582 matches
-
liste identice de categorii pentru fiecare dintre grupele cercetate. În schimb, scopul nostru a fost acela de a studia universul de conținut specific fiecărei grupe, reprezentat prin liste de categorii ușor diferite unele de altele. 6. S-a făcut suma ocurențelor fiecărei categorii (2, 1 sau 0) într-un dosar individual pentru o grupă anume. În cele din urmă, ordinea categoriilor dintr-o anumită grupă - sau profilul grupei în ceea ce privește experiența din liceu - a fost stabilită separat, pentru fiecare dintre cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
masoretic în raport cu Septuaginta, va afla detalii istorice sau etimologia unor cuvinte ebraice aparent fără înțeles. La fel, nu puține sunt referințele la interpretarea unor importanți Părinți ai Bisericii la pasajele mai dificile ale Scripturii. Între autorii patristici, cele mai frecvente ocurențe sunt Atanasie cel Mare, Ioan Gură de Aur, Augustin, Maxim Mărturisitorul sau Ioan Scărarul; la aceștia se adaugă și insolite referințe la autori moderni sau contemporani: F.M. Dostoievski, V. Voiculescu, T. Arghezi sau D. Stăniloae. Pe scurt, în formatul oferit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
manuscriselor (sau genetica avantextuală, diferențiată sub aspectul endogenetic/exogenetic, în special cu aplicație pe avantextul flaubertian), în timp ce al doilea aparține domeniului geneticii textului (Pierre Marc de Biasi: 2009, 432). Asupra ambelor se exercită critica genetică analiza desăvârșirii sensului de la o ocurență la alta, de la o variantă la alta. O detaliere a celor două stadii din geneza textului, cu faze, funcții operatorii și documente de geneză, realizată de către directorul ITEM, se dovedește foarte utilă pentru localizarea unui avantext în devenirea operei 5
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
La o abordare care nu-și propune să atingă subtilitățile, intertextualitatea va fi percepută ca ansamblu de relații pe care un text, în speță literar, le întreține cu alte texte. Printr-un (poate) simplist recurs la etimologie (în fond, prima ocurență a conceptului în literatura de specialitate despărțea prefixoidul de "text"), înțelegerea inter-textului se va releva din raportul lui cu textul: "departe de a fi o unitate închisă, textul lucrează asupra altor texte, astfel încât un text este considerat ca o absorbție
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
alte opere de artă. Astfel: reprise este metaforic și insistă pe imaginea textului ca pânză, țesătură asupra căreia au loc intervenții "croitoricești" care o înnoiesc mereu. Répétition este o vocabulă hermeneutică. Ea interoghează istoria: ce s-a petrecut între două ocurențe, de același enunț este altul față de prima dată? Réécriture este scriptural și critic (ibidem, 9). Din seria propozițiilor care au înțeles intertextualitatea (din familia comprehensivă a lui Daniel Bilous vezi supra, prezentul capitol, revista Texte), frazele lui Jean-Christophe Bailly realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Francesco inspirat. Ochii lui se entuziasmară și penelul său schță în fugă acele trăsături de o dureroasă amărăciune în fața întunecatului său geniu infernal (Eminescu: 2011, II, 78). Studiul asupra intratextualității prozastice din Sărmanul Dionis ne-a prilejuit constatarea că cifra ocurențelor unităților lexicale nu este lipsită de semnificații pentru ideea operei. Astfel, remarcam cu surprindere inexistența termenului prezent în proza antumă, cu accent pe aventura timpului, în care s-au angajat Dan-Dionis și Maria. Așa cum [Archaeus] trădează o predilecție pentru reminiscență
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și Maria. Așa cum [Archaeus] trădează o predilecție pentru reminiscență, nuvela Cezara pare că nu vrea să pună în lumină componenta idilică a subiectului, ci pe aceea artistică. Urmărind frecvența absolută, ajungem la unitățile lexicale cu numărul cel mai mare de ocurențe: portret (16)-pictor (12)/pictură (2)-sculpta (3)/sculptat (2)/sculptor (1)/sculptură (2)-schiță (7)-statuă (5). Opera literară se lasă fascinată de alte arte: intertextualitate intersemiotică sau ekphrasis. Conceptul ekphrasis, preluat ca atare din limba greacă, înseamnă descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ar putea fi surprins de o manieră specifică prin noțiunea autotext. Fără îndoială, nu arată la fel repetarea tabloului edenic în două texte diferite sau reiterarea acestui motiv în variante succesive ale aceluiași text; deosebirea este dictată de incongruența dintre ocurența și devenirea unui mit personal în opera eminesciană. În momentul în care sunt depășite granițele de gen, dar rămânem în formularea autentic-eminesciană, ne situăm încă în câmpul intratextual. Dificultatea noțională ar putea interveni în situația în care vom recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dincolo de înlănțuirile transfrastice pentru prima oară într-o lucrare de anvergură. Lingvistica textuală și analiza discursului s-au dezvoltat autonom, fără să se raporteze una la cealaltă încă de la constituirea lor ca discipline lingvistice. Dar textul a devenit o puternică ocurență de comunicare care a determinat o apropiere a lingvisticii textuale de analiza discursului. La rîndul ei, aceasta are nevoie de o lingvistică textuală reînnoită. Legătura dintre analiza discursului și lingvistica textuală este afirmată astăzi cu voce tare: majoritatea autorilor se
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mai degrabă un eveniment, o proprietate în care referentul este implicat: în măsura în care această proprietate este marcată prin distingerea dintre negație și nedeterminare, nu ne surprinde capacitatea pronumelui asta: Ca referent generic [...], este perceput ca o entitate nenumită, deoarece reprezintă o ocurență imediată a lucrurilor. [...] Chiar dacă ar fi o unică formă care reia și un plural [ca în P12, am adăuga], ea este un martor esențial (1987, p. 118). Concluzia vizuală oferită de cărți infirmă [P12'] prin sintagma "DUMNEAVOASTRĂ sînteți eroul acestor
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pivot jucat de ÎNSĂ în structurarea primului paragraf. Prima regulă de folosire a lui ÎNSĂ este cea de a recupera o afirmație dintr-un context recent (în acest caz, să păstrezi în memorie ceea ce afli nu reprezintă decît o primă ocurență); actul discursiv introdus prin ÎNSĂ aduce, ulterior, un argument în favoarea unei concluzii (paragrafele 2 și 3) incluse în enunțul care, începînd din acel moment, devine complet; argumentul adus apare ca un supliment (O. Ducrot, 1980). Prin urmare, a doua regulă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
argument în favoarea unei concluzii (paragrafele 2 și 3) incluse în enunțul care, începînd din acel moment, devine complet; argumentul adus apare ca un supliment (O. Ducrot, 1980). Prin urmare, a doua regulă de folosire a lui ÎNSĂ este consolidarea unei ocurențe contextuale manifestată mutual (P7', P7''). Cele două caracteristici descriu folosirea argumentativă a conectorului analizat. Să luăm un alt exemplu pentru descrierea lui ÎNSĂ: sloganul campaniei "Febra lecturii" (21-22 octombrie 1989), organizată de Departamentul pentru Carte și Lectură: (5) [P1] Toate
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
inconștient și îl reiterează. Ca și raportul dintre "casa de zid și casa de simțire", variantele tematice apar într-o dublă expresie. Cochilia sau scoica elemente ale izotopiei studiate numesc metaforic fie "domiciliul sufletesc", fie pe cel material, ...flotant. Prima ocurență o descrie pe Mini, în protecția egoistă: "De ce pierduse azi atîta timp, în loc să rămînă în beatitudinea ei singuratică, cu simțirea fericirii, ca o perlă în scoică, ca și ea hrănită din cochilie, ca și ea aderentă!" În cazul ei, spirala
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
provenind din o mie de texte, manuale școlare, reviste etc., începând aproximativ cu primul Curs Elementar (gradul 3) și până la sfârșitul colegiului (gradul 9, în Statele Unite) (Carroll, Davies și Richman, 1971, apud Nagy și Anderson). Autorii au analizat în detaliu ocurențele plecând de la un eșantion de 7 260 de cuvinte, cu scopul de a elimina cuvintele care se repetă (cu același sens, dar cu o scriere și o sintaxă diferite, cum ar fi Casă - CASĂ, ridica - ridicând). Ei identifică astfel familii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
prima desemnează caracteristica unui lucru de a fi același, adică de a fi unic în sine, cea de-a doua are în vedere similitudinile dintre lucruri și, implicit, interferențele 438. Despre identitatea numerică Ricoeur scrie că "nu spunem despre două ocurențe ale unui lucru, desemnate în limbajul comun, că nu formează două lucruri distincte, ci 'unul și același' lucru. În acest caz, identitatea se referă la singularitate, opunându-se pluralității (în sensul de mai mulți). Acestei prime componente a noțiunii de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este doar o componentă esențială a identității israeliene, ci și un factor de unificare în societatea israeliană. El umple golul creat de slăbirea identității israeliene și dovedește relativa ei întoarcere la o iudaitate mai tradițională, la un iudaism alcătuit în ocurență din elemente negative. În fața unei asemenea evoluții, prima întrebare care-ți vine în minte este următoarea: cum se poate fonda o identitate națională pe exterminare și lega tineretul israelian de această istorie de suferință care face pacea cu vecinii din ce în ce mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Schneerson, dispărut fără să lase urmași, este departe de a fi pus capăt febrei mesianice care, în timpul vieții, înconjurase persoana lui. vvvv În ebraică: hester panim. wwww Potrivit iudaismului rabinic, Tora numără 613 porunci. xxxx În ebraică: tikun. yyyy Pentru ocurențele cuvântului shoah în Biblia ebraică, vezi Isaia, 47:11; Sofonie, 1:15, Psalmii, 35:8 și 63:10; Iov, 30:3 și 14, 38: 27; Pilde. 1:27 și 3:25. zzzz Ieșirea, 20:4. aaaaa În germană: Todesfuge. bbbbb
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și 63:10; Iov, 30:3 și 14, 38: 27; Pilde. 1:27 și 3:25. zzzz Ieșirea, 20:4. aaaaa În germană: Todesfuge. bbbbb Deuteronomul, 30:19. ccccc Sau khurban, khurbn etc. ddddd Endlösung în germană. eeeee Mai multe ocurențe, printre care Leviticul, 1:13. fffff Facerea, 22. ggggg Dar care poate totodată, în uzul curent, într-un sens perfect neutru și lipsit de orice tonalitate religioasă, să desemneze pur și simplu "victima" individuală, inclusiv victima unui simplu accident. hhhhh
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se poate realiza și în alte contexte, de exemplu atunci când verbele de percepție nonintențională actualizează sensuri din zona procesuală a activităților: (34) Văd filmul ("mă uit la film") după-amiaza [de la trei la cinci]. Verbele de percepție intențională actualizează, în toate ocurențele lor, trăsătura semantică [+Durativ]. (35) Bunicul privește [ore în șir] pe fereastră. (36) Copiii ascultă muzică [două ore] în fiecare seară. * Trăsătura determinat distinge între evenimente individuale și evenimente generice. În contextele (37)-(38) se exprimă evenimente determinate, dependente de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]