531 matches
-
gâște și rațe În timpul verii, patinoarul satului În vremea Înghețului. În prelungirea nordică a cubicului era circa un hectar de prundiș, acoperit cu iarbă grasă și deasă, În care primăvara se strângea tineretul satului la “bătutul cotcii” (o variantă a oinei) și datul fetelor pe vârtej, loc de atracție și a copiilor și a vârstnicilor. Nu mi-am cunoscut Bunicii din partea Tatei, căci așa cum am menționat anterior, era orfan de ambii părinți. I-am cunoscut doar surorile, mătușile mele: Iustina Bogdan
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
normală, dansa minunat. Și 13 ani înainte de-a muri a fost foarte greu bolnav, mai nu-și putea duce picioarele. A venit foarte răcit din război. În școala normală era foarte tare, trântea toți elevii. Era foarte bun la oină, era de-o sprinteneală nemai pomenită ca la bătrâneță să ajungă să nu poată merge. Am fost de aceeași etate amândoi. El doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericii din satul Boboești unde o viață întreagă a fost învățător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a energiei și mobilității deosebite am fost în fruntea tuturor jocurilor copilărești care-mi creau o reală stare de fericire. M-am pomenit prin clasa a III-a și a IV-a că eram cel mai bun la jocul de oină sau hoină, cum îi spuneam noi prin acele locuri. Nici eu nu știu cum m-am pomenit aruncând mingea cu mâna stângă cu o viteză ce punea în dificultate chiar pe cei mai experimentați jucători din echipa adversă. Datorită acestui fapt am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dau eu hârjoană. și jap! jap ! jap ! Începea să-și facă datoria mâna dreaptă a doamnei Averescu. Mulți dintre noi, de frica ei, ne luam trăistuța cu cărți, dimineața când plecam cu vitele la păscut. și, între două jocuri de oină, la umbra unei tufe de măcieș, să zicem, deschideam, de voie de nevoie, cartea și buchiseam nevoie-mare. Pentru că, vorba doamnei Averescu, învață, bă, boule, dacă nu vrei să rămâi la coada vacii! Nu de puține ori, când mă duceam la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
atunci care au pusă în aplicare reforma agrară din 1921, au precizat rezervarea, în fiecare comună, a unei suprafețe de teren, ca loc de practicare a sportului. În absența unui cadru organizat, comunitățile sătești aveau și practicau întreceri sportive tradiționale: oina, care este un sport național, cu variantele sale determinate de numărul participanților 4 sau 8. Jocul cu mingea se desfășura pe imașul satului între două echipe: una la bătut, lovit mingea cu un băț îndămânos, alta la aruncat și prins
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
introducea capătul bățului în groapă. În cazul în care mingea nu era lovită, trecând pe lângă cei din mijloc cu bețele, ajungea să fie prinsă de adversarul din spate, acesta o introducea în groapă, semn că urma să se inverseze rolurile. Oina era jucată de copiii mai mari, de tineri, flăcăii din sat, și chiar de însurăței și maturi. Jocul era antrenant, dinamic, contribuind la dezvoltarea abilităților de prindere și a atenției. În perioada interbelică, luncașii aveau o echipă de oină cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rolurile. Oina era jucată de copiii mai mari, de tineri, flăcăii din sat, și chiar de însurăței și maturi. Jocul era antrenant, dinamic, contribuind la dezvoltarea abilităților de prindere și a atenției. În perioada interbelică, luncașii aveau o echipă de oină cu care se întreceau cu alte echipe, din alte localități, fiind neîntrecuți. Tot pe imașul satului se întreceau tinerii și vârstnicii în doborârea popicelor, cu o bilă de lemn pe o bandă săpată în pământ și, eventual, căptușită pe margini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realitatea zilelor noastre. Astfel, la Tomis se decide înființarea unei edituri Humanitas în scopul culturalizării cetățenilor barbari, o măcelărie poartă numele Metamorphoses, localnicii se distrează de minune la clubul de noapte Venus și își întrețin condiția fizică la clubul de oină Callatis, încât viața în exil nu e chiar lipsită de plăceri. Ovidiu își descoperă pasiunea pentru gastronomie, experimentează tot felul de rețete și intenționează să scrie o carte despre bucătăria autohtonă. Se adaptează foarte bine condiției de surghiunit, nu pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
spre era digitală, trecerea de la legea celui mai puternic spre legea holdingului, trecerea spre unirea mai multor grupări de națiuni pentru autoconservare. Ramurile tehnice ale formației de bază în jocul sportiv au de-a lungul timpului ecouri: din folclorul ritual (oina), din cel folclorul ceremoniilor poetico-muzicale (Olimpiadele cu parada de deschidere și de închidere), din paremiologie (lozinci și embleme), din antroponimie (nevoia de eliberare a tensiunii zilnice) și din regulamente. Etapele exercițiului fizic se aplică asupra copiilor supuși succesului social al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în relația aleatorie dintre sistemul sportiv și non-sportiv, pe când relația dintre sistemele sportive, intrate în conflict este deterministă, întrucât sunt legate între ele. Relația socială aleatorie a sportivilor: Există o societate sportivă relaționată cu obiceiurile unei întregi națiuni, precum la oină, de la formele simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor despre corpul uman, de la picturile rupestre cu săritori, din peștera Altamira, la Gioconda pasivă a lui Leonardo da Vinci, de la o casă din Muzeul Satului, cu spații
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
un joc de longue paume, coborât direct din jocul din Languedoc, dintre 1550 și 1861), 7.ori jocul depinde de modul de aruncare, ori echipamente adjuvante, elementele de echipament sau mobilier sportiv (baschet, bob, curling, fotbal, handbal, hochei pe gheață, oină, polo pe apă, volei), 8.jocul se depărtează de corpul gol/gimnast spre un trup nou, prelungit și ajutat de 9.elemente exterioare: unelte, instrumente, obiecte (suliță, haltere, arc, disc, pușcă), 10.vestimentație (mănuși de înot, labe de înot, costum
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
viteza de deplasare, volumul, forma și greutatea obiectului aruncat. (Niculescu, G., 2006) Exercițiile de aruncare și prindere se pot executa de pe loc, din deplasare sau săritură, cu ambele mâini sau cu o mână. Ca materiale se pot folosi: mingi de oină, de cauciuc, de tenis, mingi de gimnastică ritmică, mingi medicinale, cercuri, măciuci, bastoane, corzi etc. Aruncările au tehnică diferită din punct de vedere al dificultății. Acestea se pot executa: de jos, de la piept, de la umăr, de la ceafă, cu rulare pe
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
a da naibii; necioplit; nefavorabil; nefolosire; nefolosit; ceva nefolositor; negație; neglijență; neimportant; neinteresant; nenorocire; netrebuincios; neutilizabil; nisip; nu are nevoie; a nu avea nevoie; nu îi trebuie; nu mai are nevoie; cu noroi; nu pleca; nu prețuia; obiect; obiecte; ochește; oină; opulență; pantoful; parte; pămînt; păpușoi; cu piatra; o piatră; a pierde; pietroi; pîine; poseda; prăjina; prindea; proces; prost; prostie; puternic; rata; ce-i rău; răutate; război; rebut; a refuza; repede; replica; respingere; ridică; risipește; ruptură; sania; săgeata; săgeată; săgeți; scapă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
delimitată pe sol, la distanța de 3-4 m, lățimea țintei având 0,5m; se înregistrează numărul de încercări reunite. MIJLOACE AUXILIARE PENTRU PREDAREA GIMNASTICII DE ÎNVIORARE Aruncare la țintă verticală: aruncare azvârlită cu o mână pe deasupra umărului, cu mingea de oina sau tenis, la o țintă verticală cu lățimea de 0,5 m situată la distanța de 5-6 m și înălțimea de 2 m; se înregistrează numărul de încercări reușite. Elemente acrobatice izolate: se execută izolat elemente statice și dinamice prevăzute
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
tradițiile sale. Dar ce se întâmplă când unele dintre acestea sunt ignorate sau călcate de tot mai cuprinzătoarea talpă a profitului, strivindu-le spiritul și vânzându-le esența? Străbătând negurile timpului, regăsim pe un soclu tocit de vreme, jocul de oină. Nu, nu e sportul ”rege” al României, nu umple stadioane și nu leagă prietenii la un pumn de semințe și o discuție despre un posibil offside. Oina e sportul național al României. Definiția asta poate avea mai multe abordări, dar
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
esența? Străbătând negurile timpului, regăsim pe un soclu tocit de vreme, jocul de oină. Nu, nu e sportul ”rege” al României, nu umple stadioane și nu leagă prietenii la un pumn de semințe și o discuție despre un posibil offside. Oina e sportul național al României. Definiția asta poate avea mai multe abordări, dar una e precisă: a fost creat și i-au fost cusute reguli de către înaintașii noștrii. Sub denumirea de hoină, prima mențiune asupra oinei apare în opera lui
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
despre un posibil offside. Oina e sportul național al României. Definiția asta poate avea mai multe abordări, dar una e precisă: a fost creat și i-au fost cusute reguli de către înaintașii noștrii. Sub denumirea de hoină, prima mențiune asupra oinei apare în opera lui Al. Davila, Vlaicu - Vodă, în perioada 1364. Oina nu duce lipsă de personalități care să fi jucat sau pomenit sportul în care se găsesc careuri, triunghiuri, bastoane, bar-uri și puncte: Ion Creangă, Petre Ispirescu, I.
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
poate avea mai multe abordări, dar una e precisă: a fost creat și i-au fost cusute reguli de către înaintașii noștrii. Sub denumirea de hoină, prima mențiune asupra oinei apare în opera lui Al. Davila, Vlaicu - Vodă, în perioada 1364. Oina nu duce lipsă de personalități care să fi jucat sau pomenit sportul în care se găsesc careuri, triunghiuri, bastoane, bar-uri și puncte: Ion Creangă, Petre Ispirescu, I.L Caragiale, Mihail Sadoveanu ș.a. E jignitor ca după un asemenea trecut
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
nu duce lipsă de personalități care să fi jucat sau pomenit sportul în care se găsesc careuri, triunghiuri, bastoane, bar-uri și puncte: Ion Creangă, Petre Ispirescu, I.L Caragiale, Mihail Sadoveanu ș.a. E jignitor ca după un asemenea trecut oina să fie descrisă și cunoscută de mulți doar ca ”sportul ăla care seamănă cu baseball-ul,” sau ca ”jocul ăla cu bâta.” Nu poți reduce tradițiile la atât. Nu vreau să cred, că singurii copii care mai joacă oină sunt
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
trecut oina să fie descrisă și cunoscută de mulți doar ca ”sportul ăla care seamănă cu baseball-ul,” sau ca ”jocul ăla cu bâta.” Nu poți reduce tradițiile la atât. Nu vreau să cred, că singurii copii care mai joacă oină sunt cei de pe timbrele vechi, din perioada comunistă a anilor `50. Se fac două materii esențiale, printre altele, în școală: istoria și sportul. Dar când există o disciplină care le împletește pe ambele ca un strașnic război de țesut, unde
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
I se ia rolul prioritar pe care îl poate avea și se aruncă în ignoranță. Dacă scuturi copacul istoriei și identității naționale, puține sunt roadele care rămân prinse de crengi, nemâncate de viermi sau roase și scuturate de vânturile timpului. Oina a rămas și încă mai are puls. Antrenorii o prezintă elevilor ca fiind singurul sport unde ”un bărbat luptă împotriva la 11,” și nu greșesc. E nevoie de curaj și împătimire pentru practicarea lui. Printre oamenii care încearcă să adune
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
prezintă elevilor ca fiind singurul sport unde ”un bărbat luptă împotriva la 11,” și nu greșesc. E nevoie de curaj și împătimire pentru practicarea lui. Printre oamenii care încearcă să adune cărămizi pentru construirea unui piedestal pe care îl merită oina, se găsește și Președintele Federației Române de Oină, Nicolae Dobre. Acesta se arată încrezător în viitorul jocului de oină și nu vrea ca acesta să ajungă vreodată într-un ”articulo mortis,” de unde să nu mai poată fi resuscitat. Despre proiectele
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
bărbat luptă împotriva la 11,” și nu greșesc. E nevoie de curaj și împătimire pentru practicarea lui. Printre oamenii care încearcă să adune cărămizi pentru construirea unui piedestal pe care îl merită oina, se găsește și Președintele Federației Române de Oină, Nicolae Dobre. Acesta se arată încrezător în viitorul jocului de oină și nu vrea ca acesta să ajungă vreodată într-un ”articulo mortis,” de unde să nu mai poată fi resuscitat. Despre proiectele Federației ne-a vorbit mai mult domnul președinte
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
curaj și împătimire pentru practicarea lui. Printre oamenii care încearcă să adune cărămizi pentru construirea unui piedestal pe care îl merită oina, se găsește și Președintele Federației Române de Oină, Nicolae Dobre. Acesta se arată încrezător în viitorul jocului de oină și nu vrea ca acesta să ajungă vreodată într-un ”articulo mortis,” de unde să nu mai poată fi resuscitat. Despre proiectele Federației ne-a vorbit mai mult domnul președinte al acesteia, într-un interviu exclusiv pentru De Ce News. Reporter: Domnule
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
nu vrea ca acesta să ajungă vreodată într-un ”articulo mortis,” de unde să nu mai poată fi resuscitat. Despre proiectele Federației ne-a vorbit mai mult domnul președinte al acesteia, într-un interviu exclusiv pentru De Ce News. Reporter: Domnule Dobre, oina e sportul național românesc. Se potrivește definiția asta și din punct de vedere al popularității acestui sport? Nicolae Dobre: Eu sunt un tip sincer. Momentan nu se potrivește, dar aceasta este menirea federației, de a aduce sportul ăsta acolo unde
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]