756 matches
-
in mio paese. Angelo se Îndreptă În șa și privi coloana Apărătorilor, care se afunda În munții Balcani, ținând direcția nord-vest. Era singura direcție În care ciocnirea cu trupele de ieniceri putea fi evitată. Singura direcție care ducea, pe drumuri ocolite, spre Italia. La nord-est se scurgeau regimentele turcești care Încercaseră să apere Belgradul și fuseseră spulberate de Vlad. Din ultimele vești se Înțelegea că și cetatea Sabac, aproape de hotarul Bosniei, fusese cucerită de oștile maghiare și transilvane conduse de generalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mâna, mămică, ura, cetățeni!”. Și cei care auziseră acel strigăt se simțiseră cumva mișcați, căci ghiciseră teama ce se ascundea În el, Însă, peste timp, Îi repetau cuvintele În batjocură, ca să-l pedepsească pe acela că-și urlase - chiar pe ocolite - durerea În gura mare și, mai ales - lucru de neiertat - În fața atâtor martori. Cei câțiva care fuseseră de față răspândiseră vorba și, zeci de ani după aceea, mult după moartea celui ce le rostise Întâia oară Într-o Împrejurare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o zodie nefastă: nu-și cunoscuse niciodată părinții, crescuse Într-o casă de copii, se arătase ambițios și bun la carte. Autoritățile profitaseră de faptul că inginerul nu avea rude care să-i ia apărarea pe căi mai drepte ori ocolite și, cum erau hotărâte să dea un exemplu, Îi făcuseră repede de petrecanie. Foiște cel neputincios cu femeile Îl urâse cu deznădejde pentru că Îndrăznise și izbutise să-i sucească mințile unei educatoare cu părul auriu și numai inele, căreia poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
confiscată În mod oficial, cu acte, fusese pusă, chipurile, În vânzare și achiziționată la un preț de nimic chiar de paznicul de vânătoare Ion Femeie. Mulți ani mai târziu, acesta nu-și ostoise râca Împotriva Directorului și-și Îndemnase, pe ocolite, nepoții pe care Îi avea de la o verișoară să-l iscodească pe fiul cel nătăntol și să afle dacă nu cumva tată-său mai păstra prin casă muniție pe care n-o predase la vremea când fusese prins cu mâța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Katsuie trebuia să treacă prin Nagahama, iar inamicul său se afla deja acolo. Oare Hideyoshi avea să-l lase să treacă fără a-l provoca? La plecarea din Kiyosu, generalii îl sfătuiseră pe Katsuie să o ia pe un drum ocolit, prin provincia lui Takigawa Kazumasu din Ise. Dar, dacă făcea așa ceva, lumea ar fi crezut, fără-ndoială, că se temea de Hideyoshi - o rușine pe care Katsuie n-ar fi putut-o suporta. Când intrară în Mino, însă, această dilemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spre Yazako, precum norii unei ploi de seară. Fuga unora atrăgea și fuga altora, nesfârșite refugieri și distrugeri. În timp ce urmărea trupele clanului Tokugawa, Kyutaro nu-și pierdea concentrarea. — Ariergarda nu trebuie să vină după noi. S-o ia pe drum ocolit, spre Inokoiski, și să-i urmărească pe două direcții. O unitate se desprinse și porni pe alt drum, în timp ce Kyutaro conducea șase sute de oameni împotriva inamicului în retragere. Morții și răniții abandonați pe drum de clanul Tokugawa nu puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
situația, anunță că toată lumea trebuia să se întoarcă imediat la Muntele Komaki. Generalii săi argumentară, cu tărie, să-l atace pe Hideyoshi în toiul nopții, dar Ieyasu nu făcu decât să râdă și porni spre Muntele Komaki, pe un drum ocolit. TAIKO Neavând încotro, Hideyoshi își întoarse armata în loc și se retrase în tabăra fortificată de la Gakuden. Nu putea să nege că înfrângerea de la Nagakute fusese o lovitură serioasă, deși o provocase excesul de zel al lui Shonyu. Dar la fel de adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
rîu în sus, la trecători, Cu-n dor nespus și nențeles, Fecioara fără pețitori: Ca floarea de pe-un stei stingher Ce ochiul n-o zărește-ndată! Frumoasă că o stea pe cer Cînd singură e luminată. Trăind de lume ocolita Puțini au plîns cînd a murit, Frumoasa și neprihănita; O, Lucy, sufletul mi-i adumbrit! Samuel Taylor Coleridge Din Balada b\tr`nului marinar Vîntul lin bătea, apa spumuia, Cărarea' n urma, pînă-n fundu' zării. Eram cei dinții, ce fără
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
c-odată nu puteam Să merg pe amîndouă, lung priveam Cum una prin desiș se pierde-n taină. Pe-a două am mers, crezînd-o nimerita, Părînd de altfel mai puțin umblata, De mușchi și iarbă năpădita; Dar tot că prima ocolita De pas de om, abia călcata. Stăteau pitiș sub frunze ruginii, Surori dorminde-n somn îmbrățișat. Păstrăm pe prima pentru altă zi! Dar mă-ndoiam vreodată că voi reveni Pe-un drum ce-n urma l-am lăsat. Și-n timp
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Apoi, marți, săptămâna viitoare. Tolea venise transpirat, șifonat, vai de lume. Întârziase, circulația fusese blocată multe ore în așteptarea convoiului prezidențial care îl transporta pe Marele Asociat, Bâlbâitul, în drum spre sau de la aeroport. Abia reușise să ajungă, pe căi ocolite, cu un taxi. Da, da, înțeleg, îl liniști materna Venera. Pe măsură ce interesul inițial scădea, vizitele lui Tolea deveneau tot mai dese și mai lungi. Venea acum nu numai marțea și joia, ci și sâmbăta, gata să vină zilnic, dacă Venera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
făceam, încât voiam să întârzii acest moment cât mai mult cu putință. Am deschis atlasul rutier Rand McNally și am studiat harta statului Vermont. — Ia-o pe la ieșirea 3, i-am spus lui Tom. Căutăm Route 30, care merge pe ocolite, în diagonală spre nord-vest. După vreo șaizeci de kilometri, o să începem să ne hurducăm și să cotim până ajungem la Rutland, unde găsim Route 7, pe care mergem drept până la Burlington. De ce insist asupra acestor detalii banale? Pentru că adevărul poveștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
zic, ezitând ușor. Încearcă să se obișnuiască cu ideea. Ceea ce e oarecum adevărat. Trebuie să recunosc, inițial au fost destul de șocați de idee. Dacă stau să mă gândesc mai bine, cred că ar fi trebuit să‑i iau mai pe ocolite. Cum ar fi, mai întâi să li‑i prezint pe Luke și abia pe urmă să‑i anunț. Fiindcă s‑a întâmplat cam așa: am fugit în casă, unde ei stăteau, încă în hainele de la nuntă și beau ceai uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
a mai vorbit și cu Angel, dar, în principiu a reușit sè termine tot ce avea pe rol, Dar nu, nu e asta! E vorba despre nepoata lui, despre Ioana, directorul comunicându-mi fèțiș, nu știe s-o ia pe ocolite, Vorbește-mi bèrbètește! Cè Ioana, nepoata lui nu mai poate sè mè uite, Mi-a spus maicè-sa! Sè nu te superi cè ți-am spus! Matei, înțeleg cè tu n-ai pe nimeni, poate mai ieșiți și voi împreunè, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nu capu-ista-i di rușâne, cân’ omu-i În rușânea goală! Da pălăria-i pălărie, dă! On om făr-de pălărie-i mai gol ca goliciunea. Ca cu sacu: făr-di sac, pi ploai’ - nu ești om!»... Măneanul care făcea, În felul lui, Încâlcit, ocolit (și bine Înnodat) teoria sacului și a pălăriei, credea că pro-ble-ma există numai la el, la Mana - eventual În satele de primprejur. Câțiva ani mai târziu, tata avea să descopere aceeași „problemă” În Ardeal - altfel pusă. - Credeam, zice tata, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
în spatele urechilor, se urcă în jeep ca să se ducă la medicul-șef. Acesta, în ciuda unei dureri acute într-o parte, își pusese șapca Gandhi și pornise alături de domnul Chawla să-l vadă pe Verma de la universitate, deși pe un drum ocolit care le dăduse ocazia să se bucure de priveliștea munților. Verma însuși plecase de acasă pe drumul obișnuit către univeristate, prin Grădinile Badshah, împreună cu prietenii săi Poncha de la Epidemiologie și Sinha de la Virologie. Astfel că, în dimineața aceea, nici unul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cu fața stacojiu-vineție, pus mereu la patru ace, la costum și cravată, și-mbălsămat cu esențe de apă de colonie. Rafael n-are decât să-i înghită diplomația și oratoria de doi bani, pe care și-o exersează luându-l pe ocolite, cum că am fost nevoiți la reduceri de personal care ne-au afectat și-s încă de așteptat directive în acest sens de la minister, deoarece prea putini sunt dispuși să plece de la noi de bună voie, domnu’ Ogrinjan, cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
explicat că acea lucrare era cunoscută sub numele de Manuscrisul de la Samarkand, că ea cuprindea catrenele scrise de poet cu propria-i mână, la care fusese adăugată, pe margini, o cronică. Mi-a istorisit mai cu seamă pe ce căi ocolite Îi parvenise Manuscrisul. — Good Lord!1 Pioasa mea interjecție englezească Îi smulse vărului Henri un hohot de râs triumfător, ea era dovada că recele meu scepticism se risipise și că, de atunci Înainte, aveam să să-i sorb fiecare cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
are să-mi tremure vocea.” „Mama exagerează, îndată ce i se oferă prilejul. În orice caz, ce încearcă ea să zică era că toate astea au oarecum de-a face cu mândria. Dar așa obișnuiesc mamele, mereu se exprimă încâlcit și pe ocolite. Mai întâi îți strigă de o sută de ori „puiul mamei” și numai pe urmă intră în sfârșit în subiect. Te apucă disperarea, nu alta. De la distanță, băieții noștri nu ne scapă din ochi mașina, oprită în parcarea goală de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
În aceeași zi Grigore comunică vestea aceasta și tatălui său care o ascultă foarte calm, fără să arate vreo mirare sau supărare, în sine însă era indignat împotriva lui Buruiană. Mai ales se simțea atins pentru că trebuia să recunoască, chiar ocolit, în fața fiului său că a greșit. ― Bine-ai făcut că mi-ai spus! zise la urmă simplu, liniștit. Și peste un răstimp, ca și când ar fi vorbit singur: Vezi dumneata ce om și arendașul ăsta! Ei lasă că am să... Tăcu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe lângă atomul pulsativ al suferinței evitând decodarea mesajelor ce răzbat dinspre interioritatea tensionată în propria concentrație incandescentă a celui îndurerat. Valența revelatorie, profetică a suferinței ca oracol ce vestește temeiurile primordiale, întemeietoare ale mundaneității glisate în special imanentului este aici ocolită, trece ca neobservată, nesesizată vigilenței cotidiene. Aceste fundamente ale mundanului sunt cele care susțin și poartă nu numai complexul ontic al acestuia dar și dimensiunea întregului imanent. O privire dinspre poziționarea într-un astfel de cadru spre adâncimile ce-l
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
uneori seara, acasă, tot mi se mai pare că urcă scara. Știi și dumneata prea bine cum urcau, cu pistoalele... Vin acum tot felul de juni, se holbează la tine. Cum a fost ? te întreabă. Unii te iau mai pe ocolite... Eu vouă n-am să vă povestesc nimic, le răspund. Răspunsul meu acesta e totdeauna. Din foarte multe motive n-am să vă spun nimic ; în orice caz, unul dintre motive este și pentru că n-ați înțelege... Mie însă bietul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vrea : vrea să-i treacă pe ei pe carnete - pe el și pe bleaga de Ivona în locu lu fii-su. Știa el ce vrea, da nu-i venea lui s-o zică de-a dreptu, și tot mai pe ocolite umbla. Că-n fața lu soacră-sa n-avea nas, nu-ndrăznise el toată viața să se ia în gură cu madam Ioaniu : fiindc atunci când sor-sa Margo era la pușcărie și bărba su, generalu, tot acolo, zurliu de Niki
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
foarte bun, un specialist de care nu se puteau lipsi - chiar și așa, făcută din exagerări, economia socialistă se sprijinea pe foarte mulți oameni capabili. Ce nu știam atunci, am aflat mult mai tîrziu... i s-a oferit, discret, pe ocolite, Într-o manieră foarte prudentă, să rămînă acolo; cineva din echipa americană știa foarte bine nu doar ce poate ca inginer, dar și ce istorie personală are. Nu era ceva neobișnuit, li s-a Întîmplat multor români buni profesioniști În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Diane în jurul lui și pe care el însuși o resimțea ca o agonizantă, o chinuitoare stare de grație divină. Era ca și cum în acest interimat nu putea păcătui. Își spălă ceașca și farfuria și o porni spre Băi, pe un drum ocolit. Ajuns acolo, se duse întâi, așa cum am văzut, la Baia Interioară. Mai târziu, când ieși din cabină, gata de înot, observă o coincidență tulburătoare. Numărul căsuței în care-și lăsase cheia era 44, ca și numărul locuinței lui, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
afirmă cu dezinvoltură dreptul la existență. Același lucru în ceea ce privește munca, proiectele pe termen lung, prevalența rațiunii, credința în mitul progresului. Aceste elemente de bază ale interpretării "cristo-teologice", apoi a doxei "matematico-tehnice" a modernității (M. Heidegger) sunt cu ușurință deturnate sau ocolite. Ceva care într-o interpretare era considerat ca un rău, ca Răul, devine parte integrantă a realității societale. Iar lamentările nu schimbă cu nimic situația. Într-adevăr, în societățile paralele societății oficiale, modurile de viață alternative prevalează. Microentitățile tribale secretă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]