1,160 matches
-
Eu doar mă uitam cu jind la cum înfuleca . Exact ca în bancul ală cu ardeleanul și olteanul în tren. Merge trenul ce merge și la un moment dar ardeleanul scoate exact ca ăsta al meu ...de toate din paporniță. Olteanul împins de foame se bagă și el în vorbă. „Pe mine mă cheamă Radu!„ La care ardeleanul ” No,apăi dacă te cheamă...du-te! ” Nu i-am spus colegului cum mă cheamă de frică să nu pățesc la fel.Stăteam
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
să fi fost tot grădiștean! Dar uite că n-a fost să fie! Dar nu despre acest aspect vreau să vă rețin atenția. În 2007, cu ocazia manifestările comemorative dedicate mitropolitului Nestor Vornicescu, a fost lansat volumul omagial "Vlădica Nestor-păstorul oltenilor", tipărit la Editura Mitropoliei Olteniei, volum în care, părintele Dumitru Bălașa, sau cum i se mai spunea „Patriarhul“ de la Drăgășani, povestește ce a pățit la Grădiștea de Vâlcea: "Am trecut în partea de apus, pe o coastă unde arhiereul Nestor
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii.Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de ani de la cel de-al Doilea Război Mondial, evenimente istorice abominabile, pe care le-am evocat concis și real. Am scris după o lungă și variată documentație, am scris în memoria bunicilor mei, țărani români, unul bănățean și altul oltean, care au luptat în primul război: primul a fost cătană la împăratul Austriei, iar al doilea, fiind soldatul regelui Ferdinand, a luptat pentru întregirea neamului românesc. Am scris și în memoria tatălui meu care, în cel de-al doilea război
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
necazuri inerente, s-a decis să-și depene într-o carte de memorii, amintirile. Așa se face că la vârsta de 78 de ani a oferit cititorilor cartea intitulată „Am râs mult și am plâns puțin,” cu subtitlul „Memoriile unui oltean, care s-a străduit cât a trăit să rămână om” Din această valoroasă și originală carte ne propumem să oferim cititorilor publicației noastre câteva secvențe ilustrative. * Pe coperta a patra a voluminoasei cărți de memorii, cu titlul de mai sus
NICU T.ALEXIS, PERSONALITATE DISTINSĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354352_a_355681]
-
Dar vreau să scriu despre un noiembrie 2012 când am venit la cenaclul de la Centrul de zi pentru vârstnici nr. 2 de pe strada Decebal nr. 21, condus de o minunată femeie, directoare, Bobina Maria. Atunci am cunoscut o familie de olteni din Drăgășani din județul Vâlcea și Liga Scritoriilor, pe care ei au înființat-o. Atunci am întâlnit pentru prima dată o olteanca din altă lume, coborând între noi, femeile muntelui, cu un suflet mare și cu o filozofie de viață
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hanei acesteia, folcloriștii remarcabili. Cântecul a fost creat de oameni din popor. Fără
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
spectacolului folcloric, cel puțin prin care cântecul își desăvârșește calea de la rădăcină la rodul înflorit în starea spirituală a beneficiarului său, publicul, circulă o oaste de truditori. Unul dintre ei este producătorul, prezentatorul, interpretul de muzică folclorică Georgel Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artiști ce-acoperă toate zonele etnofolclorice românești. Încântător
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
județului Gorj • Premiul ll la Concursul Național „Permanențele unei biografii eroice”, Alba Iulia, 2000 • Premiul și Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focșani, 2000. • Premiul OPERA OMNIA oferit de acad,Gh.Păun.2010. • DIPLOMA DE EXCELENȚĂ oferită de Asociația Epigramiștilor Olteni prin domnul ambasador Petre Gigea Gorun. Premii internaționale: • Diploma de jurnalist european, oferită de Uniunea Europeană prin Excelența Sa Ambasadoarea Karen Fogg, cu o bursă în structurile UE din Bruxelles,1997 • Premiul Rhone-Poulenc Rhodia,1999, pentru cel mai bun ziarist în domeniul
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ADEVĂRATA OBÂRȘIE A POPORULUI ROMÂN. Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ruginoasa - Istorie, religie și cultură”, monografie, scrisă de un oltean: Marian Malciu, Slatina-Olt. În „Dacopatia...”, 2015, Humanitas, rătăcirile lui Dan Alexe, nu ale românilor... La Editura Aius Craiova, 2015, a fost publicată monografia “RUGINOASA - Istorie, credință și cultură”, de Marian Malciu, autor și a altor volume cu referire la Moldova
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
ar fi servit drept bază pentru constituirea a două limbi separate: română și moldovenească. Susținute în scopuri politice, aceste viziuni nu-și găsesc o argumentare științifică în izvoarele istorice, care îi divizează pe români după provincii istorice (moldoveni, munteni, bucovineni, olteni etc.), și nu după apartenența lor la diferite etnii. Dimpotrivă, izvoarele demonstrează că, indiferent de denumirea locală, ei toți formează un neam - neamul românesc. Izvoarele istorice nu confirmă o diferențiere strictă a influenței slave în Moldova și Țara Românească, și
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
vacarmul care l-au produs printre spectatori a făcut ca grupul de prieteni să fie cu toată atenția ațintită asupra spectacolului din teren. Echipa locală a reușit în final să câștige spre satisfacția spectatorilor care au trecut de la agonie, când oltenii au deschis scorul, la extazul general în repriza a doua, după egalare și marcarea golului victoriei. Întregul grup a hotărât să meargă la Elice la o bere. Era cunoscut faptul că spectatorii de pe stadion vor umple toate restaurantele și terasele
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
hotar cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Ediția nr. 919 din 07 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Fratele meu de mână! (Care este rudă cu Domnița Metaforă, Amanta noastră cea de toate nopțile care uneori nici ziua nu ne lasă în pace)! Se numește Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt. De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
puterile sale”. Și eu aș vrea, am suspinat! Răsfoiți „lista”! Halouri, cu numele autorilor și cărților asupra celor care s-a aplecat și veți constata că lecturile de „La început de mileniu” formează un Curcubeu vărgat peste țara aruncat, căci olteni de-ai noștri sunt doar câțiva: Geo Dumitrescu, Ion Georgescu, Florea Firan. Vin apoi: sătmăreanul George Vulturescu, suceveanul Matei Vișniec, mizileanul Lucian Mănăilescu (cel care a deschis o „Fereastră” aspiranților la gloria literară), ieșeanul Boris Crăciun, băcăoanii Calistrat Costin și
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
în Italia, zicea la întoarcere că trebuie să citească neapărat cărți de Sadoveanu sau de Eminescu pentru a reveni la limba română. Bună metodă, voi face la fel când mă voi întoarce în România. Revenind la întrebare - Alex Cetățeanu românul (olteanul, mai bine zis), crescut și educat în România comunistă, nu mai există de mult. Deci, nu poate să răspundă la întrebare - lipsește la... catalog. Vă mulțumesc de... răbdare și vă așteptăm la Amărăști într-un an - doi ! Sper să vină
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
toată țara. Acest județ este cunoscut și ca fiind al bisericilor fortificate, al porților și stâlpilor din lemn sculptate. Cea mai cunoscută biserică fortificată este cea din Sfântu Gheorghe, din Evul Mediu. De mare interes turistic sunt și satele Ilieni, Olteni, Zăbala, Lemnia, Arcuș, Ozun, Cernat, Turia, Reci, Araci, Bățani Mari, Valea Crișului, Filia, Aita Mare sau Sânzieni. Biserica cea mai vestită este cea din Ghelința în stil gotic, cu fresca din Evul Mediu. Frumusețile naturii adăpostesc o faună foarte bogată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
și naturalistul Atanasie Fătu, care a cumpărat acea suprafață de teren special pentru amenajarea ei. Încă de la poartă, vizitatorul este surprins de frumusețea aranjamentelor florale sub formă de romburi puse cap la cap, precum piesele din Coloana infinitului a genialului oltean de la Hobița, Constantin Brâncuși. Era un soi de varză ornamentală cu frunze de la alb imaculat, la verde cu vârfurile frunzelor mov, galbene, sau liliachii. Unele cu corola rotunda, altele cu frunzele crețe ca de ferigă și cu marginile multicolore. Adevărate
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]