791 matches
-
sunt la curent cu problemele intelectualilor. În schimb, se miră când descoperă că sunt priviți de europeni cu sentimente împărțite. Și nu e ușor să le explici de ce se întîmplă așa. Ce să le spui? Că forța și prosperitatea Americii ofensează sau sperie? Că eu, european, și, pe deasupra, intelectual de modă veche, mă trezesc, aici, deseori, în dificultate? Bineînțeles, îmi place tot ce ține de confort. Nu mă mai pot imagina fără telefon, fără mașină de scris, fără un casetofon bun
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
forma ideală a fericirii la domiciliu. Adulmecase în jurul acelei Lenore cu admirație și invidie. Și alte femei drăguțe aparțineau pe rând altor bărbați, la care Rim se gândea cu respectuoasă complezență pentru acele beneficii intime. Toate acele plăceri străine îl ofensau și îl lipsau pe el, care nu avea decât pe Lina. Știa că buna Lina nu-i aduce nici un obstacol; mai știa că acele bunuri și fără de ea nu ar fi fost ale lui; in adâncul adâncului va fi fost
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
serioasă, râse iar. "Fecioara" încoace, "fecioara" încolo! . . . "Fecioara din Orleans", îi spuneam eu ... Când povesteam vreo anecdotă mai ușoară, Rimul meu îmi făcea cu ochiul semn spre duloaică; și mă învita la aparte: "Urechi de fecioară!" zicea. "Adică, pardon! mă ofensam eu de formă. La urechi de fecioară, vorbe de fecioară. Ost Kij Kif! Sau când infirmiera se obrăznicea cu Lina și eu eram de față: "Fecioară tare!" zicea doctorul pătruns . . . Chiar că tare! Când te loveai de ea parcă era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un înțeles lămurit și care puteau face pe Sia să intre subt pământ. . Să-ți fie de bine! Da' asta e poveste veche! zisese grosolana fată. Lina înțelesese atunci că Lică i-a vorbit Siei de ea batjocoritor și se ofensase de moarte. Nu-și mai alesese cuvintele, pierduse orice cumpătare și grămădise ocările și pumnii. Baba, pe coridor, se așezase pe vine cu mâinile peste urechi, așteptând să se facă pământul praf, iar Rim, prevenit de întrevedere, lipit cu urechea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
putea explica. Că n-a înțeles secretul nașterii Siei! . . . deși spus deslușit... Că poate n-a înțeles că Lina știe ce e între el și fată! . . . Că, în sfârșit, e ceva neînțeles! . . . îi mai venea ideea că Rim a fost ofensat, ca soț, de mărturisire si că o făcea pe ea responsabilă de tot. Idei ale slăbiciunii care o dau înapoi și care, confuze, absurde, i se învîrteau în capul năuc. Cu un fel de teamă, dispusă la scuză, cum și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o s-o lăsăm să moară! milogise Rim a treia zi, tot zadarnic. - Nu mi se cade mie! răspunse Lina mai violent, cu ochii umectați de acea sforțare, dacă nu de lacrămi. -■ Dar nu e ce crezi! . . . Nimic care să te ofenseze! declarase Rim cu elan. Totuși, nici acele asigurări, nici venirea în toi de noapte a gemenilor spăimântați nu o putuse întoarce de la formula ei de refuz bine împuternicită: - Nu mi se cade mie! Așa înțelegea ea lucrul ca mamă și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
deși niciodată nu-și aducea aminte, își amintise: copilul luat în birjă ca un pachet, doicile la mahala, fata târâtă apoi pretutindeni de mână, legată de traiul lui vagabond ... Și mai pe urmă acea Sie grosolană, care creștea și-i ofensa gustul de Trubadur mahalagiu și de plutonier subțire: camarada credincioasă și arțăgoasă ca uri câine-lup . Apoi, ruda proastă care făcea de râs pe profesorul de echitație, și fata aceea asasinată într-o aventură neomenoasă, care refuzase să-1 vadă pentru că-1
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Czinczar îi potoli printr-un gest al mâinii. - Doamnă, - spuse el - asemenea remarci stârnesc mânia ofițerilor mei. Prezentați-vă cazul și voi decide ce voi face cu dumneavoastră. Lydia a dat din cap dar observă că nu spusese că era ofensat. Răsuflă ușurată în sinea ei. În mintea ei se conturase acum imaginea acestui bărbat și asta a deprimat-o. De-a lungul întregii istorii, acești conducători naturali fuseseră scuipați de masele mute. Ei aveau voința să conducă sau să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
să batem din palme și să credem, căpitanii industriei vor avea grijă de noi. Era recunoscător pentru întrerupere - furia ei îndreptățită față de înșelăciunea corporatistă. Avea dreptate să nu ia în seamă spaimele lui personale. Și totuși pe undeva se simțea ofensat de indiferența ei, de faptul că trecuse pe locul doi în fața unor escroci corporatiști. Se simțea ofensat că temperamentul ei n-o lăsa să se cutremure în fața judecăților bruște, sumare împotriva lui. Începu să-și verifice evaluările de pe Amazon de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să sublinieze superioritatea perfecționării interioare și a dispoziției cu care se cântă. De fapt, alte pasaje demonstrează eficacitatea cântecului îngrijit: „Corul reprezintă unitatea spirituală a cântăreților; când cântăm în cor, trebuie să existe o unitate perfectă: dacă o voce falsează, ofensează urechea și deranjează corul”; „În timp ce cântăm uneori un verset de psalm, ni se oferă posibilitatea unei rugăciuni arzătoare; alteori, modularea armonioasă a vocii unui confrate de-al nostru este cea care îndeamnă sufletul la o rugăciune vie”. Concluzionând, putem spune
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
l-am biciuit. Îl măsură cu ochii ei mari și inocenți. - Ce altceva să faci oamenilor care nu stau în banca lor? Gosseyn aproape că uitase de bărbat, dar trebuia să-și aducă aminte de el. Se auzi un muget ofensat din cea de a treia celulă. - Te-ai prins? lătră uriașul. Vezi ce vreau să-ți spun? Umbla ca turbat prin celulă. - Așteaptă numai să se ridice grilajul și-ți arăt eu ce să faci cu oamenii care nu stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
facă imediat o tentativă. - Această putere pe care o ai, zise Leej, felul în care faci lucrurile acestea, cum merge? Așa, deci! Ajunsese să se întrebe. Gosseyn zâmbi și dădu din cap. - Cam complicat, zise, și nu vreau să te ofensez, depășește cunoștințele voastre științifice. Se petrece cam așa: zona întinsă pe care noi o numim spațiu-timp este probabil o iluzie a simțurilor: adică poate să nu aibă nici o legătură cu ceea ce vedem, mirosim sau pipăim. Așa cum dumneata pari mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
l-am biciuit. Îl măsură cu ochii ei mari și inocenți. - Ce altceva să faci oamenilor care nu stau în banca lor? Gosseyn aproape că uitase de bărbat, dar trebuia să-și aducă aminte de el. Se auzi un muget ofensat din cea de a treia celulă. - Te-ai prins? lătră uriașul. Vezi ce vreau să-ți spun? Umbla ca turbat prin celulă. - Așteaptă numai să se ridice grilajul și-ți arăt eu ce să faci cu oamenii care nu stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
facă imediat o tentativă. - Această putere pe care o ai, zise Leej, felul în care faci lucrurile acestea, cum merge? Așa, deci! Ajunsese să se întrebe. Gosseyn zâmbi și dădu din cap. - Cam complicat, zise, și nu vreau să te ofensez, depășește cunoștințele voastre științifice. Se petrece cam așa: zona întinsă pe care noi o numim spațiu-timp este probabil o iluzie a simțurilor: adică poate să nu aibă nici o legătură cu ceea ce vedem, mirosim sau pipăim. Așa cum dumneata pari mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
decât să chinuie elevii și să facă bine să nu-i mai facă observații în fața clasei”. Din câte am înțeles eu, băiatul buclucaș telefona de la secretariatul școlii, în lipsa temporară a secretarei. Profesoara respectivă, având unele indicii asupra celui ce o ofensa, părăsește imediat sala în care se afla, intră val-vârtej la secretariat și-l surprinde pe făptaș tocmai când acesta - satisfăcut de ispravă, căuta să se îndepărteze de telefon. Ce tevatură a urmat după acest incident de crasă indisciplină școlărească, ce
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
văzându-l la treabă. O privi fix pe fata cu părul prins în coadă și scutură din cap ca să-și dea buclele lungi din ochi, chiar și mâna lui apucând-o neatent de antebraț. Avea un șarm agresiv, care o ofensă pe Maggie mult mai puțin decât o fermecă pe fata cu părul prins în coadă, asta dacă deschiderea subită a lacătelor și a porții care scârțâia erau un indiciu suficient. Pe când erau conduși înăuntru paznicul dădu din cap cu neîncrederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
liber, cântând și mâncând pepeni verzi așa cum sunt întotdeauna reprezentați în grup al fresco.) Convingerile mele constante și profunde în privința injustiției sociale s-au adeverit. Valva mea a reacționat din toată inima. (În legătură cu pepenii verzi, trebuie să adaug, ca să nu ofensez vreo organizație profesională pentru a drepturilor civile, că n-am fost niciodată un mare observator al obiceiurilor populare americane. S-ar putea să nu am dreptate. Îmi imaginez că în ziua de astăzi, culegătorii apucă cu o mână bumbacul, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spuse Ignatius, îndreptându-și brusc sabia de abordaj spre magnolia din pastelul care îi jignise privirile. Dumneavoastră, doamnelor, aveți nevoie de un curs de botanică. Și poate și de geometrie. — Nimeni nu te obligă să privești lucrările, spuse o voce ofensată dintr-un grup, vocea doamnei care pictase magnolia respectivă. — Ba trebuie să le privesc, țipă Ignatius. Dumneavoastră aveți nevoie de un critic cu o brumă de gust și decență. Dumnezeule mare! Care dintre dumneavoastră a pictat camelia aceasta? Răspundeți-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fericit Ignatius. Cerul să fie lăudat! Băgă repede în buzunar cele două bancnote. Prefer să nu întreb care este motivul obscen al acestui gest. Îmi place să cred că încerci să te scuzi, în modul tău simplist, pentru că m-ai ofensat în prima zi când am avut necazuri cu căruciorul acesta ridicol. — Chiar așa, don’ profesor. Ai spus-o mai bine decât aș fi putut-o spune eu. Se vede că ești un tip învățat. — A, da? Lui Ignatius îi făcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
exasperau cărțile lui? Cred că da, Însă, cum m-am ferit să-i aduc la cunoștință una ca asta, n-o să știu niciodată. Mi s-a părut atît de sigur de el atunci cînd s-a ascuns Îndărătul demnității lui ofensate În momentul publicării primului meu roman, Încît nu cred că s-a putut Îndoi de impactul cărților lui asupra mea, dar poate că mă Înșel. Trebuia să fie sigur de valoarea operei lui - dintr-un punct de vedere moral, firește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ă Va trebui să vă străduiți mai mult, spuse Porfiri aspru, deși în realitate se simțea obosit. De exemplu, puteți să îmi spuneți ultima reprezentație în care l-ați văzut pe Ratziaiev jucând? Prințul Bicov păru mai degrabă rănit, decât ofensat de tonul răstit al lui Profiri. ă I-a fost greu să obțină roluri în ultimii ani. Prietenii săi, mai degrabă foștii săi prieteni, s-au întors împortiva lui. ă De ce s-a întâmplat asta? ă Era considerat neserios. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
a se manifesta. Demonii și Îngerii sînt doar aspecte diferite unii ale celorlalți: urîtul este frumos și vice versa. Fără nici un fel de discriminare. Conștiința de sine a Diavolului, care se bazează pe un soi de electivitate aristocratică, este profund ofensat de un astfel de tratament. Este În egală măsură ofensată de indiferența buddhiștilor față de imagini, statutul pe care Îl acordă ei artei, acela de manifestare superficială a acțiunii, un sub-produs al sistemului nervos de care Încearcă să se debaraseze prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
unii ale celorlalți: urîtul este frumos și vice versa. Fără nici un fel de discriminare. Conștiința de sine a Diavolului, care se bazează pe un soi de electivitate aristocratică, este profund ofensat de un astfel de tratament. Este În egală măsură ofensată de indiferența buddhiștilor față de imagini, statutul pe care Îl acordă ei artei, acela de manifestare superficială a acțiunii, un sub-produs al sistemului nervos de care Încearcă să se debaraseze prin meditație. Un buddhist desăvîrșit trăiește Într-un fel de vid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
amintește Înfiorătoarea poveste spusă de doamna Petrovici, cea despre meșterul care și-a zidit fiica În zid pentru ca moscheea să nu se mai prăbușească. Probabil că orice adăpost care este mai mult decît o peșteră transgresează ordinea naturală și Îi ofensează pe zei, care trebuie apoi Îmbunați. Wakefield Își imaginează o muncă de construcție, fără de sfîrșit; noaptea se umple de ciocănitul arhitecturii și de urletele jertfelor sale. Cu siguranță, nebunul din vecini este victima Arhitecturii nevrotice, trage el concluzia, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cap. Tu ești maimuță. A, da, înțeleg. Tomoe izbucni fără să vrea în râs. Ōkuma începu să amestece, enervat, cu lingurița în ceai. N-a mai scos nici un cuvânt. Probabil că și-a dat seama și Gaston că și-a ofensat partenerul. S-a întors spre Takamori și l-a privit trist. Tomoe s-a ridicat stânjenită și și-a luat geanta. — Hai să plecăm! spuse ea. — Plec și eu, spuse Ōkuma. Takamori a privit iar spre ușă. Bărbatul în jachetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]