90,777 matches
-
încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația este doar un rictus, gestul exemplar s-a preschimbat și el într-un biet eroism al supraviețuirii. Artistul protestează, denunță vehement, se luptă cu materia și cu fantasmele, apoi, vlăguit moral, cade în melancolie. Observă, comentează și transformă eșecul în ceremonial. Fără a-l lega în vreun fel de presentimente sumbre sau de angoase milenariste, el este tot mai mult un hermeneut al crizei, dacă nu chiar un profet al entropiei. Într-un mod exemplar
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
obrazul drept, acolo unde lama de ras ezita întotdeauna, lăsând un smoc mărunt de păr ca iarba ferită de coasă... Cum era îmbrăcat, - costumul de vară nisipiu, de in, cu ceva mătătos în el sclipind în bătaia luminii electrice, ce observasem mai demult, într-o seară, când ardea lumina electrică, nu ca acum, în ziua luminoasă de iunie cu soare generos, când, trăgând perdeaua de pluș, dădusem față în față cu autorul Moromeților. Ne întâlneam prima dată de când îmi apăruse Galeria
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
profesioniști se delimitează de amatori, de cei mulți, este adevărat, care cred că scandalul înseamnă succes. Că intratul cu bocancii plini de noroi în viața cuiva înseamnă să faci jurnalism. Atacul legilor și ordonanțelor îi vizează însă pe cei care observă și comentează degradarea politică și civică din România, care nu acceptă, în anul 2002, directive pentru cultură ca în iulie 1972, care nu acceptă, de asemenea, umilințele și desconsiderarea politicienilor ce ne conduc. La urma urmelor, se uită, constant un
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
tehnic). Ar mai fi (evident, nu pentru vorbitorii care au o bună cunoaștere a englezei și identifică originea și sensul termenului) și un risc de decupaj greșit: tehni-calități. Oricum, cuvîntul are, din cauza adaptării parțiale, o anume hibriditate internă, care se observă mai ales prin compararea cu un cuvînt asemănător ca formă, muzicalitate; acesta, chiar dacă este tot un împrumut adaptat (e drept, mai vechi și provenind din franceză), are o structură derivativă "normală", ușor de raportat la substantivul muzică și la adjectivul
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
pricepe, în egală măsură, la toate ramificațiile de azi ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi, în ediția a doua autoarele au adăugat un număr de 140 de articole. Dintre acestea observăm că se numără și unele scăpări din prima ediție cum ar fi noțiuni destul de bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere lexicală. Acest din urmă fenomen lingvistic a fost cercetat de Al. Graur și de
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
lingvistice proprii dintr-un Dicționar în mai multe volume (needitat). În D, cele mai numeroase intrări aparțin însă, așa cum se cuvine, unor noțiuni (mai) recente, de ex. anisocronie-isocronie, anominație, antistaxă, circumlocuțiune, concatenație, co-text, naratar, narator, sinafie, transferastic etc. etc. De observat că aceste noi articole sînt tratate în deobște cu deosebită grijă, ceea ce nu ne scutește ca la unele să avem nedumeriri, de ex. la tabù nu înțelegem de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
din aceste dezbateri o lectură aplicată și cu deosebire captivantă. La finalul dezbaterilor se va desprinde, ca o concluzie implicită, constatarea că în România toate aceste probleme au fost discutate până acum foarte sumar - sau de deloc. De fapt, așa cum observa Herta Müller, este semnificativ că simpozionul are loc (în București, dar) la Institutul Goethe. Ceea ce nu înseamnă totuși că problema delatorilor racolați în RDG (și chiar în RFG, în acea "zonă gri" creată, ca efect secundar, de deschiderea față de RDG
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
lux democratic, accesibil unei diversități de cititori. Am citit romanul cu mare interes, dar la sfârșit m-am întrebat - aș spune că inevitabil - cât din atenția mea se datorează calităților sale și cât unei sume de considerente extrinseci. Stephen Moss observa de altfel, în "Guardian", că cei mai mulți critici aproape că au uitat să se refere la valoarea sa literară, absorbiți cu totul fiind de precizarea coordonatelor biografice și contextuale. Impresia mea este că opțiunea pentru Ravelstein rămâne una esențial marcată de
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Manuela Tănăsescu Virgil Cândea observa că în Viiața lumii a lui Miron Costin accentele existențiale sunt schimbate și efemeritatea vieții este plânsă în sine, nemaidevenind imbold spre o autoperfecționare spirituală care să ne mărească șansele în "lumea de dincolo". Adevărat, după rigoarea ortodoxă care cerea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
cuvântul apare des în cronică - în "loc cu verdeață", fără griji și spaime. Evident, este un vis "paradisiac", o scoatere din timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte departe de ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia "paradisului pierdut" apare cu pregnanță în cronicile moldovene; muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci, fiind vorba de momentul când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
la nou, ceea ce nu i se va ierta. Că noul se va fi dovedit inconsistent nu contează. Critic, trebuie să-l lași să se manifeste liber și, dacă e cazul, să eșueze singur. Criticul nostru se împotrivise noului fiindcă îi observase slăbiciunile, dar și fiindcă era nou. Lucrurile pot fi văzute și pe dos. Cînd nu e obtuz, un critic conservator, ostil noului, îl obligă să-și dea toată măsura. Îi folosește mai mult decît apologeții lui. Oricum, în cazul în
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
download, multitasking, hypertext - folosite pentru "a lua cuvântul", "care face mai multe lucruri deodată", "lucruri ascunse". Fenomenul există și în română, unde verbe ca a reseta sau a accesa au căpătat, mai ales în limbajul tinerilor, sensuri noi. Nu am observat totuși la noi extinderea ludic-parodică - în publicitate mai ales - a modelului de adresă din Internet, formată din cuvinte și fragmente lexicale separate de cîte un punct; ceva mai mult este imitat modelul adreselor de poștă electronică, cu semnul @ ("at") substituind
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
nu sunt o problemă. Cât despre pensionari - să dea Domnul să reziste până la indexarea viitoare! Nu știi ce să admiri mai mult la politicianul român: iresponsabilitatea sau cinismul? Iremediabil rupți de viața reală, purtați de apele îmbâcsite ale nemerniciei, nu observă cum a început să le alunece pământul de sub picioare. Nici unul dintre politicienii cu funcții nu realizează primejdia mortală ce paște România. Prea ocupați să-și facă valizele, n-au avut când, între o deplasare și alta în Occident, să observe
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
observă cum a început să le alunece pământul de sub picioare. Nici unul dintre politicienii cu funcții nu realizează primejdia mortală ce paște România. Prea ocupați să-și facă valizele, n-au avut când, între o deplasare și alta în Occident, să observe mutațiile maligne din societatea românească. După noua repriză, de un an și jumătate, de hoție la drumul mare, electoratul s-a cam lămurit cu promisiunile trâmbițate de către Iliescu și ai lui. Având urechile înfundate de la prea multe zboruri long-distance, pesedeii
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
să spunem și că, la Iași și la București, cu ocazia unor întîlniri precum cea evocată de dl Ștef, președintele a acordat mai multe distincții. Cui? Unor oameni care i-au fost în anii din urmă fideli și apropiați, a observat presa. Numai că, dacă citim cu atenție listele, remarcăm că dl Iliescu a rămas pe veci atașat de tot felul de scriitori și artiști fără nici o valoare care s-au bucurat de distincțiile fostului regim. Cum să-l premiezi în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
mulți dintre autorii contemporani de manuale și ghiduri pentru Internet, mai cu seamă non-lingviști, susțin că limbajul vehiculat de mediile electronice este și trebuie să fie simplu, familiar, oral, să nu respecte formulele tradiționale, eventual nici punctuația și ortografia. Crystal observă, cu oarecare amuzament, dogmatismul unei poziții manifest antidogmatice: realitatea comunicării dovedește că în Internet e loc destul și pentru limbajul solemn, ceremonios, atent stilizat, ca și pentru judecățile asupra gradului de cultură a vorbitorilor. Volumul sintetizează o perspectivă lingvistică, încercînd
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Secretarul Thibaud), Angela Tanko, căreia i s-a încredințat rolul Soției ministrului, reușește uneori să fie mai mult decât o prezență decorativă. Mariana Vasile, în rolul Atașatei de presă, e credibilă când nu supralicitează iar Corina Cernea (Nathalie Klein) se observă doar datorită excentricității costumelor. În rolul ministrului, Ion Abrudan are reacții previzibile, uneori defazate, evoluează fad, consfințind lipsa de ritm ce caracterizează spectacolul.
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
în perimetrul lumii constituite, al formelor cu o identitate gata exprimată, ci exclusiv în aceea a virtualității limbajului. Privind, Ilie Boca descoperă și recreează lumea în același timp, determină coordonatele formelor obiective și analizează subiectiv traseele și structurile codurilor culturale. Observînd spațiul italian în diversele sale ipostaze, de la lumea elementară și pînă la construcțiile simbolice, el își pregătește propriul discurs asupra obiectului constituit și asupra istoriei artei, a unei istorii asimilate organic, pînă la așezarea ei în ordinea naturală. Un amestec
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
și în orașele prin care am trecut în drum spre Cluj. În sate, nu. Stăm la stop. În jur, nimeni. Mă uit pe geam. Pe trotuar, sprijinit de balustrada unui pod mic, stă un personaj ciudat. Nu l-aș fi observat dacă am fi avut verde la semafor. Are o cămașă albă, cu mînecile suflecate, niște pantaloni negri, prăfuiți și peticiți, lăsați bine pe niște pantofi scîlciați. Imaginea personajului pare coborîtă dintr-un tablou gotic. Pe cap ține, într-un echilibru
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
prin imensa dilatare a temei pe care deriziunea nu mai e capabilă a o ține în șah. Acest echivoc, această apropiere a contrariilor trădează o vîrstă culturală (cultura fiind totdeauna o expresie a unei vîrste), care implică nu doar, așa cum observa Jean Paul, putința actantului de-a se distra pe seama faptelor și ideilor sale, ci și capacitatea sa de-a se autocontempla. Atît ca ființă în sine, cît și ca poeta artifex, stăpîn pe o sumă de experimente ale unei epoci
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
Ai dreptate, mai bine unul de câmp... Un lucru însă mă neliniștește: cum o să se interpreteze? Alin: Ce? Ion: Iepurele, știi, iepurele mereu gata s-o șteargă... Așa, cu urechile ciulite, gata să... Și mi-e teamă că... Asta se observă... Deși câmpul e la doi pași. Ce-or să zică, ba unii, ba alții?... Ascund un fugar? Tu ce zici, ai? Alin: Problema iepurilor nu e încă..." Ce avem aici nu e o trimitere la un episod recognoscibil din realitate
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
că terenul lui nu e al nostru, e un teren minat, amenințător parcă, înaintarea se face mai greu decât s-ar fi crezut"), care, neîncadrându-se în tiparele oficiale, trec în redacție drept "documentare de-a moaca", incapacitate de a observa "esențialul". I se reproșează "aerele de scriitor", e criticat că face "gazetărie de cenaclu", i se rețin textele de la publicare, iar după ultimul documentar, evocând un episod de muncă patriotică început cu cel mai sincer elan și sfârșit într-o
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Rodica Zafiu Pentru a continua discuția, pe care o propuneam aici săptămîna trecută, asupra utilizării pronumelor de politețe în româna actuală, ar trebui să examinăm și alte apariții din lista de forme destinate acestei funcții. Putem astfel observa că, în vreme ce dumneasa a ieșit practic din uz, celelalte pronumele compuse, formate cu genitivul pronumelui personal, se mențin destul de bine: în primul rînd dumnealui, care apare cu 1.690 de atestări în Internet, dar și dumneaei (476 de atestări) și
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
dintre ei. Nu e cu putință, altfel spus, să crezi că o viață întreagă niște personalități precum cele numite mai sus puteau rămîne atașate de ideile primei tinereți și puteau conserva relațiile de inamiciție ideologică de pe atunci. Tot dl Vianu observă erori de citare din Cioran (a cărui operă a studiat-o), scurtcircuitări ale frazelor acestuia. D-na Lavastine îi atribuie lui Cioran ideea că toți evreii ar fi niște "bancheri palizi". Dl Vianu restabilește fraza: "numai printre evrei poți găsi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
timing: n-a sosit încă momentul, încă n-au pus mâna pe tot ce poate fi "prevalat" din muribundul trup al economiei socialiste. Când se vor fi înstăpânit peste tot ce e viabil în țară (hoteluri, ateliere de croitorie - ați observat ce succes avem la exportul de îmbrăcăminte? Parc-am fi țara Croitorașului cel Viteaz! -, terenuri și mine), fiți siguri că vor fi primii care să se ploconească la porțile Occidentului. N-am auzit ca vreunul din marii mahări provenind din
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]