835 matches
-
situare a ei "înăuntrul ei înseși". De aceea, precizează Hegel, "noi gîndim în nume", înțelegînd prin aceasta imposibilitatea actelor de gîndire fără nume (= semne pentru obiecte), fiindcă inteligența transfor-mă cuvîntul din ceva exterior în ceva interior, producînd astfel conservarea și obiectivarea lui, transformîndu-l într-o entitate de sine stătătoare, distinctă de conștiință (și, prin aceasta, exterioară ei), dar aflată totuși în interiorul conștiin-ței56. Aceste observații ale gînditorului german aduc în atenție probleme pe care, în mod obișnuit, logicienii nu le au în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvîntului. Gînditorul german consideră că subiectivitatea din limbă este dominată analogic de subiectivitatea omogenă a tuturor vorbitorilor, este, prin urmare, o subiectivitate socială ("națională", după Humboldt), iar nu una individuală. S-ar putea deduce de aici o nouă etapă în obiectivarea cuvîntului (semnului lingvistic), prin apartenența lui la fondul social impus individului vorbitor ca atare, așa cum a stabilit mai tîrziu Ferdinand de S a u s s u r e. Cuvintele care desemnează obiecte sensibile sînt proporționate în principiu universului și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe ideea necesității aflării criteriilor de separare a limbajului și a artei, ambele caracterizate prin expresivitate, precum și de explicare a poziției limbii în raport cu alte activități sau facultăți umane. Limbajul nu poate fi deosebit de poezie, arată el, atîta timp cît este obiectivarea conținuturilor conștiinței, dar se depărtează de ea atunci cînd devine cunoaștere conceptuală, în știință, în filozofie etc.131 Ca atare, în literatură (în folosirea artistică a limbii) se creează o realitate, în vreme ce în cazul celorlalte folosiri ale limbii se vorbește
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
același timp, integrată. Ca atare, limba susține subiectivitatea individuală, contribuie la consolidarea ei, dar o și deconspiră și o extinde dincolo de propriile limite, integrînd-o subiectivității sociale și, prin aceasta, obiectivității de tip social. În acest mod, limba (care este o obiectivare) realizează obiectivare, iar individul vorbitor, prin folosirea ei în comunicare, devine factor obiectivator, mai întîi în raport cu sine și, apoi, în raport cu ceilalți. Un alt aspect al raportului dintre obiectiv și subiectiv în limbă decurge din relația limbii cu realitatea (din nominație
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
integrată. Ca atare, limba susține subiectivitatea individuală, contribuie la consolidarea ei, dar o și deconspiră și o extinde dincolo de propriile limite, integrînd-o subiectivității sociale și, prin aceasta, obiectivității de tip social. În acest mod, limba (care este o obiectivare) realizează obiectivare, iar individul vorbitor, prin folosirea ei în comunicare, devine factor obiectivator, mai întîi în raport cu sine și, apoi, în raport cu ceilalți. Un alt aspect al raportului dintre obiectiv și subiectiv în limbă decurge din relația limbii cu realitatea (din nominație). În principiu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
-și depășească posibilitățile proprii de manifestare. În acest context, este necesară raportarea la conceptul de "alteritate" (Andersheit), adus în atenția lumii moderne de Hegel, care i-a atribuit semnificația de caracter distinct al naturii ca moment al devenirii și al obiectivării, caracter manifestat în cazul omului prin aptitudinea lui de a se atribui pe sine, prin muncă, în raport cu lucrurile, și prin limbă, în raport cu ceilalți oameni 362. Acest ultim aspect, trăsătura omului de a se vedea în celălalt, a fost orientat spre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însușiri sînt doar atribuite de individualitatea unei singure persoane, indiferent cît de puternică ar fi această individualitate. Dar, apreciind că limba creează lumea pentru om sau că limba realizează o mediere între om și realitate, acest gîndi-tor admite implicit o obiectivare a limbii în afara individului uman, și atunci nu se mai poate susține teza existenței limbii numai pentru individ. Prin urmare, ceea ce se construiește prin modul de interpretare a faptelor vine în contradicție cu axiomele și postulatele în perspectiva cărora sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care au mai multă inițiativă și spirit antreprenorial. Dar, de aici și pînă la ce au făcut băncile în economia de cazino actuală, jucînd extrem de riscant și pierzînd economiile noastre la bursă e cale lungă. Apoi, dacă tot se dorește obiectivarea și consacrarea unui intermediar între nevoi și resurse, cum ar fi sistemul bancar, atunci el tre-buie controlat. E rolul băncii centrale, dar aceas-ta nu poate fi privată, ci trebuie să servească in-teresul general. Ea deține și monopolul emisiunii de monedă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din anii debutului: obținerea corpului-obiect. Preferința pentru sac - figurare a treptei „celei mai de jos” într-o ierarhie virtuală a obiectelor - se explică prin convingerea că inferioritatea obiectului este direct proporțională cu neutralitatea lui neschimbătoare, rezistentă, cu capacitatea lui de „obiectivare”. Kantor se arată fascinat de faptul că „numai obiectul, doar el este insesizabil și inaccesibil”. Iată de ce regizorul nu va înceta să plaseze în centrul căutărilor sale lupta îndârjită cu materia, așa cum se întâmplă în cazul Nebunului (din spectacolul cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
exprimă ansamblul de reguli care reglementează organizarea și conducerea unui stat într-o anumită etapă a dezvoltării sale. Orice stat, numai prin faptul existenței sale, are o organizare, o Constituție. Din punct de vedere formal, regimul constituțional exprimă exteriorizarea sau obiectivarea ansamblului de reguli care reglementează organizarea și conducerea unui stat într-un document politico-juridic (Constituție). Regimul constituțional în sens formal corespunde statelor moderne, care sunt guvernate pe baza Constituțiilor scrise. Substanța regimului constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
exprimă ansamblul de reguli care reglementează organizarea și conducerea unui stat într-o anumită etapă a dezvoltării sale. Orice stat, numai prin faptul existenței sale, are o organizare, o Constituție. Din punct de vedere formal, regimul constituțional exprimă exteriorizarea sau obiectivarea ansamblului de reguli care reglementează organizarea și conducerea unui stat într-un document politico-juridic (Constituție). Regimul constituțional în sens formal corespunde statelor moderne, care sunt guvernate pe baza Constituțiilor scrise. Substanța regimului constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
unui management al calității constituie o acțiune complexă, cu proceduri și instrumente specifice de monitorizare. Procesul de învățământ ca atare se cere a fi parcelat (sarcini, obiective, responsabilizări exacte, delegări de competențe, pârghii de corecție, autocontrol etc.), astfel încât să permită obiectivări și măsurători adiacente, pentru a se putea pune etichete sau emite valorizări. Trebuie vegheat ca acest cadru de validare să nu supraîncarce sistemul, să nu-l birocratizeze, scurtcircuiteze, deturneze de la finalitatea lui specifică. Dublarea funcționării organizației (de formare propriu-zisă și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
este o caracteristică de demarcație în înțelegerea ordinii lucrurilor, faptelor și evenimentelor ca atribut exclusiv al conștiinței și conștienței umane. În fond, timpul nu are sens de constituent al universului decât raportat la fluxul acțional conștient, care raționalizează și explică. Obiectivarea timpului are valoarea reducerii la absurd a cadrului acțional, adică eliminarea sursei acțiunii raționale și a dimensiunii temporalității. Ceea ce complică și mai mult problema consistenței Economiei prin felul cum este tratat timpul se regăsește la nivelul modului în care este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și prin asta se arată a fi neconformă cu semnificațiile bifurcației materiale spre pierdere sau spre câștig. Nici nu ar putea să fie altcumva atâta timp cât ideea de bifurcație pe care o avem în vedere este reducționistă, la sensul extrem, de obiectivare absolută, pentru că se scoate subiectivitatea faptelor din ecuația cunoașterii. Cumva răsturnat (dar ca acțiune de revenire la poziția normală!) pentru Economie sunt esențiale nu stările de a fi, ale faptelor, substanța lor ca atare, ci stările ca devenire, adică subiectivitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de fizică, în sensul că ea conceptualizează faptele ca borne ale dinamicii complexe a subiectivității ce construiește viziunea drept optim al cunoașterii în ambele componente ale ei, și raționale, și emoționale. Economia conceptualizează originea subiectivă a faptelor obiectuale ca și obiectivarea subiectivității în contexte complexe structurate prin intersubiectivitate. Dacă se produce bifurcație în Economie, aceasta nu poate fi înțeleasă decât ca cezură în intersubiectivitate, echivalentă cu deteriorarea substanței ei, căci intersubiectivitatea nu sporește prin sciziparitate. Criza este, astfel, un accident în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la date somatice. Valorile obținute au fost prelucrate statistic și interpretate. 1. Scop Acesta cercetare își propune să realizeze un studiu longitudinal pe durata a 35 de ani asupra evoluției unor parametri respiratori la studentele Universității „Politehnica„ din București în vederea obiectivării comparative a stării biologice a acestora. 2. Metode de cercetare folosite au fost: metoda studiului bibliografic, metoda observației, metoda statistico-matematică, metoda grafică 3. Etapele cercetării au fost: documentarea, alegerea indicatorilor somato funcționali care vor fi investigați, precizarea mijloacelor celor mai
EVALUAREA LONGITUDINALĂ A UNOR PARAMETRI RESPIRATORI LA STUDENTELE UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
obținute au fost prelucrate statistic și interpretate. 1. Scop Acesta cercetare își propune să realizeze un studiu longitudinal pe durata a 35 de ani asupra evoluției unor parametri somatici și indicatori de nutriție la studentele Universității „Politehnica„ din București în vederea obiectivării comparative a stării biologice a acestora. 2. Metode de cercetare folosite au fost: metoda studiului bibliografic, metoda observației, metoda statistico-matematică, metoda grafică 3. Etapele cercetării au fost: documentarea, alegerea indicatorilor somato funcționali care vor fi investigați, precizarea mijloacelor celor mai
STUDIU ASUPRA EVOLUȚIEA UNOR PARAMETRI SOMATICI AI STUDENTELOR UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
determine conduita persoanei în societate. Pentru D.H. Uznadze, conceptele de bază care explică esența și mobilurile conduitei persoanei sunt „activitatea” și „montajul”: primul desemnează cadrul real al vieții, care permite evidențierea de ansamblu ale orientării persoanei și realizarea procesului de „obiectivare”; al doilea, „montajul”, semnifică acel ansamblu de disponibilități care determină, ordonează și orientează condițiile interne, în vederea realizării activității ulterioare a persoanei. În concepția lui Uznadze, fenomenele de „frustrație” și „conflict” îndeplinesc un rol important,, acela de a facilita realizarea proceselor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
doilea, „montajul”, semnifică acel ansamblu de disponibilități care determină, ordonează și orientează condițiile interne, în vederea realizării activității ulterioare a persoanei. În concepția lui Uznadze, fenomenele de „frustrație” și „conflict” îndeplinesc un rol important,, acela de a facilita realizarea proceselor de „obiectivare”: obstacole, privațiunile și contrarierile întâlnite în calea reealizării disponibilităților de moment ale „activității” impun modificarea de către persoană a vechilor disponibilități, devenite inadecvate, reorientarea acstora în vederea depășirii disponibilităților impulsive, și elaborarea unui nou „montaj”, capbil să reorienteze acțiunile conform exigențelor realității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și față de asemeni, precum și absența unei integrări superioare în viața socială și de familie (care înseamnă „angajare” și „cooperare”) - iată semnele incontestabile ale unei insuficiente maturizări afective. Sentimentele devin constante, stabile, numai prin actul de conștientizare (adică de „intelectualizare” și „obiectivare” a trăirilor afective), care permite clasificarea sensului și a semnificațiilor propriilor stări și reacții afective în contextul unui sistem de valori sociale, culturale și morale. 2) Neintegrarea socio-profesională etse, deasemenea, și rezultatul unor deformații produse în sfera caracterului (care semnifică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
considerare critică și de reformulare a concepțiilor noastre anterioare, în vederea corectării eventualelor neajunsuri sau greșeli apărute pe parcurs în conținutul lor; b) de ajustare reciprocă a punctelor de vedere între doi sau mai mulți interlocutori, concomitent cu un efort de obiectivare (adică de desubiectivizare) a acestor păreri, prin valorificarea a ceea ce este pozitiv în modul de interpretare al altuia, și prin reconstrucția propriilor sisteme argumentative, care trebuie să integreze schemele explicative anterioare în scheme superioare de înțelegere și argumentare. Numai prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
direcționare, în funcție de semnificația/valoarea pe care „mediul psihologic” o acordă diverselor trebuințe ale persoanei, și de importanța pe care o acordă satisfacerii necesității rezultate din trebuință. Exploration in personality, 1938, Oxford Univ. Pres, New York. Osnovîie polojeniia teorii ustanovki, 1950, Moskva. „Obiectivarea”, ca proces de „detașare a acțiunii și a trăirii ei din unitatea cu subiectul”, se realizează în momente se maximă conștientizare și d parte pare subiectivă din partea persoanei, deoarece presupune modificarea montajului și reorientarea disponibilității lor psihice. În concepția lui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obișnuite, trimite mai mult ca oricând la „supravegherea de sine”, nu pe plan moral, ca la Seneca, ci mai ales pe planul masei ponderale și al preocupărilor de ordin corporal (supravegherea siluetei, de pildă). Ceea ce implică o divizare și o obiectivare chiar și în raport cu propria persoană, căci asta se întâmplă atunci când te supraveghezi: te disociezi, tocmai pentru a te controla mai bine! Eu și dublul meu... supravegherea se face în doi. Supravegherea și pedepsirea sau supravegherea și protejarea. În sfârșit, o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
terapeutic ce se impune fiecărei situații particulare pe care o reprezintă o persoană bolnavă. Medicii utilizează în activitatea lor foarte multe informații, fundamentate științific, despre corpul omenesc aflat în stare normală și de boală; utilizează o tehnologie din ce in ce mai complexă de obiectivare a dezechilibrelor ce stau la baza suferinței umane, fizice sau psihice. Aspectul modalității de transmitere a concluziilor evaluatoare a stării de boală sau sănătate a celui care solicită ajutor a fost multă vreme ignorat. Găsirea unui limbaj comun între medic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Trebuie menționat faptul că medicului îi revine obligația de a stabili reperele orientative pentru aplicarea terapiei prin mișcare, iar kinetoterapeutului, de a stabili și aplica programul recuperator, având ca puncte de reper datele obținute prin testingul MNAK. 2. Metodologia de obiectivare a handicapului motor este pusă în valoare prin intermediul unor instrumente de uz curent: miotonometrul, goniometrul, banda metrică, compasul, firul cu plumb și altele. Utilizarea acestor instrumente este impusă de cunoașterea posibilităților de mișcare de la nivelul unei articulații, dar și de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]