587 matches
-
jalnic, din marginea lizierei, din apropierea casei pădurarului, îi făcu pe toți să sară din pat. Era urletul lui Suru... l-au recunoscut. Din casă, Anuca i-a răspuns cu aceeași jale. Lupul s-a luat, mirosindu-le urma, cu toate ocolișurile folosite de Anton și bătrânul Toma, și într-o goană nebună a ajuns la casa unde a crescut. Înapoierea lupului la stăpâna și prietena lui, îl emoționa pe bătrân, dar și pe Anton, peste măsură. - Ioti, măi, că fiara e
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un fel de primejdie. Jderul se ridică, ascultă nemulțumit o vreme, își scutură ciotul de coadă și, la ieșirea din pădure, se uită spre lizieră. Începu să ningă. Simți apăsarea geroasă a aerului iernii. Jderul nu-și pierdu timpul cu ocolișuri, cum îi era obiceiul, știa ca ninsoarea îi va acoperi urma. Din câteva salturi ajunse la liziera pădurii și se afundă în întunericul dintre trunchiuri. Începu colindul după pradă. Noaptea asta va trebui să-și astâmpere foamea pe mai multe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mirată. —Ești blondă! exclamă Emma. Blondă naturală. Cu ochi albaștri și dinți perfecți. Vorbești de parc-aș fi un cal! se îmbufnă Darcey. —Păi, în momentul ăsta arăți mai mult a cal decât a ființă umană, îi spuse Emma fără ocolișuri. Fă-ți și tu părul ăla să arate ca lumea, cumpără-ți niște haine mai acătării și, pentru numele lui Dumnezeu, nu mai boscorodi orice tip înainte să apuce să zică ceva. Nu toată lumea e o enciclopedie ambulantă ca tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
iubea, dar îl iubise atunci. Sincer. —Darcey? Ai pățit ceva? Dădu din cap, deși privirea îi era îndreptată în altă parte, pentru a nu-l lăsa să-i citească tulburarea în ochi. —Și apoi a apărut Megan, spuse el fără ocolișuri. —Megan? Fata cu care aproape că m-am căsătorit, îi aminti el. A, da, Megan. —Minunată femeie. Totuși, era din Glasgow. Ochii lui sclipiră. —Och, zâmbi ea. Tot ce-ți pohtește inimioara, jupânașule. Îi mai spusese odată asta. Tot într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
restaurantul, ea se așeză brusc, tremurând din tot corpul. Nu-i venea să creadă ce se întâmplase, că îi spusese toate acestea. Nu-i venea să creadă că o iubise atât, că încă o iubea și că recunoscuse totul fără ocolișuri. Că Anna însăși îl sfătuise să meargă la ea pentru că Anna credea în sentimentele lui pentru Darcey. Totul era prea ciudat și prea intens, iar ea nu mai voia să aibă de-a face cu o astfel de situație. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mi-ar plăcea să știu dacă sunt spărturi În ea. Asta e diferența dintre mine și un polițist obișnuit. El nu are cum să Întrebe de ce, eu da. Este privilegiul independenței. Goering dădu aprobator din cap: — Admir vorba dreaptă, fără ocolișuri. Eu nu zic doar că o să fac ceva, ci o fac și o fac cum trebuie. Nu cred că are rost să te angajez dacă nu am Încredere deplină În tine. Dar trebuie să Înțelegi că asta impune asupra ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
locul tău, nu-i așa? N-o să-ți placă. — Dacă o să Încep să mă strâmb de nemulțumire, o să mă doară, bine? Mi-am aprins o țigară. Am dat cu banul În gând și am pierdut. Urma să-i spun fără ocolișuri: Îți mai aduci aminte de bărbatul mort din liftul de serviciu? — Ca și cum tocmai am aflat că am lepră, zise ea, cutremurându-se vizibil. — Hermann Goering m-a angajat să-l găsesec. Am făcut o pauză, așteptând comentariul ei, și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Pfarr, Eva, Haupthändler și Jeschonnek alcătuiau un lanț mai scurt și total diferit. Nu că aș fi fost dornic să-l omor pe Six. Doar că, În cazul În care nu reușeam să obțin de la el câteva răspunsuri directe, fără ocoliș, atunci nu tăiam de pe listă acest lucru ca fiind o posibilitate de luat În calcul. Așa că m-am simțit cam jenat când, având astfel de gânduri În minte, m-am pomenit că dau tocmai peste milionar, care stătea sub un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Vrei să m-ajuți s-o scutur? Întrebă el făcându-i cu ochiul, În vocea lui se simțea distinct un accent de Glasgow. Doctoru’ mi-a zis să nu ridic chestii grele... Ea Îl privi Înfuriată și Îi spuse fără ocolișuri ce putea să facă cu oferta lui. Logan păși Între ei Înainte ca Watson să Îi demonstreze de ce era supranumită „Rupe-Coaie“. Ziaristul făcu Încă o dată cu ochiul, mai zăbovi puțin cu spatele la cei doi și apoi se Întoarse Închizându-și șlițul; câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
descoperiseră pericolul votului liber și, drintr-o lovitură, și-l însușiseră ei. Mai apoi, Tiberius îl abolise cu totul. Tânărul Împărat se gândi la Clutorius Priscus, care își pierduse viața pentru că declarase: „În comitia, în loc de votări au loc spectacole“. Și, fără ocolișuri, îl anunță pe Sertorius Macro: — E just să le redăm romanilor dreptul de vot. Am hotărât s-o fac. Nu spuse însă că, prin acea prevedere, le lua senatorilor una dintre cele mai subtile arme: controlul total asupra mecanismelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
bucura că Împăratul se însănătoșise, iar grupul conspiratorilor era cuprins de o amară deznădejde, Callistus se apropie de patul convalescentului și îl întrebă dacă avea puterea să-l asculte. Acesta fu surprins, dar încuviință; iar Callistus îi povesti repede, fără ocolișuri, că Junius Silanus, „fostul tău socru, cu neputință de consolat“, împreună cu nepotul lui Calpurnius Piso, „care poartă numele odios al ucigașului tatălui tău și a moștenit locul acestuia în Senat, precum și bogățiile sale“, ceruseră zilnic informații despre boala lui, „fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
avvezzo a scrutare spazi esteriori illimitati, a indagare vastissimi abissi interiori essa non era per nulla sgradevole... Recitesc din Giuseppe Tomasi di Lampedusa (Il Gattopardo) și mă mir de simplitatea cu care acest scriitor atacă problema acută; câtă convenție, câte ocolișuri retorice la alții ca să nu spună nimic. (luni seară) Într-o zi, am fost Împreună cu profesorul de română la școala Clocociov, unde făcusem clasele primare; am avut o mică serbare acolo doar vreo câțiva, printre care și E. La revederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca Luna năruită sau, bineînțeles, Deziluzia. Henry inspiră adânc și își duse instinctiv mâna la gură. Leigh simți că leșină; inima începu să-i bubuie și simți cum îi transpiră palmele și tălpile. Jesse zâmbi. — O spui pe șleau. Fără ocolișuri. E un lucru rar în ziua de azi, nu credeți? Neștiind dacă asta era o întrebare sau nu, Leigh își privi îndelung mâinile pe care și le frâmânta în dușmănie. — O adevărată școală de maniere elegante, nu? râse Henry. Glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de foarte departe, fugind; sunt însă lucruri care te însoțesc permanent, care te împrejmuiesc și te învăluie ca o atmosferă misterioasă. Biata mea soție... — Da, pe chipul doamnei dumneavoastră se ghicește o întreagă viață de... — De martiriu, spune-o fără ocoliș. Ei bine, prietene don Augusto, dumneata ai fost, nu știu bine de ce, în virtutea nu știu cărei simpatii oculte, cel care ne-a arătat cea mai mare afecțiune, poate chiar compasiune, și eu, închipuindu-mi încă o dată că mă eliberez de o povară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
că mă descurc și singur, dar el n-a făcut decât să-mi arunce zâmbetul său lipsit de griji și să-mi spună că el era doctorul. Îmi displăcea stilul direct al doctorului Miller la fel de mult cum îmi displăcuseră și ocolișurile doctorului Gabor. Ne pregăteam pentru culcare, când am adus vorba. Nu voiam să pomenesc despre asta în fața fetelor. Vor observa bandajul, dar, odată ce el va dispărea, vor uita că a fost vreodată un număr acolo. Copiii au memoria scurtă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pentru că se tot Întrerup unul pe celălalt și răspund la Întrebări cu alte Întrebări. Cel mai derutant dintre toate este faptul că nu există nici junglă, nici fiară, cu excepția unei singure fraze: „Ceva Îl aștepta la pândă, printre coturile și ocolișurile lunilor și anilor, ca o fiară ghemuită În junglă“. Dar ce este acest ceva, Minnie nu reușește să Înțeleagă. Aproape geme cu voce tare, În efortul steril de a pricepe. Rândurile tipărite se tulbură și joacă În lumina lumânării. Cască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dar nepregătit și nedoritor să pună În scris detaliile intime ale unor astfel de experiențe. În creațiile sale, Încerca să păstreze, prin subtilitatea sugestiei și elocvența elipselor, linia de mijloc Între descrierea explicită, șocantă dar matură, a romanului francez, și ocolișurile infantile și minciunile variantei anglo-americane. Pentru proiectul său, era Însă nevoie ca autorul să știe exact ce omite. De aceea, chiar dacă, În societate, era politicos de acord cu dezaprobarea convențională manifestată față de romanele franțuzești „murdare“ și „subumane“, continua să citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
înțelegerii ulterioare a lucrurilor, ca unul care le știe pe toate mai bine - „M-am eliberat de toate constrângerile, chiar dacă atunci abia dacă se putea bănui ce anume putea însemna libertatea pentru noi, eliberații...“ -, ar fi trebuit să spun fără ocolișuri: eram și am rămas propriul meu prizonier, fiindcă din zori și până târziu, până-n vise, pofteam cu lăcomie la fete, cu siguranță și în ziua eliberării. Orice gând se ducea într-acolo, doar într-acolo. Pipăiam, voiam să fiu pipăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fiindcă în aer plutește praful de piatră și de mortar... Mama camaradului meu, o persoană cu aer de nevăstuică și cu părul coafat, negru-albăstrui, vopsit sau autentic, care fuma fără întrerupere țigări dintr-un portțigaret lung, m-a introdus fără ocolișuri în practica comerțului la negru. Marmeladă din patru fructe, miere artificială, unt de arahide american, ace de gramofon, pietre de brichetă și baterii pentru lanterne, iată ce s-a perindat, cântărit și numărat de mine, pe masa de la bucătărie. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
student într-o academie adevărată? Or să râdă de tine! Niciodată n-o să primești un loc acolo!“. Nu-mi păsa. De nimic nu-mi păsa. Decenii mai târziu, atunci când fiii, la fel și fiicele, au purces la drum cu numeroasele ocolișuri - Laura, de pildă, nu a urmat sfatul tatălui ei: deși talentată, ea nu a vrut să se facă artistă, ci să fie și rămână doar olăreasă -, mi-am evocat nechibzuința cu care m-am eliberat din strâmtoarea cartierului general de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
chiar despre regii neîncoronați ai poeziei - despre Brecht, dincolo, în partea de răsărit a orașului și despre Benn de aici, din vest? Om fi dat-o și pe politică? Ori m-am prezentat, de la prima bucată de prăjitură, fără nici un ocoliș, fiindcă vizam un anume efect, drept poet? Asemenea unui căutător de aur, pot să scutur și să tot scutur sita: nici un cuvințel sclipitor, nici o firimitură spirituală și nici măcar ecoul unei metafore îndrăznețe nu vrea să fi rezistat peste timp. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
poezii pline de vorbe mari, care însă nu ne-au ajuns, motiv pentru care în final am lăsat zarurile să aibă ultimul cuvânt, cine ce o să se facă. Asta și din cauză că eu, ca să-l întărât pe camaradul meu, afirmasem fără ocolișuri că până și un necredincios ar putea fără probleme să ajungă papă, așa cum de altfel demonstra și istoria Bisericii. „Mda“, am spus eu ca să închei relatarea mea din anii tinereții, „Joseph a avut zarul cel mai mare. Se poate numi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Troleu! neglijența aștrilor sau, dacă doriți: Rateu! neglijența aștrilor Nimeni să nu-mi zică trădător, căci am jucat cu cărțile pe față. La șaizeci de zile după Înregistrarea amendamentului, am trimis o telegramă verificată excelentului meu prieten, atrăgându-i fără ocolișuri atenția asupra pasului făcut. Răspunsul ne-a intrigat; Ginzberg s-a arătat de acord, cu condiția să se admită că cele trei variante dezbătute puteau fi sinonime. Vă spun că nu-mi rămânea altă soluție decât să plec capul. Disperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ar fi fost și așa destul de greu să mă conving că am greutatea normală pentru Înălțimea mea normală În timp ce toate blondele Înalte și mlădioase ca salciile de la Runway mă examinau fățiș, acum și o casieriță Îmi spunea - franc și fără ocolișuri - că eram grasă? Am Înhățat punga cu mâncare, mi-am făcut loc printre oameni și m-am dus la toaleta amplasată, foarte convenabil, chiar la ieșirea din sala de mese, acolo unde omul putea să elimine imediat orice excese culinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În seara aceea, o Întrebase pe Kay: — Ce-a fost Între tine și Julia? Iar Kay devenise brusc stînjenită. — Nimic, zisese ea. — Nimic? Un fel de nepotrivire afectivă, atîta tot. Cu secole În urmă. — Ai iubit-o, spusese Helen fără ocolișuri. Și Kay rîsese. — Uite, hai să vorbim despre altceva! Și roșise, ceea ce nu-i stătea În fire. Roșeața din obraji era singura legătură dintre Helen și Julia - o legătură amuzantă, dacă stai să te gîndești. Julia zîmbi și-și plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]