432 matches
-
oferă ... ajuns la Cotnari și, apoi, în fața vilei Terente ... bat cu încredere la ușă. În timp ce îmi aranjam ținuta îmbățoșată ... ușa se deschide și apare o ... servitoare bătrână ... abia târându-și niște saboți ... care ... oarecum deranjată ... mă întâmpină cu "ce doriți"? Ofensat puțin de atitudinea ei ireverențioasă, ridic și eu tonul ... spunând, ușor răstit, că vreau să vorbesc cu Domnișoara Terente. La răspunsul sec că "eu sunt" ... să cadă cerul pe mine. Abia după ce îi înmânez scrisoarea ... "A, e de la Mihai!", se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
care modelează, ce-i drept, caracterul unei națiuni. O primă reacție împotriva idealismului creștin este identificată de Simion Mehedinți la catolicism. Roma, centrul marelui imperiu, ale cărui drumuri, toate, duceau spre stâlpul militar din Urbs, s-a simțit cea mai ofensată de noua doctrină care predica egalitatea și frăția între neamuri 1. Trăsăturile catolicismului: politic și ierarhic contribuie la instituirea unui stat papal universal. Raportul dintre Biserică și Imperiu devine unul identic, în măsura în care Ecclesia, ca și Statul, este interesată mai întâi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dreptul bietul meu creier, răpindu-i până și ultima scânteie, ultima idee ce se năștea înăuntrul lui. Ultimul articol la care muncisem atâta și de care legasem mari speranțe, îmi fusese înapoiat de redactor și îl distrusesem de îndată furios, ofensat, fără săl mai recitesc.” (p.87) Scrisul uneori este istovitor, acaparator, iar intelectualul lui Hamsun i se dedică necondiționat. Viața lui, petrecută parcă la liziera admisibilului, este confiscată de două coordonate: scrisul și supraviețuirea: „În perioada aceea atât patul cât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este învestită cu delicata misiune de mediator. Plină de curaj, ea pleacă să "le dea vestea cea bună" celor doi corupători, profitând de ocazie pentru a-i ocărî cum se cuvine. Când tinerii încearcă să se justifice, Bab se arată ofensată și le face, ca o matroană din vremurile de demult, o "ditamai scenă". Drept urmare, cei doi pehlivani care "erau acum numai lapte și miere", rușinați ca niște băiețași prinși cu pozna, promit, cu ochii-n pământ, să nu mai facă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
permis"". Pentru Stingo, excitat la culme de avansurile atât de explicite ale tinerei, gestul este "absolut de necrezut", de neînțeles. Își reia așadar fără întârziere asaltul, "schițând o mișcare către celălalt sân". Însă și de data asta prințesa evreică, părând ofensată, se ferește "printr-o bruscă mișcare de apărare, brațul care cade ca o barieră de la traversarea căii ferate. "Trecerea interzisă!" Absolut incredibil!". Tânărul este stupefiat, îi este atât de greu să creadă ce se întâmplă, încât se agață de un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atașeze decât verbal. Îmi displăcea profund felul în care obișnuia să vorbească despre fetele din ziua de azi, pe care le disprețuia. Maică-sa îl răsfățase și nu-l învățase să aprecieze corect valorile umane. De fapt, se simțea puțin ofensat pentru că se atașase de mine, aceasta situație plăcându-i, dar detestând-o în egală măsură. Apoi, aveam impresia că în spatele căsătoriei părinților săi se ascundea multă mizerie. Am refuzat să insist, sau să întreb dacă mai existaseră și alte fete
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sfârșit și Imad, frânt de oboseală. Trecuse în prealabil pe acasă pentru a-și vedea familia și le spusese că este de gardă.Ea zâmbi: -Asa sunteți toți, de la Est la Vest și invers. Niște mincinoși oridnari... El se simți ofensat și o ruga să-și gestioneze bine cuvintele. -Te-ai ofensat?! -Da. Desigur. El se întreba ce gândea ea în fond, ce vină avea el că era căsătorit? Lăură își ceru scuze și îl ”îmblânzi” imediat cu mare ușurință. El era
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
acasă pentru a-și vedea familia și le spusese că este de gardă.Ea zâmbi: -Asa sunteți toți, de la Est la Vest și invers. Niște mincinoși oridnari... El se simți ofensat și o ruga să-și gestioneze bine cuvintele. -Te-ai ofensat?! -Da. Desigur. El se întreba ce gândea ea în fond, ce vină avea el că era căsătorit? Lăură își ceru scuze și îl ”îmblânzi” imediat cu mare ușurință. El era musulman și avea unele rețineri în privința ținutei, dar Lăură îl
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Ce-ar fi fără luceferi cortegiul înstelat ?/ Al meu făr-un Horațiu e gol și-ntunecat... (I 6). Artistul slăvit de contemporani are parte și de detractori. Mecena socotește retragerea lui Horațiu din Roma drept semn că el s-a simțit ofensat din pricină că August a refuzat să dea curs rugăminții lui de a-l rechema pe Ovidiu din exil, dar rămâne convins că suveranul ar putea fi înduplecat de lectura tratatului privitor la arta poeziei : Și muza ta, sunt sigur, prin nobila
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Clitemnestrei de a o proteja pe tânără, pentru ca mai apoi să se lase impresionat de curajul ei și să încerce s-o împiedice de a comite un gest ireparabil. La Eliade, personajul cunoaște altă evoluție, deși pornește de la același impuls, ofensat fiind că se trezește implicat într-o nuntă despre care nu știa nimic. Noului Ahile i se pare cumplită ideea că un tată și-ar sacrifica propriul copil (Cu ce drept poate răpi un părinte viața fecioarei care se pregătea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de a survola teritoriul său, Bonnul se opunea utilizării stocurilor militare depozitate în RFG, iar guvernul de la Londra, impunînd un embargou asupra armelor, împiedica tancurile israeliene de fabricație britanică să primească piese de schimb și muniție. Washingtonul a fost foarte ofensat și a spus-o clar (Kissinger a vorbit chiar de "dezgust") dar europenii și-au exprimat și ei acuzațiile, în afară de nemulțumirea provocată de faptul că nu au fost consultate înainte de declararea stării de alertă a forțelor americane, pe care au
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
urmă cu trei săptămâni, a intrat în salon și m-a strigat pentru tratament. O injecție și mai multe pastile colorate. -Andronache...? I-am răspuns ironic, instinctual, fără vreun motiv anume și câtuși de puțin întemeiat. -Yes...?! S-a simțit ofensată, pe bună dreptate, și a urmat o ,,discuție’’ aprinsă. Desigur că nu am stat cu mâinile în sân și am replicat agresiv, iarăși fără vreo justificare anume. A avut o singură replică: ,,...n-am cu cine sta de vorbă...!’’ și
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Nu trebuie să discut cu X în mod direct. Înseamnă că trebuie să aștept pînă cînd are timp X. Pare o soluție acceptabilă pentru X, pentru că îi permite să mă ajute atunci cînd are timp. X s-ar putea simți ofensat că nu am discutat cu el în mod direct. X are timp să se gîndească la asta și să aleagă momentul potrivit. Care ar fi argumentele pro și contra fiecăreia? În etapa a patra este aleasă cea mai bună soluție
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să nu vadă nici o relație între respectul pe care vi-l poartă și cît de punctual este. Pur și simplu, punctualitatea ar putea reprezenta un aspect neimportant în viața lui. În acest caz, nu ar înțelege de ce v-ați simți ofensat. Cel mai potrivit mod de a rezolva acest tip de problemă este o discuție directă. Desigur, nu veți avea întotdeauna cîștig de cauză, însă cel puțin le veți spune prietenilor ce este important pentru dumneavoastră și nu veți fi nevoit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
n. red.), în curînd. Aurel 1983 Borca, 16 ian. '83 Dragul meu, Din munți. Aici e omăt, un omăt înghețat, dar omăt. Am început să învăț. Am trecut pe la Centrul de librării, am discutat cu Bararu. S-a simțit puțin ofensat că Andi Andrieș folosește intermediari, cînd ar putea să-i dea un telefon, plus că se văzuse la București cu el și discutaseră tocmai în problema cu cererile de carte. Ei au cerut 800 de exemplare, am înțeles că mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
până ce au fost schimbați cu feciorul imanului, prizonier la ruși. Trofeul acestor munteni nu e capul dușmanului, ci o mână uscată cu mirodenii și ținută pe ușa casei. Legea răzbunării e în floare la acest popor. Cel ce se crede ofensat sau i s-a omorât o rudă de aproape, jură răzbunare și urmărește pe dușman o viață până ce îl doboară, ori până ce e doborât. Au ca rânduială morală primirea de oaspeți, pe care îi apără de primejdie cu prețul propriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
supusă distrugerii prin coroziune și este vulnerabil în fața adversităților profane. Tocmai anularea acestor trăsături, biruirea perisabilității prin moartea figurată spațial este cerința pe care neofitul trebuie să o îndeplinească, în încercarea de recuperare a sacrului. Mesajul venit de la instanța supremă ofensată este, prin urmare, un îndemn la abandonul istoriei (în care fierul a scris o etapă) și al trupului măcinabil: „Sî-ț’ faci opinci di fer și toiag di fer și scufițî di fer pi cap. Șî când s-a toci opincili
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tocmai când îi era oferită și o pereche de câini de vânătoare. Lorenzo a mulțumit mult și a răspuns într-un mod prietenos omului care i-a dat câinii și de abia apoi lui Machiavelli. Prin urmare, Machiavelli a plecat ofensat. Ulterior, Machiavelli a avut ocazia să spună prietenilor săi că el nu era genul de om care să facă conspirații împotriva principilor, dar oricum, dacă [Medici] ar urma metodele sale [din Principele], ar vedea conspirații rezultate din ele, ca și cum vroia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
spune cât trăiesc. Iar pentru doritorii de detalii, voi pregăti un episod anume. Trebuie, așa cum definea odată acel bun prieten al meu, “altceva”. Adică, să ne pregătim sufletește pentru saltul calitativ din viața societății pe care ni-l pregătește tot ofensata natură. Poate, asta Înseamnă respect și pentru ea, marea natură, măcar atâta cât acordăm micii noastre societăți. “Radiosfera”, 4 noiembrie 1996 105. Natura, un judoka desăvârșit Toamna, care se apropie de sfârșit, a săvârșit și o ultimă minune, adică a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cam toate cronicile aborda aproximativ același stil. N-are rost să vă spun ce scrie nea Puță Drăguță ăsta în carte, dar măcar o fotografie mai inteligentă putea și el să-și pună pe copertă. Cam ăsta era stilul scârbit ofensat. Sunt anumiți oameni care se nasc ofensați. O întrebasem ce-i place să citească. Nu prea avea autori favoriți. De parcă întreaga literatură se poticnise brusc, se câcâia de ani buni să producă ceva valoros, așteptând-o pe ea să vină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
N-are rost să vă spun ce scrie nea Puță Drăguță ăsta în carte, dar măcar o fotografie mai inteligentă putea și el să-și pună pe copertă. Cam ăsta era stilul scârbit ofensat. Sunt anumiți oameni care se nasc ofensați. O întrebasem ce-i place să citească. Nu prea avea autori favoriți. De parcă întreaga literatură se poticnise brusc, se câcâia de ani buni să producă ceva valoros, așteptând-o pe ea să vină și să pună ordine în treburi. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-mi cunoșteam vecinii. Nu voiam să-i cunosc, pentru că m-ar fi deprimat. Nu aveau absolut nimic interesant. O asistentă care-mi mai făcea mie niște injecții. Odată îi dădusem o carte în loc de plată și ne retrăseserăm ambasadele. Se simțise ofensată. Ea punea mai mare preț pe un kil de carne. Un litru de ulei. Ceva serios. Un puști proxenet de la 15 ani mai era în bloc. Un handicapat de vreo 150 de kile, plus mă-sa cam de același calibru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să te dau în judecată. Au zis: bă, dacă eram în locul tău, imediat îi dădeam în judecată. Așa vorbesc io, cu pulă, pizdă? Cu „io“? Io nu vorbesc așa! Chiar dacă mulți oameni despre care am scris cândva s-au simțit ofensați că în discursul lor introduceam acest „io“, cred că trebuie să plecăm de la premisa că limba română e o limbă fonetică. Și atunci, „io“, nu „eu“ este corect. Și academicianul, și grăjdarul pronunță la fel. Așa cred io. - A venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
al lui Longos, bătrân astăzi de o mie șapte sute cincizeci de ani și pe care Goethe se mândrea a-l reciti măcar o dată În fiecare an? Vor fi avut ochi pereții acestei odăi, să-i vadă farmecul nespus al pudoarei ofensate, violentate și resemnate? Spaima și teroarea din ochii ei plini de implorare? Părul frământat și des pletit până peste coapse? Sânii, albi și zbuciumați, feriți pe cât se poate? Pulpele strânse și ghemuite În jurul ranei reve latoare? Numai sânge, lacrimi, zdrențe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
même, avec tous mes amis et collșgues, vous savez, les Roumains qui participent au XV-e Congrșs International pour l’organisa tion scientifique du travail. Ce-o fi Înțeles din toate astea doamna directoare, care-mi răspunse zâmbind acru, ambarasată sau ofensată, dar mult mai În chestie decât mine: — Mais la blonde?... qui vous a plu tant?... et que vous avez caressée?... — Ah, pardon, j’ai oublié la blonde, la belle blonde, que j’ai caressée bien tendrement et c’est pourquoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]