2,119 matches
-
nenumăratele moaște care au împânzit țară și pe la diverse întruniri politice unde sunt atrași cu un blid de mâncare, din cauza sărăciei în care sunt împinși tot mai adânc pe an ce trece. . Știrile astea nude dor. Părinții noștri uită de omenie la vârsta lor, uită de bunul simț pe care l-au avut o viață, doar pentru că ceea ce “se da” se va termina și ei nu vor apucă ! Părinții noștri sunt umiliți în țara noastră și noi ne-am coalizat cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93098_a_94390]
-
rezistă! După aproape zece ani de perindare prin temnițele comuniste de la Sibiu, Codlea, Aiud, Gherla, Salcia și Periprava, este eliberat în toamna anului 1962. Arestarea preotului Tatu a avut o puternică rezonanță în rândurile enoriașilor săi. Fusese un om de omenie, un preot dedicat meseriei sale și în primul rând un om cu suflet mare.“ Nu pot decât de bine să-mi amintesc de popa Tatu - spune nea Mitică - nimeni nu avea o vorbă rea de spus de el și de
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
de după venirea regimului comunist la conducerea României, iată că urmașii lui, au reușit să depășească stavilele ridicate în calea lor și nu și-au făcut părintele de râs: au devenit buni profesioniști și au rămas, precum părinții lor, oameni de omenie. Octavian D. Curpaș Phoenix, Arizona
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Și iată că într-o zi , când mergeam spre casă, m-a abordat chiar el, pseudofilosoful de ocazie, criticul de meserie: - Ascultă aici, autorule, nici cinstea, nici demnitatea, nici sentimentul datoriei, nici dreptatea, nici omenia, nici justețea a ceea ce faci, adică scrii, nu-ți vor împăca vreodată conștiința de creator! Pentru că nici alter, nici ego nu pot revela dintrodată contradicțiile acestei lumi atât de bune în nebunia ei cotidiană. - Și-atunci, criticule de ocazie, neseriozitatea
ALTER VERSUS EGO (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383162_a_384491]
-
scrii, nu-ți vor împăca vreodată conștiința de creator! Pentru că nici alter, nici ego nu pot revela dintrodată contradicțiile acestei lumi atât de bune în nebunia ei cotidiană. - Și-atunci, criticule de ocazie, neseriozitatea, prefăcătoria, ciudățeniile, caracterul șovăielnic, lipsa de omenie neagă sau doar pun în evidență așa-zisele calități pe care tocmai mi le-ai scos în față? - Cine le condamnă , și cine le execută- aceasta-i întrebarea! - Și-atunci, cine-i adevăratul egoist: ego sau alter? - Ori,mai bine
ALTER VERSUS EGO (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383162_a_384491]
-
banii-s la putere. Principiile nu mai țin Și-i crud și e durere. Și-i nepăsare peste tot Și-i teamă și blazare Și chiar iubirea azi la vot Alegători nu are. Politica s-a erijat În loc de lege și omenie Și nu se mai susține-n fapt Cinstea, viața de familie. Doar sloganuri, interese De tot soiuri pe pământ, Ignorându-se chiar lesne Tot ce-i trainic, tot ce-i sfânt. Vrem salvare? Vrem mai bine? Vrem un trai mai
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
Dar asta a fost, să zicem așa, doar o înscriere pe un ,,alt nivel” de activitate minieră, mai înalt, mai diafan, dar întru-totul legat de minerit, cum s-ar fi putut altfel. Căci domnul Mihai LEONTE, ca om plin de omenie, bunătate, a acceptat să ajute pe ortacii săi prin numeroase activități sociale, cum ar fi un nou CARP, comisii, multe consilii. Dar cel mai important filon în viața sa a fost descoperirea filonului de aur al poeziei, domeniu în care
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
scrierea prefeței la cartea sa ,,AMINTIRI MINIERE”, mie care, în viața mea n-am trecut pragul unei mine, nici măcar al unei stații de flotare. Totuși, neștiind nimic despre mineri și minerit, am citit cu îndârjire relatările pline de simplitate și omenie din carte, ca să-mi dau seama unde se ascunde ,,aurul” acestei experiențe de o viață a unui om, și al miilor săi de ortaci. Am descoperit că munca asta, a mineritului, este pentru oameni serioși, oameni dornici de muncă, indiferent
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
maistru principal. În această calitate, toți ortacii îl respectau, toți îl salutau cu bucurie, și-l salută și azi, după ani și ani de la pensionare. Citind capitolele scrise într-un limbaj extrem de simplu, dar atât de pline de sentimente de omenie, îmi dau seama că Mihai LEONTE relatează foarte detaliat, nuanțat, varii ipostaze ale muncii de miner. Autorul ridică emoționante monumente acelor eroi tăcuți ai mineritului, care, trezindu-se în zorii zilei din barăci, sau case improvizate, parcurgeau pe orice vreme
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
fi simpli bulgări de cupru nativ ! Dar aurul adevărat sunt sufletele, amintirile unei pleiade de colegi de breaslă, cărora sensibilul Mihai LEONTE le dedică pagini atât de frumoase, care constituie cea mai bună răsplată pentru o viață de muncă și omenie. Mai mult de un sfert de veac a muncit astfel Mihai LEONTE, cel care va deveni scriitorul și poetul de azi, deși, încă de pe atunci, oprimat de munca întunecată din mine, încă se mai gândea uneori la poezie. Și astfel
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
Dar asta a fost, să zicem așa, doar o înscriere pe un ,,alt nivel” de activitate minieră, mai înalt, mai diafan, dar întru-totul legat de minerit, cum s-ar fi putut altfel. Căci domnul Mihai LEONTE, ca om plin de omenie, bunătate, a acceptat să ajute pe ortacii săi prin numeroase activități sociale, cum ar fi un nou CARP, comisii, multe consilii. Dar cel mai important filon în viața sa a fost descoperirea filonului de aur al poeziei, domeniu în care
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
recunoscu. Sincer, nu știu. De unsprezece ani lucrez pentru organizatorii competiției și, cu toate că admir extraordinara lor eficacitate și inteligența de care dau dovadă în cele mai grele momente, e ceva ce nu reușesc să înțeleg. — Ce anume? — Lipsa lor de omenie. Uneori am impresia că pentru șefi oamenii și mașinile sunt totuna sau, cel puțin, că le acordă aceeași atenție. Afacerea asta funcționează datorită motocicletelor, mașinilor sau camioanelor care gonesc de la un capăt la altul al deșertului purtând anunțuri publicitare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ceea ce este personal nu siluiește noblețea și sinceritatea trăirilor noastre, la teatru devenim mai puri și mai buni sufletește. De aceea, cât ne aflăm în incinta teatrului, năzuințele și simpatiile noastre sunt consacrate în întregime trăirilor celor mai frumoase de omenie și de noblețe justițiară. Aici își scoate capul un gând îngrozitor. Anume: ne revoltăm, nu ne sălbăticim definitiv și nu ucidem oameni în numele dreptății doar pentru că suntem ticăloși, vicioși, lacomi și, în general, răi. Dar, dacă, în viață, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
noastre trăiri înalte, omenești, și nu încercați să ne faceți mai buni! Căci, vedeți voi: cât timp suntem răi, ne mulțumim să fim niște ticăloși meschini, când devenim mai buni, trecem la crimă. Înțelegeți, bunilor proroci, că tocmai sentimentele de Omenie și de Justiție sădite de voi în sufletul nostru ne fac să ne irităm, să ne indignăm, să ne înfuriem. Înțelegeți că, de am fi fost lipsiți de sentimentele de Omenie, nu ne-am fi indignat deloc și nu ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
la crimă. Înțelegeți, bunilor proroci, că tocmai sentimentele de Omenie și de Justiție sădite de voi în sufletul nostru ne fac să ne irităm, să ne indignăm, să ne înfuriem. Înțelegeți că, de am fi fost lipsiți de sentimentele de Omenie, nu ne-am fi indignat deloc și nu ne-am fi tulburat. Înțelegeți că nu ipocrizia, nu viclenia, nu ticăloșia rațiunii, ci doar Omenia, Dreptatea și Noblețea Sufletului ne obligă să ne indignăm, să ne înfuriem sălbatic și să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
să ne indignăm, să ne înfuriem. Înțelegeți că, de am fi fost lipsiți de sentimentele de Omenie, nu ne-am fi indignat deloc și nu ne-am fi tulburat. Înțelegeți că nu ipocrizia, nu viclenia, nu ticăloșia rațiunii, ci doar Omenia, Dreptatea și Noblețea Sufletului ne obligă să ne indignăm, să ne înfuriem sălbatic și să ne răzbunăm ca fiarele. Înțelegeți, prorocilor, acesta este mecanismul sufletului nostru de om, mecanismul leagănului în care, din zborul cel mai avântat spre Noblețea Spiritului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
prorocilor, acesta este mecanismul sufletului nostru de om, mecanismul leagănului în care, din zborul cel mai avântat spre Noblețea Spiritului se naște mișcarea în direcție opusă, spre polul Cruzimii de Fiară.“ Această năzuință de a împinge leagănul sufletului în direcția Omeniei, ca și mișcarea spre Animalitate care decurge din această năzuință străbat ca un fulger enigmatic și, în același timp, sângeros întreaga istorie a omenirii; și ne dăm seama că tocmai epocile pline de temperament care se remarcă prin zboruri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
însurat și cu copii care s-au jucat cu copiii luncașilor, șștiau vorbi românește ca toți românii, nu se făcea niciun fel de deosebire etnică. S-a vorbit despre crâșmă ca loc de pierzanie; mulți și-au pierdut avutul și omenia, dar și viața înainte de vreme. Este cât se poate de adevărat că așa s-a întâmplat cu mulți oameni, inclusiv cu locuitorii din Filipeni, despre care avem mărturii scrise. Dar, și pe vremea aceea, cârciuma era loc de întâlnire, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bani, să te libereze. - Hai, lasă-mă! Așa o faptă bună nici Sorinel n-ar fi făcut. Nea Ovidiu își scoase buzele printre gratii să-i dea un țoc lui Mișu. - Păi hai să ciocnim un păhărel, pentru oamenii de omenie! - Să ciocnim, nea Ovidiu. - Hai noroc și să trăiești și să ajungi sănătos în America! - Și matale, să ieși cu bine. Nea Ovidiu ridică sticla lui și trase un gât zdravăn. - Ai! Ai, ai, ai, ține-mă că mor! El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
n‑a mai fost albă și imaculată, ci maculată și pătată de sânge. Totuși zăpada revine mereu și între timp nu mai poartă nici o urmă a celor dispăruți. Mama, pe de altă parte, încearcă să‑și învețe copiii ce este omenia, lucru care intră în atribuțiile unei mame. În curând însă mama trebuie să renunțe la asta, deoarece copiii vor să fie inumani și fac tot posibilul să arate ca atare. Orice ai face e zadarnic și grețos. Totul te scârbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială, de zgomote de repetabilitatea stupidă a nimicului de tropote cufundarea în adâncul ființei căutarea, cercetarea, trecând pin neaflare Aflarea Unei căi de înălțare lângă zeu Comunicarea cu astrele, cu cerul mereu, Sacrificiu Sacrificați
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
incluzându-l și pe Dumnezeu, nemuritorul devenind muritor. Interesante și captivante sunt paginile din romanul „Escroci sentimentali”. Aici, autoarea face o radiografie a vieții unor români plecați în străinătate, angrenați într-o caracatiță mafiotică de neimaginat. Se subliniază astfel alterarea omeniei și a altruismului tradițional românesc într-un context european unde chiar slujitori ai bisericii și-au dat mâna cu foști securiști într-o rețea de escroci atunci când e vorba de bani și de „trafic de ființe umane”. Sunt pagini emoționante
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
nimic nu e luat din altă parte. Nu se poate să-l asculți pe Mărin Cornea și să nu-l recunoști, ori să crezi că e glasul altcuiva. Deopotrivă, la artistul Mărin Cornea e imposibil a nu-i fi recunoscută omenia! Cântecul e o viață în sine. E încă o viață pe care unii dintre oameni și-o trăiesc maxim iar alții și-o irosesc. Din această perspectivă de adevăruri a trăit până azi, trăiește și va trăi de două ori
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
-nțeles Că acum are menirea, Prin cuvânt ales Și prin fapte minunate, Bun model să dea, Iar problemele-adunate Astfel vor putea, Câte una să dispară, Chiar de va fi greu Și nicicum să nu apară Altele, mereu. Multe fapte de-omenie Sfanțul a făcut, Reușind astfel să fie De neîntrecut. Cunoscută-i o-ntâmplare Când a dăruit Două pungi cu bani, prin care El a reușit Să ajute spre-ndreptare Trei sărace fete Date pentru desfrânare Și, pe îndelete, Ar fi-ajuns
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > NEMULȚUMIRE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Să învățăm ce-nseamna spirit civic, Să învățăm ce-nseamna solidaritate, Să reînvățăm cuvântul mama și dreptate Să învățăm ce-nseamna omenia. Să ne respectăm pe noi, să învățăm, Să respectăm trecutul țării și istoria, Să respectăm bătrâni, eroi și gloria Recuperând ce am pierdut în noi. Am văzut cum oameni- animale Ascunși de măști ciudate, Barbare, negre sau pictate, Cum apară
NEMULTUMIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361393_a_362722]