11,267 matches
-
dat, că se va scufunda pentru totdeauna. O trăgeau în jos o anumită sastisire, un ton îmbătrînit, o delăsare de literatură, multe rubrici pe care nu le citea nimeni. A trebuit să apară concurența unor reviste noi și tinere ca Observatorul pentru ca bătrîna doamnă să se dezmorțească. Și, un miracol demn de Márquez, a făcut-o! Permite-mi să te corectez puțin. Dacă te uiți bine în urmă, vei remarca totuși că dezmorțirea a început independent de "concurență", ba chiar că
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
știu nici o altă publicație care să fi făcut acest gest autocritic.) Politica noastră a fost și a rămas politica literaturii - și, mai în general, a culturii române. Nu ne-am dorit să fim o revistă de informație culturală (cum este Observatorul cultural), nici una consacrată actualității politice și sociale (cum este 22). Am preferat să ne spunem opinia în cît mai multe, fără a renunța la obiectul nostru principal, literatura și fără a ne cantona în imediat. Am promovat tineri. Doar ei
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
i se impune nu observarea realității, ci recompunerea ei vizionară, grea de semnificații adînci", operează, în proza eminesciană, și arta portretului (Dionis, de pildă) și ironia romantică. Prin Creangă vorbește, de fapt, poporul român (cu deosebire latura sa moldoveană). "Ceea ce observatorului superficial îi apare ca folclor, este de fapt creație artistică, grefată pe o înzestrare individuală, jovialitate și vervă" și îl asemuie pe marele prozator moldovean cu Rabelais. Cît despre Slavici, autorul observă că acesta introduce oralitatea populară în scrierile sale
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
evident, cele cîteva insule de libertate, cîteva reviste și o mînă de oameni nu pot covîrși în România de azi vocile declamatorilor de televiziune. Care declamatori, am aflat din interviul de la sfîrșitul volumului, apărut cu ceva timp în urmă în Observator cultural, s-au distrat într-o emisiune maimuțărind versuri din volumul lui Caius Dobrescu, Deadevă, din 1998. Nici eu n-am văzut emisiunea, ca și autorul, dar mi-l imaginez pe iubitorul de folk Tucă și pe istoricul literar Cristoiu
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
s-a furat manuscrisul unui volum subvenționat de Ministerul Culturii. Cum de n-avea poetul decît exemplarul cu pricina, în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică mai multe scrisori de la Jeni Acterian către autoarea romanului Iarna Fimbul Scrisorile datează de la sfîrșitul anilor '30 ai secolului 20
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică mai multe scrisori de la Jeni Acterian către autoarea romanului Iarna Fimbul Scrisorile datează de la sfîrșitul anilor '30 ai secolului 20. În Ateneu, Alina Nițu îi consacră scriitoarei o întreagă pagină de revistă, informată și înțelegătoare. Alice Botez a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
Constantin Țoiu Unii ajung să se cunoască reciproc prin intermediul câte unei femei întâmplător împărțită, fără să știe... Bune observatoare, remarcând cine știe ce meteahnă, apucătură bizară sau vreun amănunt biografic, femeile transmit numai decât informațiile următorului partener ocazional, dacă vine vorba. Și-așa, unii despre alții, habar n-având, bărbații ajung să afle multe unii asupra altora, mult mai ușor decât
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
Camus să exclame: ,,Morala cînd e formală devorează tot" și: ,, Nimic nu e mai sîngeros decît un ideal la putere". Camus, intelectual angajat ca și Koestler și Sartre, dar spre deosebire de ultimul refuzînd orice idei preconcepute, a fost un martor și observator pasionat al vremii sale, urmărit de teama de a nu se lasă orbit de o rațiune care l-ar rupe de suferințele lumii. Ca și Dostoievski înaintea lui, pe care unii l-au caracterizat drept socialist iar alții drept conservator
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
s-ar fi așezat pe un șoarece adormit." O poveste asemănătoare, dar fragmentată în mici semnale disimulate, se petrece și între Ancuța, verișoara tîmpită și sclifosită și Feri, țigănușul repetent și fumător. Protagonistul din pasajul citat se transformă aici în observator "rece" al faptelor, numai că observațiile lui au o finețe care amintește de Adela lui Ibrăileanu: "Se uitară spre Ancuța. începuse să coboare în fund, cu picioarele înainte, ținîndu-se cu mîinile de brusturi. Cordeluța îi căzuse pe gît și i
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
a obținut un doctorat în științe politice și că a susținut numeroase conferințe în instituții academice prestigioase din SUA. Astfel că intuiția scriitorului se combină în proporția ideală cu spiritul de inițiativă al omului empiric și cu vocația analitică a observatorului social și politic. Nu cred că-i cazul să-i înalț aici statuie. Ajunge doar să spun că, fără să fie vreun nou geniu al românilor, Stelian Tănase era, la "Orient Expres", omul potrivit la locul potrivit, lucru de care
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
Cronicar Uniunea Scriitorilor între Kafka și Buzzati În OBSERVATORUL CULTURAL (nr. 58), în ancheta pe tema alegerilor de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Stan pune la bătaie arta prozatorului român în sugerarea atmosferei morale din organizația de breaslă: "Exact cum apare și sediul ei din Calea Victoriei: kafkiană. Tainică, labirintică și absurdă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
atragă modificarea statutului. În plus, ea nici n-a fost supusă votului. Dl Uricaru a mai susținut că nu recunoaște comunicatul Consiliului de sîmbătă. Textul ar fi fost semnat de mine etc. și alte prostii. Dl Uricaru n-a fost observator federal în meciul de sîmbătă: a condus singur ședința, în primele ore, apoi, împreună cu dl Ioan Flora și cu mine, ca urmare a hotărîrii Consiliului. Comunicatul a fost dat în numele Consiliului, cum se convenise, și a fost expediat oficial de
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
doi critici importanți ai momentului, dar ideile lor au devenit atît de vizibil diferite mai ales după '89, încît chiar și această simplă alăturare în pagină pare forțată. A se vedea în acest sens reacția lui Eugen Simion la programul Observatorului cultural ce conținea termenul de "anti-ortodoxism" și răspunsul pe care îl dă Ion Bogdan Lefter acestei reacții într-o precizare reluată aici la pagina 130. Spre deosebire de cealaltă carte nouă semnată Ion Bogdan Lefter (Recapitularea modernității), Postmodernismul nu are structura unui
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
Cronicar Canon și canonire O polemică de toată frumusețea a declanșat D. Țepeneag, publicînd în plicticoasa revistă Contemporanul mai multe articole împotriva lui G. Călinescu și a ciracilor săi postumi. A răspuns Marin Mincu în Cotidianul (reluat și de Observatorul cultural), punînd punctul pe i: problema lui D.Ț. este că a fost lăsat pe dinafara canonului literar și se canonește acum să "recupereze"; văzînd că n-are șanse cu criticii șaizeciști, bănuiți a fi făcut canonul actual fără oniricul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
și mă vor scoate din literatură." Ion Lotreanu, care a relatat scena, adăuga observația personală că Princepele de Cuțarida era de-a binelea îngrozit de eventualitatea cu pricina. Știa Princepele ce știa. Știe D.Ț. ce știe. Nostalgii comunist-bugetare În Observatorul cultural din 4-16 aprilie, răspunzînd anchetei referitoare la viitoarea conducere a Uniunii Scriitorilor, unul din candidații la președinție, romancierul Nicolae Breban, își reia ideea mai veche după care U. S. trebuie înscrisă în bugetul național, "lucru ce nu stînjenește independența obștei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
ca poet, eseist și traducător. Cum reușește să înainteze prin "noroiul greu al prozei" un spirit obișnuit cu diafanitățile literaturii, comparat de criticii literari cu Paul Valéry și T.S. Eliot? Se poate transforma oare un contemplator al ideilor într-un observator al vieții de fiecare zi? Nu, nu se poate transforma. Ne aducem aminte că proza lui Eminescu este cel mult un noroi de diamante, că Arghezi, la rândul lui, face din proză o comedie divină și nu una umană. De
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
se cuvenea onorată. Am publicat și noi două astfel de chestionare. întrebarea care se pune privește valabilitatea răspunsurilor. Trebuie ele luate în serios ori e vorba de un mic amuzament ocazional și festiv? Dovedește bunăoară ancheta despre romanul românesc din Observator cultural că s-a schimbat canonul sau măcar că e pe cale să schimbe? E o întîmplare ori are o semnificație mai adîncă faptul că noi înșine am cerut părerea cîtorva prozatori tocmai despre Craii de Curtea-Veche, romanul "laureat" al anchetei cu
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
interesate sistematic și de fenomenul vizual. în această ultimă categorie, revistele care s-au deschis cel mai puternic spre artele plastice, rezervînd spații permanente acestui fenomen și încercînd să radiografieze evenimentele din mers, în tăietură proaspătă, sînt revistele România literară, Observator cultural, Contemporanul, Dilema, 22, Adevărul literar și artistic etc. în paginile acestora, artele vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă, cît și într-o perspectivă sistematizată. Rubricile, specializate riguros, observă din unghiuri diferite actualitatea artistică
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
lucru, pentru că Ressu se implică în lucrările sale mult mai puternic decît ar presupune, în mod firesc, actul artistic. Cu grave carențe de imaginație și fără acea detașare născută din conștiința relativismului oricărui act simbolic, pictorul se transformă într-un observator crispat și atribuie artei sale consistența realității însăși. În această prespectivă el este mai puțin sensibil la elementele de limbaj și la convențiile de construcție și mult mai preocupat să depună mărturie asupra faptului ca atare. Altfel spus, dimensiunea imanentă
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
Valerian Sava După șase filme - toate americane - de la cumpăna anilor, deceniilor etc., repertoriate acum două săptămîni de Alex. Leo Șerban, succint și acut, în Observator cultural (singură vama critică exhaustiva din branșa o trec mai puțin ciuruite Un socru de coșmar de Ray Roach, cu Robert de Niro, si Space cowboys de și cu Clint Eastwood), înghețam timp de 2h4min., din solidaritate cu alti 15
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
lucru, pentru că Ressu se implică în lucrările sale mult mai puternic decît ar presupune, în mod firesc, actul artistic. Cu grave carențe de imaginație și fără acea detașare născută din conștiința relativismului oricărui act simbolic, pictorul se transformă într-un observator crispat și atribuie artei sale consistența realității însăși. În această prespectivă el este mai puțin sensibil la elementele de limbaj și la convențiile de construcție și mult mai preocupat să depună mărturie asupra faptului ca atare. Altfel spus, dimensiunea imanentă
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
ales, pentru a fi sigur că a făcut ceva concret, demn de povestit. Un alt subiect demn de atenție este jocul de noroc. Merită citit eseul dedicat "omului care joacă la loterie", pentru că impresionează naturalețea cu care privește fenomenul acest observator extrem de intransigent în alte cazuri. Tema este foarte actuală și ascunde și o importantă problemă de mentalitate a intelectualului român. Dacă privim publicistica intelectuală de sfîrșit de mileniu, vom vedea că, fără excepție, bingo-ul este privit ca un blestem național
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
proprietărese deveniseră cele două fiice ale lui Sion, Marica și Florica." ș.a.m.d. Câteva momente de grație Mircea Nedelciu redevine el însuși atunci când o alungă din minte pe funcționara de la poștă și își recapătă binecunoscuta lui ținută intelectuală, de observator inteligent și detașat al lumii înconjurătoare. Teoria despre misoginismul pe care îl generează comunismul este produsul unui asemenea moment de grație. Plecând de la premiza că regimul comunist nu-i lasă pe bărbați să fie bărbați, prozatorul ajunge la concluzia că
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
împotriva dorinței poetei. O stradă din Odessa, orașul din apropierea locului ei de naștere, se numește Anna Ahmatova. Și, parcă pentru a-i da posibilitatea să-și transmită mesajele interstelare de care vorbește în multe din poeziile sale, două cercetătoare de la Observatorul astronomic din Nauchny au botezat asteroidul nr. 3067, pe care l-au descoperit în 1982, Anna Ahmatova. Există o literatură, de fapt o întreagă cultură, care trebuie repusă în drepturi. Există gesturi recuperatoare care aruncă un strop de lumină asupra
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
și ea în circulație o falsă problemă: aroganța criticilor de teatru care au la bază studii filologice. Să scrii două articole (cel din nr. 62 este o continuare) pe o astfel de temă, iată o mică performanță publicistică! l în OBSERVATORUL CULTURAL nr. 4, Dan Ionuț Popescu, student în anul IV al Universității de Arte din București, recunoaște că s-a lăsat convins de articolul din revista 22 al lui Vlad Arghir de a nu concura pentru sigla Ministerului Culturii, după ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]