708 matches
-
și va fi pe urmele adevărului. Acea scrisoare cuprinde, după un organ oficios, asigurări despre identitatea intereselor Austriei și Rusiei; deducem că aceste interese sunt identice în Orient. Dar ce voiește Rusia în Orient? Aicea ni răspunde un alt organ oficios: formarea {EminescuOpIX 210} de state autonome sub principi ereditari. Dar din ce Case vor fi acești principi? Din Casa Rusiei și a Austriei. Iată dar vechiul plan, atât de des dezmințit, ivit sub forma unei nouă propuneri de-a împărți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mijloacele proprii se îngrijesc de cultura credincioșilor lor, ar trebui ca din toate puterile să ajutore și încurajeze pe confesiuni {EminescuOpIX 263} în patriotica lor tendință. La noi însă se întîmplă contrariul: nu numai li se deneagă și chiar întrevenirea oficioasă în necazurile școlilor confesionale, dară li se pun condițiuni nesuportabile de subsistență și prin aceasta sunt silite a se sinucide și se preface în comunale, care, deși tot din mijloacele comunei se susțin, ele nu mai sunt naționale ci desnaționalizătoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fără îndoială în unanimitate; dar ni se va permite ca până când ni se va dovedi clar că asemenea mijloace esistă să credem numai cu multă rezervă în posibilitatea lor. {EminescuOpIX 276} Cu toată rezerva ziarului francez, "Wiener Abendpost", organ austriac oficios, primește o scrisoare din Snt. Petersburg prin care se spune că, dacă celelalte puteri s-ar mulțămi cu garanțiile date de Poartă, atunci poate că și Rusia se va mulțămi numai cu ocuparea Sîrbiei până la neîndoielnica esecutare a reformelor. Totodată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
susținut în sânul conferinței de cătră Germania și Franța, iar Morning-post crede, nu fără cuvânt, că într-adevăr conferința ar putea să primească această soluțiune, ca una ce dezleagă greutatea cea mai mare din toată afacerea. "Courier de Roumanie", ziar oficios, înregistrînd știrile de mai sus, spune că pîn' acum nu i s-a făcut încă guvernului român asemenea propuneri. În privirea politicei esterne "Romînul" vede lucrurile în lumină trandafirie, coloare ce se justifică întrucîtva și prin suirea efectelor de bursă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au încercat pe lângă contele Andrassy de a-l face mijlocitor între Turcia pe deoparte, Serbia și Muntenegro pe de alta. Bag-seama pentru a mănținea aparența de solidaritate a puterilor în conferință contele au refuzat pur și simplu, încît un ziar oficios are permisiunea de a zice "că toate lingușirile orientale ale lui Aleko Pașa s-au fărâmat de pieptul contelui Andrassy". Pe de altă parte "Neue freie Presse" publică textul unei telegrame prin care Midhad Pașa, adresîndu-se direct către înălțimile din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu suveranul lor, Poarta le întinde mâna de împăcare. Concluzia că, dacă principatele vor primi pacea, Rusia nu mai gândește la război e foarte probabilă, deși nu cu totul sigură. [19 ianuarie 1877] FRANȚA ["CONFLICTUL ÎNTRE PRESA... "] Conflictul între presa oficioasă germană și cea franceză, care semăna a provocare din partea celei dendîi, a început a fi primită în mod evaziv și îngăduitor de către cea din urmă. Pentru a înlătura prepusul că Francia ar voi, în Cestiunea Orientului, să ieie o atitudine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
valoare face ca unul din stimații vecini ai țării să nu privească tocmai cu neplăcere indignarea și avântul nostru războinic. E dar precaut de-a nu începe acțiunea până ce dispozițiile Austro-Ungariei nu vor fi clare și bine cunoscute. Un comunicat oficios al lui "Pesther Lloyd" cuprinde câteva aluzii despre înrîurirea eventuală a Austro-Ungariei asupra consecuențelor războiului oriental. Acest comunicat cam misterios zice că "guvernul austro-ungar nu are de loc intenția de-a aștepta fapte complinite, ci mai dinainte, în vremea pregătirii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
justiția, li se cere să rezolve problema. Vom mai avea ocazia să vorbim despre acest lucru. O anecdotă ne va lămuri foarte bine în ce privește acest blocaj administrativ și dorința de "a nu face valuri" care uneori ține loc de doctrină oficioasă. Contactat acum câțiva ani de un grup de formatori care doreau să obțină un diagnostic precis al gimnaziilor și liceelor din circumscripția lor universitară, am acceptat această colaborare precizez: fără compensație financiară. E organizată o zi de instruire, sunt puse
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
juvenilă în general ordinii economice mondiale, "ultraliberalismului", cum este uneori calificat. Am întâlnit deja acest curent de gândire în criticile aduse de Wacquant (1999) și Poupeau (2003) în legătură cu experții în școală și delincvență. Dacă "discursul despre decadență" are ca organ oficios Le Figaro 32, această perspectivă ultrastângistă își are și ea propria presă, mai ales Le Monde diplomatique, și constituie în mare parte gândirea altermondialiștilor à la française în privința problemelor de securitate. Ea este susținută și de aripa stângă a Partidului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt constituite clasele din unitățile școlare și în care această alcătuire a claselor interacționează asupra violenței și victimizării. Subiectul este extrem de sensibil în Franța, unde imaginarul republican îmbină preocuparea pentru egalitatea imaginară și inegalitatea efectivă, prin crearea claselor de nivel (oficioase). Să ne deplasăm spre o țară în care dezbaterea nu e atât de aprinsă, și acolo tot din motive ideologice: valoarea americană fundamentală este "libertatea", și nu egalitatea, ca în Franța. O cercetare cantitativă impresionantă a fost realizată de Christine
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să justifice existența unui interes (art.14 C.fam.), deoarece statul urmărește, în scopul ocrotirii familiei, să nu se încheie căsătorii împotriva dispozițiilor legii. În temeiul art.15 C.fam., ofițerul de stare civilă este obligat să verifice aceste acte oficioase sau informațiile pe care le are cu privire la viitorii soți. Situatia în care acesta refuză încheierea căsătoriei, se aplică prevederile Legii 119/1996 privitoare la actele de stare civilă; încât la cererea părții, se înaintează, de îndată, dosarul respectiv la judecătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Cătălin), TV.V. preluat de telecabluri în tot județul. Unison 68 Bârlad cu o bună audiență (Felicitări, Timona Balmuș) Ziarul Meridianul (așișderea, Andreescu) și INTERNET (deci 6 mijloace de presă) ȘCOALA DE PRES|: în volumul TVV-15... explozia... s-a demonstrat că oficiosul curentului cultural informațional, unic în istoria Vasluiului, a fost Grupul de presă CVINTET TE-RA prin mijloacele sale de presă. Să argumentăm: 1) pe aici au trecut circa 500 de persoane dintre care 250 lucrează și azi în presă. Din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Societarilor Dezbinați, dar nu prea în județul Vaslui, unde Mitică Buzatu are vicepreședinte pe Vasile Mihalachi care-i asigură bine, bine spatele. PSD Vaslui este cel mai motivat în EURO; organizează întâlniri în teritoriu, apare în mass-media chiar și în oficiosul adversarilor. Gabriela Crețu împarte de zor tot felul de pliante și nimicuri, cu sau fără poza sa, a șa că i s-a urât să se tot privească pe garduri. Fiind solicitată în toată Moldova, drăguță și răbdătoare, profesoara Crețu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
literatură de flatare sau de autoelogiere a celor direct implicați, mai ales în presa didactică; aceasta a păstrat, de altfel, și astăzi, respectivul obicei (vezi, de exemplu, "Tribuna Învățământului"). Relatările se puteau întâlni, în formule deja stereotipe, peste tot: în oficioasele "Albina", "Convorbiri didactice" sau "Revista Generală a Învățământului", dar și în aparițiile locale cum ar fi "Propășirea" (din județul Neamț), "Școala poporană a Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
neinvitată la München, însemna frustrare și izolare de la masa marilor decizii politico-diplomatice ce se luau la nivel continental. Pactul Ribbentrop-Molotov cuprindea două părți distincte, iar totalitatea prevederile lui satisfăcea doar scopurile Înaltelor Părți Contractante. La 24 august 1939, cotidianul „Pravda”, oficiosul Partidului Comunist bolșevic al URSS, imediat după semnare, a făcut publică doar prima parte. Având semnăturile celor doi miniștri de Externe, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Mihailovici Molotov, documentul stipula că părțile angajante se vor abține de la orice formă de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
autoritatea patronală din întreprinderi. Intensitatea variabilă manifestată de acest atașament, precum și gradul lor de deschidere față de schimbare creează mai degrabă curente diferite în sînul diferitelor partide decît partide distincte. Legăturile cu patronatul, pe cît de strînse în Scandinavia, rămîn foarte oficioase, ca să nu spunem clandestine, în țările latine. Unele partide de dreapta sau de extremă-dreapta nu se mai bucură de favorurile patronatului și își extrag resursele în principal de la membrii lor, constituind o serie de cazuri aberante. III. Dreapta protestatară Această
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mici și mijlocii, adică imaginea unei Ungarii catolice și provinciale. MDF nu a cîștigat alegerile din 1990, decăzînd patru ani mai tîrziu și avînd un viitor compromis. Magyar Demokrata Forum MDF a fost creat în septembrie 1987 în urma unei reuniuni oficioase convocate la inițiativa lui Imre Pozsgay, comunist reformator, care va fi sufletul tranziției. Ca mișcare socială ce dorea democratizarea țării, nu ca partid, MDF a strîns la un loc contestatarii membri ai partidului și opozanții care acceptă colaborarea cu aceștia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a crea un instrument de apărare a religiei, scrisă în limba italiană, destinată publicului larg, ea va cunoaște un succes rapid, cu atît mai mult cu cît organizarea colegiului de redactori și structura sa o transformau în purtătorul de cuvînt oficios al Papei. În această doctrină se regăsește neîncrederea în Statul centralizator și puternic, susținerea grupurilor intermediare, garante ale unei societăți organice, și mai ales a corporațiilor ca bază a societății. Ea este însă foarte puternic și profund antiliberală. Dacă la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
José Antonio de Aguirre y Lecube, care a prezidat guvernul basc constituit la 7 septembrie, a rămas fidel Republicii Spaniole în perioada exilului. În Catalonia, Unió Democràtica Catalunaya, fondată în noiembrie 1934, era influențată de Luigi Sturzo care colabora cu oficiosul său, Il Matí, revenind la Barcelona în vara anului 1934. Refuzînd orice compromis cu franchismul, el a apărat democrația parlamentară, Republica și a criticat înțelegerile mascate dintre Biserică și Stat. În sfîrșit, în jurul poetului José Bergamín și al revistei sale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
profilau trei soluții: austriacă, rusească și grecească 27. Pe toate Eminescu le scrutează. Un articol din Curierul de Iași, din 15 iulie 1876, se intitula chiar Cestiunea Orientului. Imperiul Austro-Ungar preconiza "o confederație dunăreană, sub protecția Austriei", după cum suna propunerea oficiosului Post din Viena, sperând că Rusia va renunța la supremație în această zonă geopolitică. Eminescu reacționează imediat, argumentând că hegemonia Austriei într-o asemenea confederație ar fi ruinătoare pentru țările balcanice: "Robia economică a noastră și a Orientului întreg, supremația
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
foaie românească. Dacă pentru România e o cestiune de onoare națională și militară de-a păstra partea respectivă de țară, e și pentru noi o cestiune analogă de a restabili granițele noastre precum erau ele înainte de 1856." Argumentul capital al oficiosului rusesc era dreptul forței: "Să admitem că de amândouă părțile e amor-propriu la mijloc: dar un amor-propriu este acela al unui popor de 80 000 000, și celălalt a unui popor de patru-cinci milioane." Ne aflăm în fața unei tipice gândiri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
gazetei din Sankt-Petersburg. În gândirea abisală, cei doi mari scriitori se întâlneau, deși în plan ideologic, privitor la români, Dostoievski, ca și Pușkin, urma idiosincrasia panslavistă. Cu deosebirea că Eminescu avea dreptate și-n plan doctrinar. Dar să revin la oficiosul din Petersburg. Condeierul asigura pe ziaristul de la Timpul că jertfele aduse de România pe teatrul de război sunt neînsemnate comparativ cu ale Rusiei: Nu voim să relevăm întrebarea care din cele două state e datornic celuilalt; dar i-am sfătui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lucrurilor, trebuia să lucreze tăcut. Iar vârful de lance al presei din România era Timpul, mai precis pana devastatoare a lui Eminescu. Rusia își găsea un adversar pe măsură. Acest adversar, în loc să se astâmpere la replicile de felul celor din oficiosul petersburghez, dimpotrivă, se pregătea de un război ideatic de anvergură, cu o logică de neînvins. De aceea, el trebuia anihilat în vreun fel și presiuni s-au făcut, simultan, și dinspre guvern, dar și din tabăra conservatorilor. Cei din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Rusiei și e prea angajat, încât vecinii se găsesc în drept de a se rosti nediplomatic față de cei ce reprezintă țara, coroana ei și pe augustul purtător."152 Un soi de umilință, așadar, considerată păguboasă și de vecini. Noul ziar oficios, în limba germană, Deutsche Orient-Zeiting, apărut la București la 14/26 aprilie 1878, condamna opoziția că ar fi determinat "ruperea tratărilor cu Rusia", acuzație respinsă de Eminescu: "Opoziția adevărată, care s-a luptat foarte serios contra tendințelor Rusiei și va
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Umanistă Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bala'la, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la 3 mai: "Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]