7,257 matches
-
la existența unor savanți care strălucesc în România dar sunt necunoscuți în afara ei. Au existat totuși destui români care și-au susținut teze de doctorat în Occident. Da, dar numai o mică parte a lor a continuat să publice în Occident, după întoarcerea în țară. Până și în domeniul matematicii, aparent cu vocația internațională cea mai clară, s-a manifestat acest fenomen. Ulterior, cu venirea comunismului, desigur că ruptura s-a agravat. Dar acum, la 17 ani de la căderea comunismului, se
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Ulterior, cu venirea comunismului, desigur că ruptura s-a agravat. Dar acum, la 17 ani de la căderea comunismului, se observă un reviriment? Schimbarea în bine este încă foarte timidă. Prejudecata imposibilității publicării studiilor românești în marile reviste și edituri din Occident este încă puternică, în ciuda faptului că numeroase exemple o contrazic. Emanuel Vasiliu a publicat în urmă cu câteva decenii, într-o mare revistă de lingvistică din Occident, un studiu despre dialectele limbii române și cu acest studiu este citat în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
foarte timidă. Prejudecata imposibilității publicării studiilor românești în marile reviste și edituri din Occident este încă puternică, în ciuda faptului că numeroase exemple o contrazic. Emanuel Vasiliu a publicat în urmă cu câteva decenii, într-o mare revistă de lingvistică din Occident, un studiu despre dialectele limbii române și cu acest studiu este citat în mari enciclopedii de lingvistică. Lucian Boia a publicat la Paris mai multe cărți de istorie românească, Monica Spiridon și Corin Braga s-au remarcat cu studii publicate
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
multă vreme, în Olanda, o revistă internațională de studii românești, în limba engleză; alți români, de la departamente de literatură din SUA, ca Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Toma Pavel au făcut mereu referiri la exemple românești în cercetările lor publicate în Occident. Totuși, nu astfel de exemple dau nota dominantă. Unde se afla dificultatea? Funcționând, în ultimii ani, în diferite comisii la Academie, la Ministerul Culturii și Cultelor și la Ministerul Educației și Cercetării, am putut desprinde anumite trăsături de ansamblu. În
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care s-a pervertit În ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați În seamă, trebuie să compunem, să scriem, să cântăm, ca În Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca cea din 2008 de la New York cu „street art” . Nu din perspectiva criticilor ICR-ului din țara sau de aici (politizate, și degenerând În lamentabile atacuri la persoană), ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În engleză s-a cam oprit de fapt În România la sfârșitul anilor „70, (poate că anii „80 au fost mult prea chinuiți de mizeria economică internă), după „revoluție” retipărindu-se doar traducerile mai vechi din Eminescu. Oricum, deschiderea către Occident și Internetul au facilitat contactul străinilor cu patrimoniul românesc. Apariția variantelor eminesciene ale Brendei Walker (În ciuda abordării neprozodice) este rezultatul salutar al contactelor culturale devenite acum posibile. Nu am Întrebat-o ce a determinat-o să creeze propriile versiuni, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
simplu a plesnit, s-a rupt, ofrandă adusă uneia din gropile aflate în centrul unei prospere localități bănățene. Dar să luăm seama - această șosea nu e un drum oarecare, lăturalnic, ci una din principalele artere care leagă țara noastră de Occident! (Vai, de fapt, nu o leagă, ci o separă, fatal!) Evident, orice logică de bun simț spune că un asemenea drum ar trebui să fie de urgență închis și reparat. Dar la noi lucrurile au derularea lor, care nu ascultă
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit deja la rigoarea pe care un asemenea mod de filozofare îl cere. În plus, voga acestei paradigme este atît de mare încît astăzi
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
de noi ghiduri și zone-tampon, concepute pentru problemele și timpurile noastre". 13 Ibidem, p. 25, Orice tentativă de relegitimare a democrației liberale " Trebuie să înceapă cu o întoarcere la istorie, la lupta pentru libertate și democrație care a început în Occident și s-a răspândit în restul lumii. Dacă vrem să reînnoim căutarea perena a vieții, libertății și fericirii, trebuie să ne amintim de forțele care le-au produs. Numai înțelegând trecutul libertății o vom putea proteja în viitor". 14 Richard
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ideea de Europa a fost definită prin diferență față de dușman și adversar. Europa ca model al curiozității și exotismului. Călătoria inițiatica spre vest a boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o manieră radicală
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
următoare, prin Titu Maiorescu, ajunge la o critică a formelor fără fond care condamna ineficientă modernizării forțate prin importul de instituții formale, exterioare și neadecvate moravurilor sau mai bine zis a năravurilor de pe aceste meleaguri. Europa că citadela, la Xenopol: occidentul își datorează parțial existența rezistenței statelor medievale din est. Ștefan cel Mare a fost învestit eroic că străjer al avanposturilor civilizației. Europa că stindard cruciat, Europa că ideal, la Tătărăscu: Nistrul văzut că frontieră între două lumi și a doua
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
stiluri de viață. Europa că paradis promis, definit prin antiteza, descris prin ceea ce era "dincolo"-ul Europei, adică mitralierele sovietice. Europa că nostalgie: deja Nicolae Iorga se întreba " Ce înseamna Europa?" în contextul influienței din ce in ce mai crescute a mișcărilor antidemocratice din occident". Am citat in extenso acest inventar făcut de Alexandru Mironov al reprezentărilor Europei din imaginarul colectiv pentru că toate aceste reprezentări subzista încă în discursurile publice din Republică Moldova dar și din România. Or, tocmai din perspectiva teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a rămas fără librărie, a reușit să deschidă un mic magazin de vânzare și reparații stilouri. În acel atelier era un pelerinaj constant. Vizitatorii erau fascinați de celebrele stilouri cu penița de aur, Mont Blanc, Pelikan, Parker, Kaweco, aduse din occident, precum și cele chinezești, o premieră mondială. Nu pot fi uitate, familiile Safir, Schuster, Segal, Wachman, Kimmelman, Golștein, Krusty, Aderka, Eskenasy, Kușelic, Bainer, medici, ingineri, comercianți și bancheri, care trăiau într-o deplină înțelegere cu celelalte comunități. După confiscarea palatelor și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a coincis ironie - cu voga României în Vest, grație unui personaj altminteri detestat de ei. A fost de-ajuns ca Ceaușescu să formuleze o așa-zisă politică de independență față de URSS, pentru ca, dintr-o dată, cultura română să devină în ochii Occidentului interesantă. Mai târziu, începând cu anii '80, a fi român a devenit mai puțin prestigios... Așa funcționează Occidentul. "După McLuhan, televizorul a transformat lumea întreagă într un sat. Altcineva exprima o idee apropiată: lumea este azi o colecție de periferii
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
au nimic de spus. Cum, se întreba el uneori, reușesc unii să admire sau să ignore ceva, doar pentru a se alinia la opinia mulțimii sau a instituțiilor? Deși celebru în țară, și bucurându-se de o anumită notorietate în Occident, tata n a putut niciodată să și ia în serios celebritatea și nici succesul. Departe de conformisme, ca și de curentele pe cale de-a fi recunoscute sau deja oficializate, el se vroia - precum un Mussorgski, Ives, Janacek sau Varčse - un
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
la Polirom, sunt și nu sunt, în ciuda titlului, o carte biografică. Deși debutează sub semnul autobiografiei clasice, prin rememorarea strămoșilor, a copilăriei, prin evocarea unor scene-simbol pentru destinul său ulterior, partea cu adevărat spectaculoasă a vieții - aceea de după plecarea în Occident - e prezentată aproape exclusiv prin prisma experiențelor profesionale. Chiar și acelea care l-au marcat ca om (îndeosebi perioada petrecută în laboratorul de la Paris al lui Petre Brook, vizita, sub impulsul scrierilor lui Artaud, în Bali, în căutarea "mitologiei vii
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
este o radiografie a tipurilor de organizare a muncii specifice societăților din România anilor de tranziție și a relațiilor inter-umane dezvoltate în activitatea unor firme cu profil diferit. Tînăra cercetătoare are un triplu avantaj: trăiește de mai multă vreme în Occident (este, în prezent, lector universitar de etnologie la Universitatea Paris X - Nanterre), și-a petrecut adolescența în țară, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu și a efectuat un an de cercetare în România postcomunistă, timp în care s-a angajat
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
greu. îmi amintesc că în România intrai într-un magazin și constatai că era gol, că nu puteai cumpăra nimic. Trebuia să stai la coadă în frig pentru a cumpăra o pâine. Dar îmi aduc aminte și că, ajungând în Occident (pentru că un timp am stat la Paris și abia apoi am venit aici), vedeam în magazine lucruri minunate și, în același timp, îmi dădeam seama că nu aveam bani pentru a le cumpăra. Și mă întrebam ce s-a schimbat
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de pînă acum și vor genera un fenomen viguros și nou, sunt, evident, artiști veniți din Occident și, la fel de evident, din spațiul catolic. Unii au venit doar să lucreze și să execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-au împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
postura unui "obiectiv de strictă supraveghere", deoarece aș avea "o poziție negativă față de politica partidului". Probele? Ascult "în mod frecvent posturile de radio capitaliste", mă orientez "în interpretarea diverselor evenimente (...) după presa și publicațiile pe care mi le aduc din Occident, cu prilejul diverselor deplasări", folosesc "epitete jignitoare la adresa unor conducători de partid și de stat, calificîndu-i drept incompetenți, incapabili, încuiați, lipsiți de scrupule." Îmi sînt citate judecăți despre "falimentul agriculturii colectiviste și ritmul înalt de industrializare, care ia din ce
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
De altfel, caietele mele de note sînt martorele unor transformări pe parcursul perioadei petrecute în România - la început, luam notițe după notițe, totul era nou, la sfîrșit mă "încetățenisem" cu totul. A fost nevoie de șocul cultural provocat de reîntoarcerea în Occident pentru a putea analiza materialul adunat "la rece". În antropologie există expresia to go native (a te transforma în indigen) - mi s-a întîmplat și mie (eram, cert, predispusă). La sfîrșitul perioadei de teren în România, viața aiurea mi se
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
în presă atacuri împotriva lui Vladimir Tismăneanu. Unele mai murdare decît altele. Profesorului i se rescrie calomnios biografia în presa centrală, i se fac procese de intenție și e acuzat că ar fi omul Securității și al PCR infiltrat în Occident. Cea dintîi mizerie de care e acuzat e că și-ar fi ascuns trecutul. Nu și l-a ascuns. Cînd a început să colaboreze la Europa Liberă, Vladimir Tismăneanu a spus ce era de spus despre trecutul său. De altfel
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
într-un cancer al întregii societăți. Astfel e posibil ca un tiran precum Castro să ajungă la o avere de aproape un miliard de dolari, în timp ce majoritatea copleșitoare a populației trăiește într-o mizerie și-o promiscuitate inimaginabile. Popularitatea în Occident a lui Castro e ea însăși un fenomen ce arată scăderea dramatică în inteligență a lumii civilizate. Știu din experiență proprie cât de naivi, de creduli, de nepregătiți pentru veritabilele confruntări sunt intelectualii occidentali. Țin minte privirile pline de mirare
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
din ceea ce paupera Cubă vinde lumii: țigări de foi, arme, droguri, prostituție. Se știe că regimul comunist al lui Ceaușescu era adânc vârât în tranzacțiile deocheate de pe piața neagră a planetei. Învârtelile cu petrol și arme, tranzitul dinspre Orient spre Occident al drogurilor și țigărilor de contrabandă n-aveau cum să ocolească România - ca dovadă că periodic aflăm din presă de câte-o captură de acest gen. Or, după cum spunea cineva din sectorul vămilor, cineva uns cu toate alifiile, eficiența stopării
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
a rămas fără librărie, a reușit să deschidă un mic magazin de vânzare și reparații stilouri. În acel atelier era un pelerinaj constant. Vizitatorii erau fascinați de celebrele stilouri cu penița de aur, Mont Blanc, Pelikan, Parker, Kaweco, aduse din occident, precum și cele chinezești, o premieră mondială. Nu pot fi uitate, familiile Safir, Schuster, Segal, Wachman, Kimmelman, Golștein, Krusty, Aderka, Eskenasy, Kușelic, Bainer, medici, ingineri, comercianți și bancheri, care trăiau într-o deplină înțelegere cu celelalte comunități. După confiscarea palatelor și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]