi numai obiectiv un paradox, iar subiectiv, pentru cel ce trăiește frumosul, de a fi dincolo de orice paradox. Fenomenul estetic exprimă paradoxul de a reprezenta absolutul în formă, de a obiectiva în forme limitate un infinit. Căci ce înseamnă asietatea, împlinirea totală, fără posibilitatea de a concepe altă modalitate de realizare decât a prezenta un absolut simțirii noastre? Despre imposibilitatea reală a acestui absolut, despre contradicția esențială și organică, noi nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să te fi exasperat în așa măsură și complicația problemelor să te fi dezgustat atât de tare, încît să nu te mai intereseze decât tăcerea și strigătele ei, strigătele tăcerii care nu sânt decât cascade intime al căror zgomot îl obiectivezi în lumea din afară. Oboselile repetate te duc la aprecierea nelimitată a tăcerii, deoarece în oboseli toate cuvintele își pierd semnificația și bat în urechi asemenea unor ciocane mecanice, se destramă în sonorități vide, în vibrații iritante și în sunete
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
peste un fir de pai din drum. Un lan de grâu devine o pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că-nainte urieșii locuiau pământul, atârna de construcția ochilor de pe atunci și nu de mărimea lor obiectivă sau, mai exact, de mărimea în care reflectă ochiul nostru de astăzi făpturile omenești. Care este criteriul realității? Despre ochi nu mai vorbim... Cine nu știe cu câtă realitate, cu cât adevăr se prezintă în vis chipuri cunoscute, grădini, case
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pai pe care-l găsește-n drum. Un lan de grâu devine o pădure de aur, oamenii devin urieși și poate că povestea veche, că-nainte urieșii locuiau pământul, atârna de construcția ochilor de pe atunci și nu de mărimea lor obiectivă sau, mai precis, de mărimea în care reflectă ochiul nostru făpturile omenești astăzi. Care este criteriul realității? Despre ochi nu mai vorbim - cine nu știe cu câtă realitate, cu cât adevăr se prezintă în vis chipuri cunoscute, grădini, case, strade
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Toate aceste sisteme merită să fie analizate în ele însele și pentru ele însele. Cu atît mai mult cu cît, din punctul nostru de vedere cel puțin, în ultimii douăzeci de ani se pare că au și început să se obiectiveze întrucîtva. Astfel încît, dacă vom conveni să deosebim două sisteme, un sistem Le Bon și un sistem Tarde, se observă că celui dintîi îi corespunde a-V-a Republică, sub conducerea generalului de Gaulle, iar celui de-al doilea guvernarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ele fac prezentă o absență, simplificînd trăsăturile. Este vorba în general de ființe și situații cu care ne-am identificat, părinții, națiunea, un război, o revoluție, asociate cu emoții deosebit de puternice: "Un imago, spun Laplanche și Pontalis, poate să se obiectiveze la fel de bine în sentimente și conduite ca și în imagini"463. Cea mai mare parte dintre imago poartă pecetea interdicției, într-un moment sau altul, din rațiuni morale, politice și culturale. Ele provin dintr-o selecție care încercase să le
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Valorile sunt legate de toate formele de manifestare ale relațiilor sociale și comportamentului uman. Participarea individului la viața politică, culturală, reflectă influența și impactul valorilor, categorii de maximă generalitate teoretico-filosofică, ce își găsesc manifestarea la nivelul axiologic al conștiinței sociale, obiectivându-se în toate categoriile de norme sociale 7 care ordonează comportamentul în cele mai diferite sfere ale vieții sociale. Modificări profunde în sistemul valorilor se produc în perioadele de adânci prefaceri sociale, când se schimbă nu numai conținuturile valorice, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
posibile”); drept urmare, se declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale a diferitelor culturi plecând de la ideea că b) prin operațiile silogistice ale unui intelect asociat experienței se poate obține o imagine acurată a lumii, lipsită de prejudecăți sau preconcepții, obiectivă 1. În noul climat de euforie și optimism amplificat de noile descoperiri ale geografilor sau medicilor europeni, modernitatea a gestat anumite patologii, dintre care merită numite kitsch-ul estetic și utopia politică 2. Cascadele empatiei romanticetc "Cascadele empatiei romantice" Modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Vico dizolvă orice model de reconstrucție mecanicistă a lumii, uzând de „un concept metodologic cu totul nou și revoluționar”2, care exprimă principiul de coerență internă a unei epoci istorice: sensus communis. Cu un asemenea operator hermeneutic, Vico încearcă să obiectiveze istoria. Este o sarcină pentru care G.W.F. Hegel (1770-1831), în răspăr față de Kant, s-a simțit îndatorat. „Pentru noi - spune el - trebuie să fie o preocupare serioasă aceea de a cunoaște planul Providenței, mijloacele și manifestările ei în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
interne și internaționale 10. De asemenea, puterea este un fenomen politic legat de existența unor inegalități, a unor interese diferite, a unor raporturi asimetrice în relațiile internaționale, se plasează în contextul unei ierarhii, al unei ordini de dominație și se obiectivează prin stabilirea unor relații economice, politice și militare între state. Puterea este distribuită inegal între actori, în funcție de atribuții, resurse, mijloace materiale, asimetrie care favorizează pe unii și dezavantajează pe alții. De aceea, există o distribuție a puterii la nivel internațional
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
întru totul, fără a mai fi legat de o altă funcție publică sau privată. Acesta fiind arbitru între puterile statului, precum și între stat și societate, trebuie să fie imparțial și independent. Doar astfel președintele poate adopta o poziție pe deplin obiectivă față de toate părțile aflate în conflict. În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată<footnote Vezi art. 84 alin. (1) din Constituția României, republicată. footnote>. În lumina
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
este în esență expresia unui ansamblu de subobiective, de multe ori interdependente logic și cauzal. Funcția de utilitate uniși multicriterială constituie o soluție practică a problemei, care o poate translata din domeniul ordinal în cel cardinal. Utilitatea evident că nu obiectivează procesul decizional, funcția respectivă fiind o expresie analitică a preferinței la risc a decidentului. Acesta poate, de asemenea, stabili anumite ordonări preferențiale ale criteriilor, eventual pe baza unor note de apreciere, transformabile în coeficienți de importanță. În mod frecvent, un
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cu metoda observării directe, care implică, de obicei, un observator extern în codarea sistematică a comunicării evenimentelor din sala de clasă, potrivit unor scheme de catalogare (ex.: Rosenshine și Furst, 1973; Dunkin și Biddle, 1974; Fraser, 1986). Distincția dintre abordarea „obiectivă” a observării directe a clasei de elevi și abordarea „subiectivă” recunoscută în literatura de specialitate (v. Jessor și Jessor, 1983). În mod deosebit, Murray (1986) a introdus termenul alfa press (presă, dulap, tipografie), pentru descrierea clasei de elevi, evaluată de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de așteptare ale elevilor. Toate elementele de cunoaștere anterioare trebuie să se coreleze cu nevoile sociale și educaționale ale clasei de elevi, dar și cu obiectivele specifice. Inovația constituie pentru managementul clasei de elevi, dar și pentru persoana care îl obiectivează singura modalitate de a personaliza un set de norme și reguli specifice gestiunii grupului școlar. Bibliografietc " Bibliografie" Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom, Colorado Springs, Colorado
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Astfel, cooperarea organizată este un proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
blîndă și neștiutoare de misterul pe care Îl ascunde. Pasiunile se consumă În afara poemului. În poem e vorba doar de o fugă, o „hîrjoană”, de o plecare În codru. Sentimentul este privit dinafară, cu oarecare răceală. Noțiunea de lirică erotică „obiectivă” nu este, În cazul lui, nepotrivită. De la el s-a inspirat Coșbuc cînd a cîntat ritualurile țărănești ale dragostei. Alecsandri a Înfățișat, totuși, și femeia virilă. Fulga din Dan, căpitan de plai este tipul de femeie voinică, năprasnică la mînie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
recapitula întreaga sa operă, consemnînd-o într-un memoriu. Își întinse prin odaie proiectele înapoiate de Gaittany și privindu-le făcea observările sale la capitolul respectiv. Pomponescu voia ca posteritatea să știe ce lucrase, ce principii aplicase și, fiindcă socotea mai obiectivă lumea de mâine, îi sugera propria sa părere despre el însuși și care se conducea de principiul relativității. Toate schițele și proiectele înrămate sau găsite prin sertare fură numerotate cu grijă, catalogate la sfârșitul memoriului și apoi așezate în ordine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Și în etică. Eticile pot fi citite într-o cheie minoră și ca tratate despre dorințe. Ceea ce se plămădește în laboratorul secret al motivației noastre răzbește spre exterior prin comportament, sau cănd nu ajunge să se concretizeze în acțiuni, se obiectivează în reacții sau în opinii. Nu toate dorințele noastre sunt rele. Dorințele, ca și plăcerile, nu exclud virtutea. Nu toate plăcerile sunt derizorii. Cele care sunt rezonabile, cele care se înscriu sub controlul rațiunii, al lui cum se cuvine, sunt
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
pentru putere decât indicatorii de ne-atractivitate este faptul că, după cum s-a observat în capitolul anterior, posibilele resurse de putere nu se concretizează întotdeauna în putere efectivă, în sensul atingerii obiectivelor urmărite. Pentru ca acest lucru să se întâmple, statistica obiectivă referitoare la puterea blândă potențială trebuie să apară ca atractivă în ochii unui public anume, iar atractivitatea respectivă trebuie să influențeze rezultatele la nivel de politici. În acest capitol vom avea în vedere câteva exemple pentru felul în care o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat fenomenele pe care le indică termenul de mondializare și ale căror actualizări sunt înainte de toate economice și politice. Instituirea unui nou sistem de dominație economică, fondat pe financiarizare, logica pieței, speculație și lichiditate, deconectate și chiar antagonice în raport cu sfera productivă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
manifestări materiale: mărfurile și plantațiile. Această separare trebuie depășită; cele două aspecte concrete formează un univers material specific, pe care trebuie să-l percepem ca pe o realitate nefragmentată. Centrul revoluției monetare constă în emergența acestui univers material; el se obiectivează, sătenii se situează în raport cu el. În satul de autosubzistență, contextul material nu avea nicio existență obiectivă; raporturile umane erau directe, în vreme ce, în satul monetar, ele se înscriu în contextul material care servește oarecum drept continuator. Universul uman al autosubzistenței era
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestor plantații, a acestor soiuri de arbori de cafea? Este un univers material, umanizat, luat în stăpânire. Acest lucru este deosebit de important, pentru că este înconjurat din toate părțile de peisajul sălbatic, neîmblânzit, al pădurii și al savanei. El nu se obiectivează, adică nu devine realitate umană, decât în măsura în care este creat de om, în măsura în care este rezultatul unei activități pozitive. Așadar, acest univers material își află principiul realității sale în activitatea creatoare. Vedem cum se prezintă realitatea monetară: totul depinde nu de consum
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
organizațional Climatul organizațional, la rândul său, reprezintă spiritul unei organizații, forța și coeziunea internă a acesteia. Mai precis, acesta reprezintă potrivit lui E. Păun (1999) "o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul le conferă celor cu care interacționează, ca și diferitelor situații particulare cu care se confruntă" (p. 116). Prin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
concretizare a ei), dacă se justifică pe un plan teoretic, corespunde mai degrabă unei realități economice: dezvoltarea industriilor culturale determină "comercializarea" și confirmă că, în primul rând, cultura ține de obiecte (Warnier, 1999). Câteva exemple ilustrează acest proces: limba este obiectivată în dicționare; cântecele (folclorice sau populare) sunt înregistrate pe suporturi materiale (CD, casete); riturile sunt transformate în obiecte, iar simbolurile traduse în DVD, casete sau dischete; credințele se înnoadă strâns în trama romanelor și altor cărți. Astfel, nu există o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]