590 matches
-
vezi și nota 19); între numărul ocurențelor lui ce și al celorlalte pronume interogative în ansamblu există o diferență considerabilă; aproape o treime din uzurile pronumelui ce, dar și din uzurile celorlalte pronume, nu sunt în întrebări propriu-zise; între numărul ocurențelor lui cine și care nu există o diferență notabilă; numărul întrebărilor cu cât (presupunând o cuantificare numerică) este considerabil mai mic decât al fiecărui alt tip în parte și decât al tuturor tipurilor în ansamblu; numărul ocurențelor fiecărui pronume în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
propriu-zise; între numărul ocurențelor lui cine și care nu există o diferență notabilă; numărul întrebărilor cu cât (presupunând o cuantificare numerică) este considerabil mai mic decât al fiecărui alt tip în parte și decât al tuturor tipurilor în ansamblu; numărul ocurențelor fiecărui pronume în alte tipuri de întrebări decât în cele propriu-zise este direct proporțional cu numărul ocurențelor în întrebările propriu-zise; valoarea exclamativă apare doar la pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
presupunând o cuantificare numerică) este considerabil mai mic decât al fiecărui alt tip în parte și decât al tuturor tipurilor în ansamblu; numărul ocurențelor fiecărui pronume în alte tipuri de întrebări decât în cele propriu-zise este direct proporțional cu numărul ocurențelor în întrebările propriu-zise; valoarea exclamativă apare doar la pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dictaturii franchiste în 1974. 16 Au fost avute în vedere toate formele flexionare și situațiile în care nehotărâtele (pronume și adjective) apar în diverse expresii de tipul: pentru puțin, de toată jena, multă baftă etc. 17 Nu au fost inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
celor două cărți au semnificație pentru știința politică, descriu idei politice în sensul cercetat de Vlad Georgescu. Termenii care apar cel mai des, comuni pentru ambele cărți, sunt în număr de 18, ceea ce reprezintă între 15 % și 21 % din totalul ocurențelor. Aceasta înseamnă că, indiferent de natura subiectului abordat, aproape un termen din 5 cu semnificație pentru vocabularul politic se repetă. Printre cei 18 termeni pe care ambele cărți le folosesc cu o frecvență comparabilă se regăsesc: autonomia religiilor, Europa, federalism
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
se poate realiza și în alte contexte, de exemplu atunci când verbele de percepție nonintențională actualizează sensuri din zona procesuală a activităților: (34) Văd filmul ("mă uit la film") după-amiaza [de la trei la cinci]. Verbele de percepție intențională actualizează, în toate ocurențele lor, trăsătura semantică [+Durativ]. (35) Bunicul privește [ore în șir] pe fereastră. (36) Copiii ascultă muzică [două ore] în fiecare seară. * Trăsătura determinat distinge între evenimente individuale și evenimente generice. În contextele (37)-(38) se exprimă evenimente determinate, dependente de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
între două expresii referențiale dintr-un discurs, care face ca identificarea corectă a referentului celei de-a doua expresii (numită expresie anaforică sau, pe scurt, anaforic) să fie condiționată de prezența primei expresii (numită antecedent) în cotext (textul care precedă ocurența celei de-a doua expresii). Ex.: Paul1 a venit tîrziu acasă. El1 nu știa că prietenii îl1 așteptau. (El și îl sînt expresii anaforice al căror referent poate fi corect determinat doar datorită prezenței antecedentului Paul). Deși termenul anaforă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un conținut semantic, de exemplu substantivele, și cele care nu au autonomie referențială (pronumele). După J. C. Milner, pronumele trimite la referent doar datorită relației anaforice strict lingvistice pe care o are cu antecedentul. Abordarea textuală nu poate explica nici ocurența unui pronume care nu are antecedent (de exemplu ăștia într-un enunț ca Ăștia iar au scumpit pîinea sau el folosit ca deictic, într-un enunț însoțit de un gest spre o persoană, cum ar fi El vine cu noi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pronume care nu are antecedent (de exemplu ăștia într-un enunț ca Ăștia iar au scumpit pîinea sau el folosit ca deictic, într-un enunț însoțit de un gest spre o persoană, cum ar fi El vine cu noi!), nici ocurența unui pronume care are ca antecedent un alt pronume (Dacă cineva 1 știe adevărul e bine ca el1 să-l spună!) și nici evoluția referentului la care trimite pronumele (Luați un pui grăsuț și proaspăt 1, curățați-l1 bine, tăiați-l1' în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dacă cineva 1 știe adevărul e bine ca el1 să-l spună!) și nici evoluția referentului la care trimite pronumele (Luați un pui grăsuț și proaspăt 1, curățați-l1 bine, tăiați-l1' în patru, condimentați-l1'', rumeniți-l1''' bine, serviți-l1'''' cu o salată.; ultima ocurență a pronumelui personal nu trimite la un referent identic cu cel la care trimite antecedentul un pui grăsuț și proaspăt.). C) Abordarea generativă propune de asemenea o analiză a relației între pronume și antecedent realizată la nivel strict lingvistic. Definirea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subsecventă sau, pe scurt, subsecvent, și putînd fi un substantiv, un pronume, o sintagmă, o frază), astfel încît expresia cataforică introduce în discurs o reprezentare mentală a unui referent a cărui identitate nu este determinată pe deplin decît în momentul ocurenței subsecventului. De exemplu, în enunțul următor nu se înțelege complet care este referentul pronumelui o (cataforic) decît după apariția sintagmei autoritatea totală (subsecvent): Pentru cel ce o1 exercită, autoritatea totală 1 e un risc. Deși analizată de obicei împreună cu anafora
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să interpreteze referențial un cataforic cunoaște sau măcar bănuiește care este intenția informativă globală a discursului construit de locutor. Adesea, genul textului influențează disponibilitatea interlocutorului de a accepta sau de a refuza "suspansul" identificării referențiale pe care îl implică orice ocurență a unui cataforic. Astfel, un cataforic poate fi perceput ca ambiguu și neadecvat la începutul unui text administrativ sau juridic, dar normal, ușor de acceptat și de interpretat la începutul unui text literar: [Ø]1 Putea fi văzută în fiecare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin consubstanțialitatea comportament social /comportament lingvistic și, din această perspectivă, poate fi interacțională, dar și ilocuționară. V. etnometodologie, ilocuționar, interacțiune, schimb. KERBRAT-ORECCHIONI 1995, 1996; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; GA 2005. LC COOCURENȚĂ. Dacă ocurența este prezența unui element al limbii într-un enunț, coocurența, prin însăși structura termenului, indică prezența în același context sau enunț a unor elemente distincte (de obicei cuvinte). De aceea, se poate afirma că anumite cuvinte sînt coocurente unul cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analiza distribuțională, deorece permite determinarea vecinătăților sau contextelor elementelor avute în vedere, denumește totuși un concept destul de vag, în măsura în care nu precizează natura relației dintre elementele coocurente. Există, de aceea, un aspect al analizei discursului care are drept fundament coocurența sau ocurența fiecărui element (cuvînt) în funcție de ocurențele celorlalte elemente și care poate avea reflexe și în statistica textuală, atunci cînd se urmărește prezența simultană (dar nu în mod obligatoriu învecinată) a ocurențelor unor forme într-un fragment de text sau într-un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vecinătăților sau contextelor elementelor avute în vedere, denumește totuși un concept destul de vag, în măsura în care nu precizează natura relației dintre elementele coocurente. Există, de aceea, un aspect al analizei discursului care are drept fundament coocurența sau ocurența fiecărui element (cuvînt) în funcție de ocurențele celorlalte elemente și care poate avea reflexe și în statistica textuală, atunci cînd se urmărește prezența simultană (dar nu în mod obligatoriu învecinată) a ocurențelor unor forme într-un fragment de text sau într-un discurs. Din această perspectivă, colocația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aspect al analizei discursului care are drept fundament coocurența sau ocurența fiecărui element (cuvînt) în funcție de ocurențele celorlalte elemente și care poate avea reflexe și în statistica textuală, atunci cînd se urmărește prezența simultană (dar nu în mod obligatoriu învecinată) a ocurențelor unor forme într-un fragment de text sau într-un discurs. Din această perspectivă, colocația ar fi un sinonim pentru coocurență sau, mai degrabă, o specie a ei. Totuși, F. J. Hausmann a stabilit că, din perspectivă discursivă și, deci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se reperează toate dubletele de cuvinte existente. Rezultatele sînt contabilizate cu indicarea frecvenței fiecărui cuvînt și tuturor aparițiilor de cupluri, adică de întîlniri între cuvinte, ce reprezintă cofrecvențele caracteristice textului sau textelor analizate. Apoi, se poate realiza o raportare a ocurențelor totale ale fiecărui cuvînt la cele care privesc diferite combinații ale lui, la coocurențe, prin urmare. În sfîrșit, se pot lista coocurențele reținute pentru un anumit scop sau în funcție de cofrecvențe, se pot obține indici de probabilitate sau se pot realiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fost folosite în diverse abordări ale textului /discursului, de la cele strict lingvistice, la cele deschise spre parametrii contextului socio-istoric. O analiză lexicometrică viabilă este condiționată de respectarea unei serii de reguli: invariabilitatea unității de numărare, existența unor cantități semnificative de ocurențe, posibilitatea comparării și interpretării rezultatelor. Analiza lexicometrică a unui corpus necesită trei etape pregătitoare: 1) construirea unui corpus închis de texte, 2) alegerea și decuparea lanțului textual în unități adecvate, care vor rămîne stabile pe parcursul analizei și 3) compararea rezultatelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
De los problemas de una lingüística del hablar", din 1956, simultan cu apariția, în peisajul științelor limbii, a analizei discursului (deceniul 6 al secolului al XX-lea). Unii cercetători au emis opinia că, în vreme ce reprezentările semantice definesc textul ca o "ocurență comunicațională", lingvistica textului este o pragmatică textuală. În acest mod, lingvistica textuală devine un auxiliar al analizei discursului, avînd un corpus de concepte proprii și întrunind lucrările despre macro-sintaxă, despre anafore, despre conectori, despre timpurile verbale, despre elipsă etc. Orice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]