817 matches
-
păduchi. Veți identifica crysopa după aripile mari (câțiva centimetri), palide, îndreptate spre partea din spate a corpului. Carabii Carabii sunt niște coleoptere pe care le veți recunoaște după carapacea cu reflexe verzui. Sunt deosebit de utili în grădină, deoarece consumă limacși, omizi și larve. Prin urmare, nu îi alungați din locurile în care le place să se ascundă: sub pietre și în locurile umede. Nu ies decât noaptea. Urechelnițele Iată o insectă pe care am evocat-o deja... în paragraful despre dăunători
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
4 m pentru varietățile cățărătoare și 30 cm pentru varietățile pitice Tip de vegetație: plantă anuală Tip de frunziș: caduc Metodă de înmulțire: semințe direct în pământ în aprilie sau în mai, butășire primăvara. Boli și insecte dăunătoare: păduchii negri, omizile Condurul-doamnei este o plantă despre care se știe că atrage numeroase insecte - și mai ales păduchii. Atenție, deci, să nu o plantați prea aproape de legumele care de obicei sunt infestate de păduchi. Alegeți varietățile pitice pentru jardiniere și soiul cățărător
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
într-un dor de o infinită măreție” (Pământ), dar forma e mai puțin frapantă. Mitologia poetului se îmbogățește cu o figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste făpturi par mai puțin participanți la un
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
cu totul de nudiști. Pentru că acum mă uitam la Julie. Își pusese ochelarii argintii din era RDG pe creștetul capului, ca să fotografieze oamenii care făceau plajă În depărtare. Vântul Mării Baltice Îi făcea părul să fluture. ― Sprâncenele tale sunt ca niște omizi mici și negre, i-am spus. ― Lingușitorule! replică Julie, făcând mai departe poze. N-am mai spus nimic. Așa cum primești reîntoarcerea soarelui după iarnă, am rămas nemișcat, acceptând strălucirea caldă a posibilității și simțindu-mă bine În compania acestei persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
DOINA De la Nistru pân-la Tisa Tot Românul plînsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atîta străinătate. Din Hotin și pân-la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște; Sus la munte, jos pe vale, Și-au făcut dușmanii cale, Din Sătmar pîn-în Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lor: de la cei mai mărișori și codați, până la cei mai mărunți pe care abia că-i puteai deosebi de scoarța copacilor. Acestea-s alte ajutoare. Socotiți și voi: fiecare pițigoi pe care-l vedeți prinde într o zi cam atâtea omizi cât cântărește el. Ce s-ar face pădurea pradă atâtor vrăjmași care i-ar tot roade frunza? Am înțeles noi atunci care erau ajutoarele lui moș Vuia, pădurarul, și pe dată le-am socotit prietenii noștri; doar laolaltă slujeam pădurea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
zâna bună? 4.Imaginați un dialog între brăduț și unul dintre cele patru anotimpuri. Am sădit un copăcel Gica luteș Am sădit un pomișor Și-o să crească mărișor. Apă-i torn la rădăcină Și cu var dau pe tulpină. Ca omida rea, flămândă, Pe la frunze să n-ajungă. Așa cânta Ionel în timp ce-și îngrijea pomișorul și de fiecare dată îl măsura să vadă cât a crescut. Dar într-o dimineață baiețelul nostru căzu pe gânduri. Copacelul lui nu creștea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cel mai mult în text și motivați alegerea. De o mie de ori de ce? Eugen Jianu Vietuițoarele pădurii întâmpină iarna fiecare în felul său. De cum răsare soarele, pitigoii umblă în sus și-n jos pe scoarța copacilor, căutând ouă de omizi. Rică-lepurică țupăie cât este noaptea de lungă, căutând iarba tânără și lujeri cu care să-și astâmpere foamea. Peste zi își râcâie în omăt un fel de vizuină în care se vâră pe de-a-ntregul și acolo doarme... Iepurește. Știe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
căldura. Din exterior nu vezi lucrurile acestea. La fel cum zic toți credincioșii: „Noi nu omorâm nici măcar un gândac. Cum să omorâm oameni!?”. Kawai: Ca în filmul lui Chaplin Monsieur Verdoux. Un tip care omora în disperare, cum vedea o omidă, o lua și o ducea la flori. Nu ucidea nici o insectă, omora doar oameni. Ființele umane sunt niște creaturi neimportante. E nevoie de conștiința asumării propriului rău. Murakami: Aum folosește același antrenament ca religia esoterică a tibetanilor. Se izolează de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se opri în fața unui zid înalt și orb, de culoarea leșiei. În continuarea potecii, dar vertical, pornea o scară de incendiu cu trepte lipsă și semicercuri de sârmă care te împiedicau să cazi pe spate. Urcă anevoie prin trupul de omidă al scării, oprindu-se des. Jos imaginea se schimbă. Verdele deveni cenușiu, iar brusturii, pierzându-și înălțimea, păreau un morman de urechi de elefant. La capătul scării era o ușă suspendată, în care ciocăni dintr-o poziție incomodă. Nici un răspuns
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
comisie pentru a-și exercita meseria. Cred va fi nevoie de o comisie de validare a candidaților. Oare cine va face parte din această comisie, fără a fi acuzat de impostură de cei lăsați pe dinafară? Oare Mama Câmpina, Mama Omida sau alte mame din acestea tuciurii vor face parte din juriu? Desigur că funcția președintelui de juriu i se cuvine de drept marelui panglicar de la Cotroceni și nimeni nu va putea atenta la această funcție fiindcă are talentul de a
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se opri în fața unui zid înalt și orb, de culoarea leșiei. În continuarea potecii, dar vertical, pornea o scară de incendiu cu trepte lipsă și semicercuri de sârmă care te împiedicau să cazi pe spate. Urcă anevoie prin trupul de omidă al scării, oprindu-se des. Jos imaginea se schimbă. Verdele deveni cenușiu, iar brusturii, pierzându-și înălțimea, păreau un morman de urechi de elefant. La capătul scării era o ușă suspendată, în care ciocăni dintr-o poziție incomodă. Nici un răspuns
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
schimbaseră și ele. Mai Întâi veniseră invazia de ciori și colectivizarea, apoi locul ciorilor Îl luară berzele. Pământul le-a fost confiscat și din nou restituit. Dar cine mai avea acum nevoie de pământ!? Satul Îmbătrânise. Livezile se acoperiseră de omizi, curțile de bălării. Bisericile căzuseră și ele În ruină. În locul ciorilor, pe câmp umblau acum fâlfâind din aripi și din poale berzele și notarii. Babulea Tatiana se ținea În urma lor, amenințându-i cu bastonul. Oare ce-o apucase pe Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ca să mai ceară o foaie în plus. Kilbane e un băiat dezagreabil, cu o față urâtă și galbenă, cu un aer insolent și insinuant. Pe buza de sus i se furișează o dungă subțire de păr, ca un pui de omidă. Îi dădea fiori Shebei. În timp ce scotocea în sertar după hârtie, i s-a părut că stătea deranjant de aproape de scaunul ei, dar doar când s-a ridicat i-a trecut prin minte că încerca să i se uite sub bluză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ai telefonat? — Celui care stă În spatele nostru... — Ultimului martor? Hai să fim serioși! S-o fi săturat de telefoanele dumitale. Dar eu nu pe el te-am rugat să-l suni. A lăsat, contrariată, receptorul În furcă de parcă ținuse o omidă pînă atunci. Dar cui să-i telefonez? — Fratelui dumitale, bineînțeles. — Imposibil! Pentru că... — Eu am nevoie de zece-douăzeci de hărți. Ce naiba să fac cu o fotografie ca aceasta În care nu i se vede decît capul și cu o cutie veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
extrem de dibaci și veșnic în căutare de ideii ingenioase. Tatăl meu îl cunoscuse prin mijlocirea unui bogat emigrant andaluz și îi înfățișase proiectul lui de creștere a viermilor de mătase. Extrem de interesat, Zeruali pusese o sumedenie de întrebări privitoare la omidă, gogoșa viermelui, secreția viermelui, orificiul de secreție, cerând unuia dintre sfătuitorii lui să țină minte fiecare amănunt. Spusese că se considera fericit să colaboreze cu un om atât de competent ca Mohamed. — Asta înseamnă unirea minții cu norocul. Cum tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de frumoase insectele acestea din jurul lui, cât de incredibil de frumoase: fluturi uriași, împodobiți cu generozitate, albine cu limbi lungi și subțiri, pe care le putea vedea atârnând din gurile lor, cărăbuși pudrați fin, cu ochi conturați cu kohl și omizi cu figuri de clovni cu nasuri rotunde, bărbi false și picioare caraghioase; creaturi făcute din frunze și sepale, petale și praf de polen. Le privea parada nesfârșită, tremurînd, sărind, zburând, ieșind parcă din ceaunul bolborosind al vreunui magician, cu sclipitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
a valma, pasageri tineri și bătrâni, fără să se Întrebe prea mult Încotro și mai ales În ce scop s-au suit În acest tren și ce-i așteaptă la destinația finală... Șirul de vagoane Noimann Îl asemui cu o omidă pe care locomotiva o trăgea În ascunzișul său pentru a o devora În tihnă... „Destinație finală”, murmură stomatologul. Sintagma Îi suna În urechi destul de lugubru. În fond, Încotro se Îndrepta el? Inițial, Noimann avusese de gând să ia trenul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
uterine. Noimann stătea liniștit la masă, Învârtind paharul Între degete. Dar cifrele cădeau În pahar cu nemiluita, Înecându-se În alcool. Stomatologul turna paharul În scrumieră, amestecând coniacul cu mucurile de țigară. Cifrele se zvârcoleau, transformându-se din insecte În omizi păroase care i se suiau pe braț... Imaginile aceste apăreau oriunde și oricând. Nu era plăcut să stai la Corso și să vezi cum chipurile de alături, cu care conversezi, se umplu de cifre și omizi. Chiar și propria sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
-se din insecte În omizi păroase care i se suiau pe braț... Imaginile aceste apăreau oriunde și oricând. Nu era plăcut să stai la Corso și să vezi cum chipurile de alături, cu care conversezi, se umplu de cifre și omizi. Chiar și propria sa față, Noimann o simțea ca pe un mușuroi. Și atunci scotea o țigară, ca să mai alunge cu fumul o parte din aceste larve ce-i mișunau pe obraji. Coniacul și cafeaua ajutau și ele, alungând insectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
paharele erau ridicate și coborâte Într-un ritm amețitor. Toată mișcarea această avea ceva neliniștitor, absurd În ea. Noimann stătea totuși calm la Corso, zâmbind spre musafiri. Ba chiar făcea și glume. Agitația creștea, atingând punctul culminant când insectele și omizile se transformau Înapoi În cifre, intrând În portmoneu și-n buzunare. La Întoarcerea spre casă, cifrele țopăiau, mergând În fața lui. Nu știu cum se Întâmpla, dar abstracțiunilor li se umfla fundul, căpătând forme bombate, acoperite de câte o pereche de bikini. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lui stângace coarda până ce o legam de sârma de susținere. Îl lăudam pentru hărnicia și participarea lui la această importantă treabă iar el era încântat și fericit că îmi era de folos. Culegerea și arderea frunzelor uscate cu ouă de omizi din pomi îl atrăgea cel mai mult. Cu greu reușeam să-i temperez dorința de a se cățăra pe cele mai înalte crengi. Îi explicam cât rău pot produce larvele care ies din ouăle depuse de omizi și de ce frunzele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cu ouă de omizi din pomi îl atrăgea cel mai mult. Cu greu reușeam să-i temperez dorința de a se cățăra pe cele mai înalte crengi. Îi explicam cât rău pot produce larvele care ies din ouăle depuse de omizi și de ce frunzele respective trebuie arse și nu îngropate. După ce a început să meargă la școală, participarea băiețelului meu la treburile din gospodărie, la cultivarea și întreținerea legumelor, la lucrările din vie și din livadă era tot mai consistentă și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
așa că-s mai mult decât vierme nu-i așa că tulpina-ți mă vrea nu-i așa că urcușu-mi cât ferm e nu-i așa că-s nebun dar nu prea îmi urcam turbionii pe frunte ca pecețile calde și zorii unde cornul omizii de prun te adulmecă-n voia ninsorii de flori albe ca lingura ceții puneam caii să freamăte cald prin columna fântânii ce ți-i aromită de voci care scald m-a topit umbră palidă luna în șuvoiul cuvânt centrifug pe când
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
alimentele de tot felul, hrana vitală, fructele, verdețurile, laptele, carnea, ouăle? Dar albinele? Prin ce fel de flori și pomi fructiferi or să alerge să-și caute polenul și cine o să aibă grijă de ele în toate anotimpurile anului? Dar omizile? Cine o să mai curețe pomii de ele? Dar caii? Unde sânt caii? Ce-au făcut cu caii? Și franțujii, care ar trebui să ridice caprei, de la care obțin cele mai bune brânzeturi din lume, ar trebui, zic, să-i ridice
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]