1,007 matches
-
foarte important ce trebuie valorificat În activitățile de recuperare și educare este capacitatea de compensare a pierderilor de vedere, datorită plasticității sistemului nervos central. Acest fapt permite ca un copil cu deficiențe de vedere să prezinte o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, În funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
efort de a intimiza obiectul. Obiectul este plasat Într-un peisaj, peisajul Într-un tablou, tabloul Într-un spațiu care intră de mai multe ori și sub forme diferite În sfera imaginarului. Mijloacele de apropiere sînt mai variate (vizuale, auditive, olfactive, rareori tactile), dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ori și sub forme diferite În sfera imaginarului. Mijloacele de apropiere sînt mai variate (vizuale, auditive, olfactive, rareori tactile), dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o nuanță, o repetiție indică un atașament involuntar pentru o categorie de lucruri. Trebuie o mare perseverență și inventivitate critică pentru a descoperi un subtext
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
genelor în populație Modificarea frecvenței alelelor din băncile genetice populaționale poate fi, de asemenea, o consecință a selectării non-aleatorii a partenerilor sexuali, de obicei pe baza unor caractere a căror percepție poate fi mediată pe diferite căi senzoriale (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă). Așa cum s-a arătat mai sus, în cazul speciei umane, regulile sociale și valorile culturale joacă un rol important în selecția partenerului sexual pe baza unor trăsături fizice și psihice. În general, se observă tendința de „asortare” a partenerilor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
orbito-insulo-temporal, iar posterior de presubiculum; structurile subcorticale principale ale sistemului limbic sunt: amigdala; hipocampul; nucleii septali. Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile învecinate în mod deosebit cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
presubiculum; structurile subcorticale principale ale sistemului limbic sunt: amigdala; hipocampul; nucleii septali. Sistemul limbic are conexiuni numeroase cu structurile învecinate în mod deosebit cu talamusul, hipotalamusul și formația reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea expresiilor vegetative: reacții motorii
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
se interpenetrează și, în consecință, se reglează reciproc", scrie P. Golu (2003, p. 227). Relațiile interperceptive au drept conținut oglindirea unei persoane în altă persoană (cu care interacționează) și se realizează cu ajutorul unei serii date de stimuli vizuali, tactili, auditivi, olfactivi, care-i parvin subiectului receptor de la înfățișarea externă, vocea, gesturile și acțiunile partenerului de interacțiune (Golu, M., Păiș-Lăzărescu, M., 2000). Aspectele perceptive se manifestă pemanent în relațiile interpersonale. La serviciu, în cadrul departamentului sau al sectorului de activitate, colegii "sunt percepuți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
De exemplu, pașii auziți pe podea, corect identificați, sunt pașii unui dușman. Subliniem faptul că uneori este dificil de deosebit interpretarea senzorială de percepția delirantă în care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mereu în oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
văzând tot felul de animale (insecte, șobolani, șerpi, câini) cu care se luptă, încearcă să le alunge etc. Mai sunt și halucinații în care "perceperea" obiectului se face în afara câmpului optic (de exemplu, vede în spate, numite halucinații extracampine). Halucinații olfactive și gustative constă în perceperea de către bolnav a unor mirosuri, cel mai frecvent neplăcute, dezagreabile (de carne în putrefacție, ouă clocite etc.) și mai rar agreabile (de fân proaspăt cosit, de flori, parfum etc.). Senzațiile oferite de simțul gustativ sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mirosul mamei lor și mirosurile produse de alte femei. Este posibil ca fiind alăptați la sân, nou-născuții să fi fost mai mult expuși mirosurilor materne puternice (de exemplu, de la axile) și să se familiarizeze în acest mod rapid cu semnătura olfactivă unică a mamei lor. Acesta este cu siguranță motivul pentru care bebelușii hrăniți cu biberonul nu au trecut testul. De altfel, nici unul dintre grupuri nu a reușit să facă diferența între mirosul tatălui lor și mirosul altor bărbați. Deși nou-născuții
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
dintre grupuri nu a reușit să facă diferența între mirosul tatălui lor și mirosul altor bărbați. Deși nou-născuții sunt în general atrași de mirosurile de sân produse de alte femei care alăptează, bebelușii crescuți cu laptele matern învață repede semnătura olfactivă caracteristică mamei lor în timpul suptului și pot mai târziu să o identifice doar după acest parfum. Dar cei care sunt hrăniți cu biberonul, sunt ei mai puțin apți decât ceilalți în această privință? Putem presupune că nu. De altfel, acești
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
bucăți de bumbac ținute de bărbați sub braț timp de 24 de ore, s-a constatat că ele le preferă pe cele ale bărbaților cei mai dominanți, dar numai când sunt la ovulație. Femeile reperează mai bine (grație simțului lor olfactiv) testosteronul în perioada ovulației, această substanță fiind o componentă majoră a substanțelor volatile de la axila (subrațul) bărbaților. Știm că tendința de a domina este corelată cu un înalt nivel de testosteron. La animale dominanța este o trăsătură primordială luată în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Femeile vor utiliza de altfel diferite canale pentru a evalua „calitatea genetică” a unui bărbat, canalul vizual pentru a privi corpul, forma feței, culoarea pielii, observându-i comportamentul social, dar și canalul auditiv pentru a-i asculta timbrul vocii sau olfactiv pentru a-i simți mirosul. 1. Mifsud, Choon, Fang și Yong, 2001; Milatiner, Halle, Huerta, Margalioth, Cohen, Ben-Chetrit, Gal, Mimoni și Eldar-Geva, 2004. În timpul zilelor fertile ale ciclului, femeile vor prefera bărbații care demonstrează o „stabilitate a dezvoltării însemnată” (chip
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
patternuri (modele) de comportament (denumite „programe”). „Neuro” se referă la sistemul nervos uman și Îndeosebi la modul unic prin care fiecare om Își formează experiența asupra lumii („harta” asupra „teritoriului”) prin cele cinci simțuri - vizual (V), auditiv(A), kinestezic (K), olfactiv (O), gustativ (G). „Linguistic” se referă la sisteme de comunicare verbală (limbaj) și comunicare non-verbală (limbajul trupului) prin care „cartografiem” realitatea din jurul nostru. Astfel, folosim limbajul pentru a comunica atât cu ceilalți cât și cu noi Înșine. De asemenea, termenul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
rândul său, conduce la o contribuție suplimentară la memorie, condiționând astfel gândirea viitoare. Una dintre cele mai timpurii și mai primitive forme de gândire este, de exemplu, chiar amintirea plăcerii sau durerii, În asociere cu o imagine vizuală, auditivă sau olfactivă, ce poate fi evocată de un obiect sau o situație. În cultura noastră se obișnuiește să se privească amintirile ce implică un conținut imagistic ca separate de cele ce se referă la simțăminte. Este clar totuși că Întregul Înțeles al
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și The Hiden Dimension, 1966 și G.L. Trager, Paralanguage. A First Approximation, 1958 și Trager & Hall, Culture and Communication. A Model and An Analysis, 1954) au luat în considerare următorii parametrii: postura, intensitatea vocală (de la șoaptă la strigăt), codul (vizual, olfactiv, tactil, termal), factorii kinestezici și opoziția sociofug/sociopet, pe care i-au analizat la un eșantion martor (nord-american). În mod evident distanțele proxemice vor apare dependente de modelul cultural (un arab pretinde un contact mai direct, incluzînd factori olfactivi și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizual, olfactiv, tactil, termal), factorii kinestezici și opoziția sociofug/sociopet, pe care i-au analizat la un eșantion martor (nord-american). În mod evident distanțele proxemice vor apare dependente de modelul cultural (un arab pretinde un contact mai direct, incluzînd factori olfactivi și un ton ceva mai ridicat decît al unui european; codul american exclude olfactivul în relațiile oficiale, cel chinez nu admite contactul ochi-în-ochi). Spațiul ca teritoriu și-a făcut apariția în sociobiologie de multă vreme (această noțiune este comună multor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
analizat la un eșantion martor (nord-american). În mod evident distanțele proxemice vor apare dependente de modelul cultural (un arab pretinde un contact mai direct, incluzînd factori olfactivi și un ton ceva mai ridicat decît al unui european; codul american exclude olfactivul în relațiile oficiale, cel chinez nu admite contactul ochi-în-ochi). Spațiul ca teritoriu și-a făcut apariția în sociobiologie de multă vreme (această noțiune este comună multor grupe de nevertebrate și celor mai importante vertebrate); este vorba de spațiul limitat printr-
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este micșorarea spațiului dintre ei, micșorare care poate fi sau nu acceptată de parteneră). În acest tip de relație verbalizarea joacă un rol minor (cuvîntul este redus la șoaptă sau tăcere în cazul îndragostiților), alte coduri fiind dominante: tactil, termal, olfactiv. Distanța intimă afișată în public este considerată nepotrivită de adulții americani ai clasei de mijloc, dar practicată de mulți tineri (care merg îmbrățișați pe stradă etc.) ii) distanța personală este distanța salutului, a strîngerii de mînă, a conversației amicale. Spațiul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a-i strînge mîna). La această distanță se disting detaliile pielii, ale părului, petele pe piele sau haine; vocea este moderată, subiectele abordate sînt de interes personal (E.T. Hall, 1965:117), iar persoana este înconjurată de un fel de halo (olfactiv pentru cei care folosesc o colonie puternică). iii) distanța socială utilizată de cei care lucrează împreună, participă la o întrunire. Distanță de cîțiva metri (1,20 3,50 m), ea are rolul de a insulariza individul: biroul în cabinetul directorial
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Tabloul are în mare aceleași coordonate ca și celebra secvență a madelenei din À la recherche du temps perdu: figura în același timp protectoare și gingașă a mamei, invocată pentru că îi asigură eroului securitatea chiar și la maturitate, stimularea simțului olfactiv care declanșează amintiri ascunse etc. Citim, în continuare, în log-book-ul unui personaj din secolul al XVIII-lea gânduri scrise în cel mai pur limbaj al expresioniștilor de la începutul secolului XX: "Singurătatea nu e doar o situație permanentă-n care mă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lutul, bronzul, uleiul, acuarela și țesătura la care poate adăuga elemente exotice ca ierburile sau penele folosite în așa-numitele creații mixed-media, istoricul se gândește la pergamente, papirus, codexuri, filosoful și fenomenologul separă media vizuale, audio, verbale, tactile, gustative și olfactive. Asta se întâmplă pentru că în orice domeniu, ceea ce constituie obiect de investigație diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții . Una consideră că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
lutul, bronzul, uleiul, acuarela și țesătura la care poate adăuga elemente exotice ca ierburile sau penele folosite în așa-numitele creații mixed-media, istoricul se gândește la pergamente, papirus, codexuri, filosoful și fenomenologul separă media vizuale, audio, verbale, tactile, gustative și olfactive. Asta se întâmplă pentru că în orice domeniu, ceea ce constituie obiect de investigație diferă în funcție de scopul cercetătorului. Răspunsurile diferite la întrebările lansate în studiile mediale reflectă ambiguitatea noțiunii de media. Merriam Webster's Collegiate Dictionary formulează două definiții . Una consideră că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]