708 matches
-
în baza a trei constituții succesive. Prima a fost votată de Parlament (o adunare monocamerală cu statut de constituantă, aleasă în martie 1948) pe 13 aprilie 1948, cu unanimitatea celor 401 deputați, fără dezbateri, dar după ce cu o zi înainte oficiosul comunist "Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un nou "regulament organic", ce consemna nașterea Republicii Populare Române (după abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947) și anunța că urmează vremuri nefaste pentru economia capitalistă (prin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
vedere juridic, nu se putea dovedi nimic”. Presa apropiată vechiului regim a putut astfel să triumfe pe un teren care Îi era, a priori, defavorabil: „unde sunt reclamanții, de ce tac acum?”, Întreabă Trybuna, urmașa fostului organ central al PMUP și oficios al PSDPR, argumentând că fusese votată o lege, la 24 iulie 1990 și valabilă un an, care permitea să fie atacate În justiție societățile nomenklaturii vinovate de a fi delapidat bunurile statului. Eforturile Justiției au dat, per total, rezultate destul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
C. D. Locusteanu susținea că Dobrogea este: "O țară mlăștinoasă în partea de jos, fără apă în partea de sus, insalubră, incultă, costisitoare, impracticabilă, locuită de păstori nomazi și de tâlhari, dupe cele ce ne spun scriitori iluștri și organele oficioase (...) Partizani ai anexiunei, iată-vă achizițiunea! Noi nu vă felicităm și poporul nu vă va binecuvânta!"326. În ciuda acestor aserțiuni, Domnitorul Carol I aprecia, într-o scrisoare expediată la 6/18 iulie 1878 de la Cotroceni și adresată Mariei de Flandra
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ion C. Brătianu l-au părăsit, alăturându-se opoziției. Astfel, cu toate încercările lui Ion C. Brătianu de a o dezbina, opoziția devenea tot mai unită. Acțiunile opoziției erau impulsionate de către Partidul Liberal-Conservator, care utiliza în lupta împotriva guvernului liberal oficiosul România. Alături de acesta, ziarele Epoca și Lupta au luat atitudine împotriva guvernării liberale 1611. La 4/16 septembrie 1886 s-a produs un atentat la viața primului ministru Ion C. Brătianu. Imediat după atentat, liberalii au trecut la represalii împotriva
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ion Bentoiu arăta că "de acum înainte, senatorii și deputații Dobrogei vor fi purtătorii de cuvânt care vor spune celor mari nevoile noastre și vor stărui întotdeauna să ni se facă dreptate"3144. La 1 noiembrie 1912 aceeași publicație constănțeană, oficios al Partidului Conservator, anunța candidații din partea guvernului pentru alegerile legislative în județul Constanța. Astfel, la colegiul I pentru Camera Deputaților candida domnul Titus Cananău, "mare proprietar, inginer, fost primar"3145 și Aurel Solacolu, mare proprietar. La colegiul II pentru Camera
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ofițeri. De la gară, s-a deplasat la Palatul Prezidențial, unde a fost găzduit. La sosire, o companie a dat onorul. Șeful Casei civile a Președinției Republicii și aghiotantul președintelui l-au condus în apartamentele ce-i fuseseră rezervate. Gazeta „Polska”, oficiosul guvernului polon, publica informații elogioase despre Mihai: că i se dă o educație deosebită etc. și sublinia importanța vizitei sale pentru aprofundarea relațiilor polono-române, precum și sentimentele de prețuire ale națiunii polone pentru această vizită. La ora 11, Mihai a făcut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a poporului românesc”, pentru „Însănătoșirea fizică și morală a nației noastre”, pentru „o riguroasă selecție pe bază de Însușiri rasiale” etc. Citatele de mai sus le-am preluat din doar două articole, publicate de Traian Herseni și Constantin Papanace În oficiosul Mișcării Legionare, Cuvântul, În ianuarie 1941 <endnote id="(188, pp. 357-359)"/>. S-ar părea că ștacheta stilistică nu putea fi coborâtă mai mult - și totuși, Îndemnurile publicate În anii 1939-1940 În reviste de tip Porunca Vremii sunau și mai populist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România la Războiul de Independență, imediat după Tratatul de pace de la Berlin, În mai 1880, guvernul român a ordonat ca toți „străinii și evreii” să fie alungați din comunele de lângă granițe. Motivul acestei măsuri anticonstituționale a fost dat de presa oficioasă. Iată-l rezumat de Adolphe Stern : „Evreii (toți evreii !) sunt primejdioși pentru siguranța statului, adică bănuiți, ca evrei, că ar fi trădători și spioni !” <endnote id="(754, II, p. 19)"/>. Cu prilejul mobilizării pentru Războiul Balcanic din 1913 (la care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stat. Profesorul Traian Brăileanu a refuzat însă sămi primească demisia, cerându-mi să rămân mai departe, ca nu cumva generalul Antonescu să-și numească omul său la Culte. Tot la începutul lui Septembrie, când s-a hotărât reapariția „Cuvântului” ca oficios al Mișcării Legionare, conducerea Legiunii s-a oprit întâi la formula unui comitet de direcție format din profesorul Brăileanu, Kico și cu mine. Dar apoi, după formarea guvernului, s-a dat această sarcină lui Kico Panaitescu, iar el a îndeplinit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Ele sunt din partea Rusiei o manifestare indirectă, dar absolut semnificativă, a neplăcerii cu care această putere privește aplecarea care atrage tinerimea română spre limba, literatura și ideile franceze. Este un avertisment amenințător pentru familiile care mai îndrăznesc, după atâtea insinuări oficioase, să încredințeze universității noastre (franceze) educația copiilor lor. Este premergătoare și încercarea unei interdicții mai formale, închizând accesul slujbelor publice, fiilor de boieri crescuți în școlile noastre, sub pretext că nu pot aduce de acolo decât tendințe contrare menținerii bunei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Această doctrină a "regionalismului deschis" nu spune totuși mare lucru: sau intenția de liberalizare e sinceră, și atunci regrupările regionale nu aduc mare lucru în raport cu OMC-ul, sau nu e sinceră, și atunci sintagma utilizată ascunde aranjamente preferențiale, oficiale sau oficioase, care au față de înțelegerile tradiționale inconvenientul suplimentar de a fi opace. Regruparea economiilor regionale este una din marile tendințe actuale. Ea însoțește mondializarea, o completează și o sistematizează. Vechea doctrină a regionalismului este azi depășită. Avem nevoie de un nou
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Loghin Nuțu - care avea și responsabilitatea directă a ziarului din partea redacției. Se realiza la Tipografia Institutului de arte grafice și edituri „Glasul Bucovinei”, Cernăuți. Începând cu numărul 1 din 10 mai 1922 purta subtitlul „Foaie pentru săteni”. * Albina Albina, organ oficios al Centralei însoțirii economice române din Bucovina, 1909. * Amicul poporului Amicul poporului, organul societății cu același nume, a apărut în perioada 1878 - 1896. * Apărarea Neamului Apărarea Neamului, organ politic poporal, apare la 2 mai 1908. Săptămânal. Redactor responsabil: Dionisie Voronca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
însuflețească nevoile sale cărturărești”, ziarul se alătură acestui demers și-l însuflețea. Erau în ziar și articole demascatoare, poate de vendetă politică precum cel cu titlul: „Banda Teodorovici” „Luptătorul” capturată de poliție” din numărul 2 al săptămânalului, unde citim: „Luptătorul”, oficiosul lui Teodorovici, își îndreptase atacurile împotriva unității noastre naționale, iar pe de altă parte căuta să învrăjbească populația, denigrând autoritățile, desigur pentru a înlesni operațiile lui Teodorovici. Acest ingenios bandit prinsese rădăcini în Cernăuți și pentru izbânda ideilor sale își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se adresează în primul rând săteanului nostru, dar și învățătorului, preotului, intelectualității satelor”. Nu o spune, dar Foaea Săteanului este săptămânalul care se adresează în fiecare duminică cititorilor din partea Partidului Național Țărănesc - dr. C. Jeleriu scriind și la Cuvântul Țărănimii - oficiosul acestui partid. Foaea le oferă cititorilor săi mai de toate: politică, educație, cultură, inclusiv poezie, dar mai ales folclor, sfaturi agricole, informații diverse. „Scăderea unor biruri” este un titlu care susține în text că de la 1 octombrie 1932 se reduc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și prof. Constantin Zoppa, care la 11 iulie 1926 semna și editorialul „Parlamentarism...” * Gazeta țăranului 102 Gazeta țăranului apare la Cernăuți între 7 martie-17 octombrie 1909. Este un ziar dizident la oficialul Patria de la 7 februarie 1909, care apărea ca oficios al Partidului Creștin Social Român de sub conducerea lui Iancu Flondor, care împăcase taberele românești din Bucovina acelei perioade. * Gazeta țăranului Gazeta țăranului, organ al Partidului Național Democrat, redactat de Modest Scarlat. Îi este anunțată apariția în numărul 48 din 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
8 din 1 noiembrie 1931: „ A dispărut fițuica, dar aceeași, „conduși de mânuitorul politic Dr. N.D. Costeanu editează un nou ziar cu titlul Crainicul Bucovinei”... Mai apoi, participanții la prohodul Crainicul Bucovinei - cei de la Timpul - scriau la 17 ianuarie 1932: „Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei românești din Bucovina, editată cu banii primăriei Cernăuți și condusă de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca prietenilor primarului a rămas îndoliată. Stârvul Crainicul Bucovinei a fost zvârlit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și discursuri rostite de dl. prof. N. Iorga în diferite împrejurări. Profesorul Nicolae Iorga despre care Poporul scria că a publicat 1.250 de volume și articole de opinii cu Glasul Bucovinei, dar și cu Dreptatea, uneori și cu Voința... oficiosul Guvernului. La 6 mai 1923 în loc de editorial în prima pagină apare articolul redacțional: „Cerem pedepsirea vinovaților” - în care se spune că în numărul trecut al ziarului s-a publicat o hârtie către judecătoria din Cernăuți în care se spunea că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
problemă sau alta. „Presa primarului Costeanu” se intitulează un articol din 11 octombrie 1931 unde citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de câtva timp două coloane din foaia sa pentru „Timpul învățătorilor...” (Din Voința Școalei, 20 iulie 1935) * Tribuna „Ziar nou” consemnează știrea din Bucovina nr.85 din 4 iulie 1919. Și în continuare: „Ne bucură mult apariția ziarului Tribuna , organul oficios al învățătorilor români din Bucovina. Comitetul redacțional se compune din domnii: C. Cozmiuc, V. Olinici, P. Popescu, D. Rușceac și Lazăr Roplean. Urăm noului confrate spor la muncă”. În același ziar se publică și elogiul binemeritat adus profesorului universitar dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.33. Purta pe copertă mențiunea: fondat în 1919. Fiecare număr purta ca preambul la partea literară un cuvânt din partea omului de cultură Ion I. Nistor care era pe plan local și conducătorul partidului de nuanță liberală ce avea ca oficios ziarul „Glasul Bucovinei” Calendarul pe anul 1924, de exemplu, în afara părții calendaristice, cu sfaturi pentru plugari în fiecare lună a anului, Pashalia anului Iulian 1924, mersul trenurilor, bâlciurile din România Mare și alte informații uzuale, cuprindea o bogată paletă literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literatură de flatare sau de autoelogiere a celor direct implicați, mai ales în presa didactică; aceasta a păstrat, de altfel, și astăzi, respectivul obicei (vezi, de exemplu, "Tribuna Învățământului"). Relatările se puteau întâlni, în formule deja stereotipe, peste tot: în oficioasele "Albina", "Convorbiri didactice" sau "Revista Generală a Învățământului", dar și în aparițiile locale cum ar fi "Propășirea" (din județul Neamț), "Școala poporană a Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
democrat-radical“, orientându-l însă, în continuare, până la dispariția publicației aflate în continuu declin - în noiembrie 1895. La Lupta Bacalbașa a avut și ocazia să-și apere în duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul cu redactorul-șef al cotidianului liberal Nicolae Xenopol (fratele istoricului A.D. Xenopol) având
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bun român, și cel care ține să meargă spre Ba sarabia este român adevărat“15. După ce Conservatorul își încetează apariția, la 15/28 noiembrie 1914, Constantin Bacalbașa devine, pentru puțină vreme, începând din 16/29 noiembrie 1914, director al noului oficios conservator Steagul, de orientare studiu introductiv 13 12. Constantin Bacalbașa, deputat de Ilfov, „Glasul țării“, Epoca, an. XIX, nr. 15, 16 ianuarie 1913, p. 1. 13. Constantin C. Bacalbașa, deputat de Ilfov, „Câteva cuvinte de explicații“, Epoca, an. XIX, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1866; Monumentele străbunilor din România..., București, 1873. 31. În martie 1869 Românul se referea la banda electorală a lui Popa Tache care făcuse din violență un „mijloc de persuasiune creștină“ (cf. Apostol Stan, Grupări și curente, p. 302), iar același oficios liberal-radical propunea în ironie, tot în 1869, să se înființeze o societate de asigurare pentru cetățenii a căror viață era pusă în primejdie de bandele de bătăuși lipsiți de scrupule (ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]