100,485 matches
-
fapt, de a formula adevărul în termeni de semnificare. Ceea ce, la drept vorbind, nici nu este chiar atât de spectaculos pe cât mă voi strădui eu să demonstrez în continuare - ține în fond de specificul criticii literare; cu asta s-a ocupat ea dintotdeauna - dar, după letargia ultimilor doisprezece ani, e important să redescoperim dramatismul (și expresivitatea, frumusețea) operațiilor exegetice. O necesară gimnastică a minții. În ceea ce mă privește, sunt interesată de hibrizii metodologici între pragmatică și hermeneutică și pe această ambiguitate
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
percepția obiectului și nu În obiectul Însuși”. Iată aici relevată o teorie modernă a comunicării, În care importanța receptorului este definitorie. Numai orizontul științific și aperceptiv al receptorului depune mărturie calificată despre importanța mesajului primit, despre locul pe care Îl ocupă acesta În domeniul ce-l reprezintă. Numai astfel Înțeleg Încrâncenarea nobilă a medicului Dworschak de a-i pune la punct, adesea În paranteză, pe toți voioșii interpreți, falși, destructurați, ai lui Mircea Eliade, folosindu-se de o bogată bibliografie eliadistă
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
cu manualele. Pe cel cu școala, l-a pierdut de mult. * În același număr din 22, dnii M. Iorgulescu și Ion Vianu reiau analiza cărții Alexandrei Laigniel-Lavastine despre Eliade, Cioran și Ionesco, de care, cu un număr înainte, s-au ocupat dnii Matei Călinescu și Toma Pavel. Articolul dlui Iorgulescu e o veritabilă cronică literară, cu urmare în nr. 22, exactă, atentă, clară. Dl Vianu își publică observațiile sub forma unor Fragmente dintr-un jurnal de lectură. Dl Vianu, care i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
Vianu, și anume acela despre sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX, privește literatura postjunimistă ca pe un debut al estetismului, dîndu-i lui Macedonski primul loc, în detrimentul neoromanticilor și neoclasicilor minori care păreau și mai par în ochii multora a ocupa prim-planul literar. Însușirea de căpetenie a criticii lui Vladimir Streinu trebuie considerată originalitatea. Omul era un prețios, cum este uneori și criticul. La un prim contact, îl credeai pe bărbatul superb din fața ta un arogant. N-avea nimic din
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
zilelor (1996) s-a remarcat prin numeroasele sale studii despre istoria sașilor, a avut bucuria de a vedea publicate șapte ediții din Istoria sașilor ardeleni ("cel mai intact din sudul și estul Europei"). în "Țara de dincolo de păduri", Transsylvania, germanii ocupau până la căderea lui Ceaușescu locul trei (10% din populația României), pentru ca în prezent numărul lor să nu mai atingă nici 0,5%. Cu toate acestea, urmele colonizării începute pe la 1150, "ad retinendam coronam", întru apărarea coroanei, adică a țării, par
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
numai Traian Iancu, însoțitorul unei jerbe bogate; de la Teatrul Național "I.L. Caragiale" nici o figură cunoscută, doar o coroană mare, din "flori pe virament", obiect de protocol lăsat acolo devreme, de nu se știe cine. Maestrul de ceremonii funerare - care se ocupa de înmormîntările celor din C.C., ale lumii artistice ori ale "foștilor" de oarecare faimă cîndva, în felul său un clasic al sumbrei meserii, trecea aferat de la catafalcul doamnei Logadi la supravegherea atentă a pregătirilor pentru altă înmormîntare; de zidul capelei
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
sociologică care să dubleze analiza lingvistică a textelor și a limbajului obscen și violent, riscă să se producă, sub imperiul prejudecăților, analize irelevante, dacă nu total eronate și, aș zice, patetic-resentimentare. În fine, ultima secțiune a cărții, Pregnanța oralității, se ocupă de fenomenele oralității, a elementelor de limbaj popular, familiar, argotic și tot prin prisma mass-media. De la o privire generală asupra argoului și până la banc (între oralitate și scris), Rodica Zafiu pare să nu piardă nimic. Scrie cu ușurință despre inovații
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
pentru contrabandiștii care profitau de binecuvîntata prohibiție... Paginile sînt străbătute de o autenticitate rară în memorialistica românească. Foarte frumoase rînduri apar despre lenea boierească: "Trăiam într-o casă unde nimeni nu făcea nimic, consideram eu, afară de mine, care eram foarte ocupat. De dimineață mă înfruntam cu guvernante, profesori, profesoare care se luptau să mă învețe limbi străine, româna, matematica, pianul și cîte altele. ș...ț Ceaiurile, dineurile, vizitele și contravizitele se țineau lanț. Comme c'est ennuyeux de s'amuser!", exclama
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
ușa automobilului (o face șoferul), nici să deschidă gura la dezbateri (bine fac, căci sînt agramați) și care cîștigă totuși cît trei-patru profesori universitari la un loc. Și ei sînt curtați, ca și oamenii de afaceri, măcar atîta timp cît ocupă un scaun la Senat sau la Camera Deputaților, scaun care, vorba lui Moisil, e pe măsura șezutului tuturor (deosebirea între oameni fiind la "măsura" capului). În schimb, există hulita categorie a autorilor de manuale. Aceștia nu sînt nici o clipă "controversați
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
ai cîte 12 ore pe zi de lucru la manual. Te așezi în fața calculatorului la 10 dimineața (după ce te-ai culcat la 1 noaptea) și stai cel puțin pînă la miezul nopții următoare. Visezi manuale. Prima lecție de care te ocupi e, să spunem, un roman. îl recitești cu cea mai mare atenție. Apoi, ca să alegi cele mai reprezentative fragmente, îl mai răsfoiești de zece ori. Reciteși iar fragmentele alese ca să faci notele lexicale. Cum în România instrumentele de lucru sînt
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
mod abuziv (și iată-ne trecînd de la erori la abuzuri) inclus într-o paradigmă a substituției. Iată bizara argumentare a autoarei: (Paradigma cu pricina îl definește pe Ionesco) "prin înlocuirea fundamentală a inamicului dintîi - fascismul - cu acela care îi va ocupa mintea în anii '60, comunismul. Această atitudine își află desigur coerența în demna aversiune a academicianului față de logica totalitară. Dar putem de asemenea să presupunem că anticomunismul său pasional îi va fi facilitat cîteva operații, cum ar fi ocultarea trecutului
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
Eliade și Cioran ar putea fi justificată. Nu poate fi. E vorba de cum o explicăm într-o carte de istorie care n-ar trebui să ignore contextul în care ea s-a născut și s-a manifestat. Istoria nu se ocupă cu justificabilul sau cu contrariul lui, nici cu justiția. Ci cu adevărul, care e totdeauna, și prin natura lui, contextual. Din păcate, cartea Alexandrei Laignel-Lavastine nu este a unei specialiste în adevăr, ci a uneia în political corectness. Și ea
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
publică în ziarele centrale și-a amintit în ziua de 20 mai că s-au împlinit 12 ani de la primele alegeri libere în România. Sau poate că și-au amintit și alții, dar n-au considerat că merită să se ocupe de acest subiect. Ce-am avut și ce-am pierdut? se întreabă în AZI Iulia Roșca. Editorialista remarcă, pe bună dreptate, că nostalgiile după "mai binele" de dinainte de Revoluție reprezintă regretul după rația egală de sărăcie de care aveau parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare a identității "Noi sîntem români, noi sîntem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
că este mai simplu datul cu presupusul decît darea unei știri. Ori, doamne ferește, avem de-a face cu o altă realitate și anume cu "traducerea în viață" a unui cunoscut vers arghezian: dacă, după '90, majoritatea gazetarilor care se ocupă de cultură, de pildă, au transformat subit și, de bună seamă, pentru-ntîia oară,/ plugu-n condei/ și brazda-n călimară? Nu-i vorba, că prin plug putem subînțelege orice unealtă anterioară, iar prin brazdă orice alt material.
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
localnici: unii sunt aduși din județele învecinate, după vechea tradiție ceaușeștiană. Printr-o ciudățenie a sorții, valurile de oameni în uniformă dispar ca înghițiți de pământ îndată ce "obiectivul" a părăsit "dispozitivul". M-am întrebat de nenumărate ori: cu ce se ocupă această întreagă populație militarizată în intervalul dintre două "acțiuni" oficiale? Pe străzi nu-i găsești nici să dai cu tunul, iar la circumscripțiile de sector bate vântul dezolant al maidanelor părăsite. Și totuși, pe unde hălăduiesc "apărătorii legii", dacă de
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
populație militarizată în intervalul dintre două "acțiuni" oficiale? Pe străzi nu-i găsești nici să dai cu tunul, iar la circumscripțiile de sector bate vântul dezolant al maidanelor părăsite. Și totuși, pe unde hălăduiesc "apărătorii legii", dacă de infractori se ocupă mai mult presa iar cetățeanul e atacat, ziua-n amiaza mare, de bande perfect organizate de borfași? Un student îmi mărturisea recent că a te adresa poliției pentru că ai fost jecmănit în stradă înseamnă o dublă greșeală: mai întâi, că
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
absolut, iar apoi există riscul ca tot el să dea bandelor adresa ta, și astfel să te trezești atacat în casă. Nu de alta, însă în destule cazuri polițiștii sunt principalii furnizori de "ponturi" ai lumii interlope. Cu ce se ocupă poliția română am constatat încă o dată în preajma Paștelui. Din înalt ordin guvernamental, hoardele Ministerului de Interne au năvălit, la intimidare, în piețe. Cu ce misiune? Simplu: să coboare prețurile la produsele agricole, după ce se constatase că, sub presiunea sărbătorilor pascale
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
astfel de agresiuni asupra spiritului economiei libere nimeresc în plin: cu pumnul ridicat ca la Grivița, cetățeanul agită amenințător spre țăran punga cu "oul sterp" (dar subvenționat!), convins că a mai dat o lovitură mortală odiosului capitalism. De ce nu se ocupă guvernul de problemele acestea în permanență, ci doar atunci când sucurilor gastrice ale populației amenință să dea în clocot? Simplu: pentru că este incapabil. Alcătuită din tot felul de rebuturi, administrația României are un singur rol: să adune în mâna unei găști
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
Brecht, Leskov. Doar eseul despre opera de artă în era reproducerii mecanice și cel despre filosofia istoriei dau măsura contribuțiilor filosofice ale autorului. Pe atunci se știa despre Walter Benjamin doar că s-a sinucis, încercând să fugă din Europa ocupată de naziști. între timp, e mereu evocată afinitatea acestuia cu Wittgenstein (ambii, moștenitori ai unei tradiții filosofice care îi include pe Frege, Russell, Carnap, Quine). Se vorbește despre asemănările privind nu numai sensibilitatea filosofică (copilul Benjamin "furând" imaginile luminii trecute
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
dreptate, că "aceste analize nu și-au pierdut din pertinență", ba, mai mult, "ceea ce mi se părea evident acum mai bine de zece ani văd azi desfășurîndu-se în generalitatea sa cea mai vastă: sfîrșit al antropologiei, etnologii nu se mai ocupă azi de "sălbaticii" care au dispărut ș...ț, ci de Disneyland, și văd în vecinii lor de scară chintesența alterității! Sfîrșit al avangardelor într-un "totul e posibil", administrat de neguțătorii și de noii preoți ai frumosului și adevăratului ș
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
instituție, o pîrghie indispensabilă oricărei piețe sănătoase și dinamice. Mai întîi, din punct de vedere strict economic, acesta îl degrevează pe producător de sarcini anexe (transport, cheltuieli de cazare, timp pierdut etc. etc.) și îi lasă răgazul de a se ocupa exclusiv de producerea bunurilor, iar, din punct de vedere social, acțiunea intermediarului (fie el și țigan) scoate la lumină și drenează o categorie umană cu un mare potențial infracțional atîta vreme cît ea este exclusă abuziv din structurile firești ale
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]
-
Că altfel nu pot înțelege cum de la o pedeapsă de cinci ani, mică și aceea, întreprinzătorul din Brașov s-a ales cu această condamnare de doi bani. După această dovadă de clemență a Justiției, care n-a contrariat Parchetul General, ocupat în ultima vreme cu recursuri în anulare, mai vine și Poliția care nu știe unde să-l găsească pe Tartagă. Nu cred că polițistul român e atît de lipsit de minte pe cît vrea să pară în acest caz. Un
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
mai merită să fie amintite poziția în frază a adverbului mai ("ieri mai nu m-a dat jos"; "mai nu am facut-o imnul meu"; "mai n-am trimis") și - evident - , unele preferințe lexicale: pentru adverbele amu ("noi amu sîntem ocupați"; "amu editoru îmi scrie"), oleacă ("uneori byrfim cyte oleacă... ", "mai dryngăi oleacă"), interjecția iaca ("și iaka rămîne omu nostru să trăiască cu 200 de lei toată luna"), verbe că a ședea ("șed toată ziua pe scaun") sau a se anina
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
latina. A doua, termenii derivați din portugheza însăși. De exemplu, de la bun a apărut bunătate. În al treilea rând, vin împrumuturile lingvistice, care apar în funcție de contactele culturale dintre popoare. În portugheză, avem împrumuturi lingvistice din arabă. De ce? Fiindcă ei au ocupat Peninsula Iberică timp de șapte secole. Există împrumuturi din limbi africane, fiindcă am adus la noi sclavi africani. Nu se pot elimina din lexic aceste cuvinte. Ele fac parte din istoria formării poporului brazilian. Nu există nici un mod de a
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]