598 matches
-
și de imprevizibil, de unică supunere a rostirii la creșterile și descreșterile tensiunii lăuntrice. Relativa apropiere de suprarealism de mai tîrziu nu afectează, ci, dimpotrivă, sprijină perpetuarea principalelor tipare structurante ale universului imaginar. Toată poezia de după Punct și Integral rămîne obsedată, În fond, de dinamica metamorfozelor descoperite pe itinerarii multiple, căutînd acele - numite de André Breton - „afinități secrete” ale cuvintelor, „care le lasă tot felul de noi mijloace de a se combina”, - implicînd opoziția față de formele Închiderii și stagnării, exprimată uneori
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
anume gesturi senzuale, cu o sforțare savantă de a le purifica și raționaliza. Într-o asemenea împrejurare surprinsese Bonifaciu Hagienuș pe Ioanide și pe Sultana. Acum însă afacerea luase proporții. Sultana nu era propriu-zis o bolnavă, ci un temperament erotic obsedat, care voia să treacă la fapte, să smulgă. Ioanide nu avea vreme pentru astfel de aventuri. Ce mai tată era el! Pe de o parte se scandaliza de purtările Pichii și voia s-o citeze spre a o moraliza, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
într-o odaie, urcîndu-se pe un scaun, întinzîndu-se pe pântec, ca să poată introduce metrul pe sub mobile. În fine, combina repede o schiță, pe care o lăsa pe masă amicului, indicând și suma aproximativă. Acesta se lăsa cucerit de idee, devenea obsedat și, aproape fără greș, chema pe Ioanide, care, cu o promptitudine uimitoare, ajutat de Butoiescu-BotticelIi, transforma în interior somptuos o odaie banală. După executarea isprăvii, Ioanide venea din când în când la amicul său și, așezîndu-se picior peste picior, își
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
istoria unui proces, caută „protoistoria” lui. Este, Încă o dată, un spirit pentru totalitate, apropiindu-se În acest caz, de un model spiritual existent În cultura română. Iorga, Pârvan, Hașdeu și alții merg În sensul acestui model al spiritului. Eliade este „obsedat” de geneze și nu gândește decât În perspectiva totalității lumii. Iar la Începuturi se află simbolurile, arhetipurile, miturile. Sunt popoare care n-au avut un Ev mediu glorios, dar au o „protoistorie” bogată În care așteaptă să fie dezlegate marile
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
a faptei istorice imediate, îți vine adesea să surâzi. Iar dacă te gândești la "angajările" marilor personalități ale culturii, îți dai seama cât ridicol pot purta în ele viețile individuale judecate în micul lor context. Imaginați-vă cum arăta Leibniz obsedat o viață întreagă de ideea unei cruciade! În timp ce statele mari ale Europei știau, cu mult înaintea păcii de la Adrianopol, că Imperiul Otoman e sfârșit - "marele bolnav" i se spunea în Europa -, Leibniz visa cruciade! Gîndiți-vă și la Goethe, cu bâlbâielile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-mi îngrop pentru totdeauna capul sub fusta dumneavoastră. Cât de ucigătoare pot fi anumite lucruri! ― Totul a început cu fotografia, vreau să spun cu ochii dumneavoastră. Cred (dar poate mă înșel) că în dimineața asta aș fi fost mai puțin obsedat, dacă ați fi fost mai îndurătoare cu mine. La urma urmelor ne cunoșteam deja după prima dumneavoastră scrisoare. Aș vrea să mă iau cumva în mână, căci mă tem de deziluziile care stau să vină, așa cum mă tem de teribila
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cazul celebru într-o vreme al Mariei L., care a inventat o agresiune antisemită, sau după mărturiile false ale unor copii în cazul de pedofilie de la Outreau, în 2004*, a apărut în Franța bănuiala că societatea noastră modernă a devenit "obsedată" de victime, cum spune titlul unui articol din Le Monde (Prieur, 2004). Cum Jacques Chirac a creat în 2004 un secretariat de stat pentru drepturile victimelor, nu mai e decât un pas pînă la a face din victimă o figură
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de acest fel este, prin ea însăși, o problemă socială. Deficiența mentală care cauzează devianță este adesea de natură biologică; dar există un număr de grupuri care sunt total incapabile să respecte normele general acceptate. Dependenții de droguri și alcool, obsedații de jocurile de noroc, spre exemplu, au puțină putere să modifice pattern-urile comportamentului lor deviant. Mulți dintre acești indivizi au interiorizat normele sociale într-o perioadă timpurie a vieții lor dar par, din motive care nu sunt pe deplin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ori să Învingă, ori să moară. Genul autobiografic n-a murit, iar Amiel a arătat că el se afla mai În puteri decât oricând. Proliferând monstruos (șaptesprezece mii de pagini, record mondial ce părea de neegalat... până la Claude Mauriac, un obsedat al genului, care ajunsese, În 1992, la optsprezece mii de pagini publicate!), jurnalul intim a devenit un fel de specie-pilot a autobiograficului. Formulele, structura, tonalitățile s-au mai relaxat, iar unicitatea existenței e dublată, adeseori, de repetabilitatea Înscrisului autobiografic, iscând
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-și găsi, de a-și conferi un obiect al satisfacerii. A te sinucide Înseamnă, desigur, a nu mai vrea să trăiești. Adică a refuza să admiți că dorința ta Își poate găsi o cale de satisfacere definitivă. Sinucigașul e un obsedat al termenelor lungi, iar invocarea fericirii de moment nu face decât să amplifice drama secretă În virtutea căreia el Își percepe unicitatea și excepționalitatea. Rupturi, violențe, catastrofe Emile Durkheim extinde studiul sinuciderii la o „realitate morală”26, care acționează asupra mecanismelor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
imaginar, pe valențe psiho-afective, pe mitologii. Direcțiile de acțiune ale publicității au evoluat deci de la condiționare (modelul lui Pavlov) la sugestie inconștientă prin tropisme, pentru a se cantona în spațiul proiecției simbolice. Dacă în faza tropismelor determinate de presiunea grupului, "obsedații standingului" (pentru a folosi expresia lui Vance Packard) nu consumau obiectul în sine pentru valoarea sa de întrebuințare, ci ca semn de apartenență la un grup social superior, în faza magiei produsului și recursului la imaginea socială, se poate vorbi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
găseau propriile lor căi de scăpare nu ieșirea în sinucidere. Chiar în Franța, epoca lui Sartre se sfârșise în adunările de protest de pe bulevardul Saint Germain. Toate acestea au avut un impact negativ asupra cărții lui Yourcenar, indiferent cât de obsedat era de "virilitatea" ei micul ei grup de critici. Piatra filozofală nu se prea citea nicăieri în afara Franței în 1968: pentru simplul motiv că nu fusese încă tradusă în englezește. Ea nu va fi tradusă decât aproape un deceniu mai
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fata pe care o aștepta, pe care a visat-o de mai multe ori. Trist era faptul că visul repetat, devenit aproape realitate, nu-l putea împărtăși nimănui. Ar fi fost considerat un tip anormal, sărit de pe fix sau chiar obsedat. Tocmai din aceste riscante motive hotărî să nu împărtășească și altora fantasmagoriile sale, dar să amâne, pe cât posibil, o eventuală căsătorie. Chiar prietenii cei mai intimi nu vor ghici cauza adevărată a multelor și repetatelor sale tergiversări. Poate, între timp
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred eu, opinia formulată de criticul Nicolae Manolescu, care considera că Mircea Cărtărescu este „un obsedat al lumii lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unică a ceva în limbajul nostru încetează de îndată ce apare un alt limbaj, care pune acel lucru pe același plan cu altele. Când exista doar o dinamică, filozofii s-au întrebat cum pot reduce totul la un mecanism și au devenit obsedați. Odată cu descoperirea mai multor dinamici obsesia a dispărut.“56 Mai târziu, Wittgenstein va relua aceste observații cu privire la modul cum putem scăpa de crampe ale gândirii care ne chinuie, de probleme despre care tindem să credem că trebuie să aibă o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vederea fantomei. Iată de ce viziunile profetice ale Casandrei din Agamemnon a lui Eschil sunt aidoma unor vise, acele vise-coșmar populate de fantome și de erinii. Și nu întâmplător vocabularul fantomei și al imaginii visate traversează marele monolog al Casandrei, monolog obsedat de phobos, de teroarea care o face să vadă poarta palatului ca pe o poartă a Infernului, în timp ce din palat ies aburi ce par să se ridice dintr-un mormânt. Viziune premonitorie a propriei morți, moarte pe care o evocă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prezență reală ce trimite la un altundeva, la un spațiu de dincolo de realitate devenit, datorită ei, un element intrinsec al lumii reale 1. Ca, de pildă, idolul antic evocat în Actorul și supramarioneta 2 sau acei colossos de care e obsedată viziunea lui Craig în Despre arta teatrului, o viziune populată de statui. Într-adevăr, pentru a defini arta teatrului, Craig nu încetează să se refere la statuarul primitiv al anticilor idoli sacri care nu aveau nimic mimetic: statuarul egiptean, statuarul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
întunericului, invizibilă. Această deplasare a materiei spre invizibil contează pentru Genet mai mult decât tentativa de desprindere din strânsoarea ei. Artă a vizibilului, dar însuflețită de elanul spre invizibil, așa ar putea fi definit teatrul lui Genet, un teatru deseori obsedat de amintirea umbrelor de piatră ale lui Giacometti. Asemenea sculpturilor lui Giacometti, formele teatrale ar trebui să fie și ele înconjurate de teritoriile morții. Arhitectului din „Straniul cuvânt de...” Genet îi cere să reintroducă cimitirul în incinta orașului și să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
credibilă de a limita nesăbuința, lăcomia și ipocrizia, considerate de mulți analiști în ultimele decenii ca fiind surse ale prosperității, dar care sunt, de fapt, declanșatoarele actualei crize economice globale. Cumva violent, se ajunge la corectarea exceselor unui capitalism prea obsedat de scopul bogăției, iar pentru aceasta a recurs la mijloace iraționale, la proceduri de distribuire a riscului obscure, la bule speculative extrem de toxice, care au spulberat încrederea în sistemul financiar global. Pentru a sublinia această revoluție epistemologică pentru Economie, putem
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a conților italieni Cavacioni». (Nu putea să pronunțe litera „r” și spunea „v”). Se oprea brusc, ne măsura condescendent, își ferea gâtul de gulerul înalt și scrobit, și continua să viseze cu glas tare la palatele strămoșilor din Urbine. Părea obsedat. Mi-aduc aminte cum, într-o zi, plimbându-se prin salon, repeta cu emfază: «Eu sunt ultimul descendentă» și se oprea ca să tragă un colț de talpă de la pantoful rupt în vârf, apoi continua: «Ă al familiei Cavacioniă» și iar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și nu trebuie să accept restricții impuse de ceilalți. 45 Dacă nu îmi pot atinge un scop devin repede frustrat(ă) și renunț. 46 Investesc mult timp în felul în care arăt, pentru ca toți cei din jur să mă aprecieze. 47 Sunt frecvent obsedat(ă) de deciziile minore deoarece consecințele unei greșeli pot fi serioase. 48 Dacă nu îmi fac treaba, ar trebui să sufăr consecințele acestui lucru. 49 O perioadă îndelungată din viața mea nu am simțit că sunt special(ă) pentru cineva. 50
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
superficială. N-am întâlnit om care să aibă o mai slabă aderență la valori ca românul. De când există România, nici un intelectual n-a murit pe o idee, vreau să spun nici unul nu s-a substituit vreunei idei. ș...ț Intelectualul obsedat este un monstru la noi”. Nici ceea ce admiră Cioran la români nu e străin de acest exercițiu, deocamdată nearticulat, al identificării sinelui. Iată ce admiră Cioran: „Când te gândești la celelalte țări mici, care n-au făcut nimic și se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i de făcut cu acela care nu urmărește nici un fel de efect?” (idem). Or, Cioran, cel care, repetăm, s-ar fi vrut englez, e cabotin, teatral, gândește pentru celălalt, iar celălalt e, nu o dată, el însuși. La un moment dat, obsedat el însuși de crizele care-i tulbură mintea, regretă că în 1937 n-a plecat în Anglia, care l-ar fi vindecat. „N-am nimic în comun cu englezii, sunt oameni stăpâniți, nu sunt nici expansivi, nici agresivi, le e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]