1,798 matches
-
nu a mai fost niciodată reeditată după 1948. Nici exegeza nu a străbătut-o, tot din motive de cenzură. Consecințele acestei ocultări asupra receptării operei laice a părintelui Agârbiceanu sunt mai mari decât am putea crede. Orator bisericesc, autor de omilii și cuvinte de învățătură, de comentarii biblice și de istorioare moral-creștine, scriitorul religios a întreținut relații complexe cu cel laic. Din păcate, deși, în general, istoria literară a vorbit despre el ca despre un prozator „cu tendință” (moralizatoare, se-nțelege
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
urmat pilda, au rămas pe loc, strângându-se toți în jurul lui. Din prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală, combătând plăcerile și arătând deșertăciunea lucrurilor de aici. Memoriul în care se cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
au rămas pe loc, strângându-se toți în jurul lui. Din prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală, combătând plăcerile și arătând deșertăciunea lucrurilor de aici. Memoriul în care se cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur17
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur17. Desigur, acest memoriu de o frumusețe clasică, precum și cuvântările sale celebre au avut darul să îmblânzească și să potolească mânia împăratului, determinându-l să acorde grațierea solicitată. Omilia a 21-a, {\footnote 16 Pr. Prof. Sp. Cîndea, Sfântul Ioan Gură de Aur ca păstor de suflete, în rev. Biserica Ortodoxă Română, Anul LXXV (1957), Nr. 10, p. 922.} {\footnote 17 Ibidem, p. 923.} finală, anunță rezultatul fericit al
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
conducere a statului se temea de faptul că toți credincioșii din Antiohia nu vor admite cu nici un preț ca bunul lor preot să fie dus în altă parte. Temându-se de opoziția lor, {\footnote 37 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 11 la II Corinteni, 4, P.G., LXI, col. 515-516.} {\footnote 38 F. Cayré, op. cit., p. 475.} împăratul a poruncit guvernatorului Asterie din Antiohia, să găsească el mijlocul cel mai potrivit și fără știrea nimănui, preotul Ioan să fie scos din
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
n-are o grijă destul de mare de voi și de toți cei ce-i sunt încredințați lui, el va merge în iad cu cei răi; adesea el piere, nu pentru greșalele sale proprii și pentru păcatele lui, ci {\footnote 46 Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Sfântului Ioan la scaunul de arhiepiscop al Constantinopolului și-l ajutase în lucrările sale de început. Dar Eutropiu era lacom și vicios. De aceea Sfântul Ioan îl critica de pe amvon. Eutropiu voise {\footnote 49 Idem, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, p. 461.} {\footnote 50 Idem, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXXIV, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
critica de pe amvon. Eutropiu voise {\footnote 49 Idem, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, Traducere din limba franceză de Diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, p. 461.} {\footnote 50 Idem, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia XXXIV, Traducere din limba elenă, ediția de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, pp. 385-386. } să suprime Bisericii dreptul de azil, Ioan însă i s-a opus. Când, în anul 399, acesta căzu în
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
lăsat opera cea mai vastă, aceasta putând fi comparată, doar cu cea a scriitorilor bisericești Origen și Fericitul Augustin. Operele sale literare sunt un izvor nesecat nu doar pentru teologi, ci și pentru arheologi și pentru istoricii culturii. Între tratate, omilii, exegeze și predici se înscrie și lista impozantă a scrisorilor. Scrisorile, care sunt circa 240 la număr, foarte scurte, cele mai multe din timpul celui de-al doilea exil (404-407). În volumul LII al lucrării Patrologia Graeca, abatele Migne a colectat 240
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
întrerupe dragostea de se iscă între ei insulte, pagube de bani, invidie, dragoste de slavă deșartă și altele la fel cu acestea. Se întrerupe dragostea, că nu are rădăcină duhovnicească. Dacă ar fi avut o astfel de rădăcină, nici 40 Omilia LV, II la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 22, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, p. 215. 41 Anne-Marie Malingrey, art. cit
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 22, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, p. 215. 41 Anne-Marie Malingrey, art. cit., p. 33. 42 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia LXXVIII, 4 la Ioan, P.G., LIX, col. 425. 11 o pricină lumească n-ar fi stricat dragostea duhovnicească. Dragostea de aproapele întemeiată pe dragostea de Hristos este trainică, nestricată, nebiruită, nesfărâmată. N-o pot sfărâma nici calomniile, nici primejdiile, nici
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
virtute care nu produce suferință, virtute plină de plăcere și aducând multă bucurie acelora care o exercită 46. Sfântul Ioan Gură de Aur a ostenit neîncetat și a ajutat ca nimeni altul pe toți aceia care erau avizați în 43 Omilia LX, III la Matei, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 702. 44 Comentariile sau Explicarea Epistolei
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Matei, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 702. 44 Comentariile sau Explicarea Epistolei I către Tesaloniceni, omilia II, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, p. 179. 45 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia II, 3-4, la I
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Epistolei I către Tesaloniceni, omilia II, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, p. 179. 45 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia II, 3-4, la I Tesaloniceni, P.G., LXII, col. 403-406. 46 Idem, Scrisoarea 222, P.G., LII, col. 733-734. 12 orice formă la mila, la ajutorul și mângâierile Bisericii. Deși pătruns de suferințele exilului, inima lui de om și ierarh revarsă dragostea
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
batjocoriți sau pedepsiți pentru el, mustrarea pentru tăcerea unora, mulțumiri călduroase pentru interesul și mai ales pentru dragostea pe care alții i-o poartă 50. Una dintre aceste persoane cu care a purtat o frumoasă corespondență a fost 47 Idem, Omilia 9, 3 la Efeseni, P.G., LXII, col. 73. 48 Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. 49 Vezi Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
pentru interesul și mai ales pentru dragostea pe care alții i-o poartă 50. Una dintre aceste persoane cu care a purtat o frumoasă corespondență a fost 47 Idem, Omilia 9, 3 la Efeseni, P.G., LXII, col. 73. 48 Idem, Omilia II, 8 la Epistola către Galateni, P.G., LXI, col. 647. 49 Vezi Hans Freiherr Von Campenhausen, Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 227 228 și Diac. Ioan I. Ică jr., Arhiepiscopul
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
genului", precum și problema sensibilă a barocului românesc), un eseu despre teatru, la trecerea de la Evul Mediu întunecat la luminile scenei (renascentiste). În literatura română de pînă-n 1770, prea puțin plecată către dramă, Viteazul și Moartea a înclinat mai mult spre omilie decît spre spectacol. De aici, alunecări de sens, încercînd să forțeze "înregimentarea" textului în legiunea paleativelor creștine, leacuri de suferință și întristare. Mai legitimă, spune, printre rînduri, Mihai Moraru, ar putea fi apropierea scenei de înfruntările din basme, mai ales
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și morții și că fără Dumnezeu nu este decât cenușă și fum (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Fapte, 30, 3). De asemenea, aducerea aminte de păcatele noastre ne face să vedem propria ticăloșie și sărăcie duhovnicească. Conștiința că tot binele vine de la Dumnezeu și orice este bun în om își are izvorul în Ziditorul firii noastre
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
Clujului, ed. IBMBOR, București 2001. 2. Casian Romanul, Sfântul, Despre cele opt gânduri ale răutății în Filocalia, vol. I, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, ed. Institutul de Arte Grafice ,,Dacia Traiana” S.A., București 1947. 3. Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul, Omilii și cuvântări, în col. P.S.B., vol. XVII, ed. IBMBOR, București 1986. 4. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dicționar de teologie ortodoxă, ed. IBMBOR, București 1994 5. Daniel, Patriarhul B.O.R., Foame și sete după Dumnezeu - înțelesul și folosul postului
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
târziu că izvor de inspirație imnografului Cosma de Maiuma la compunerea canonuluf Nașterii („Hristos Se naște, slaviti-L! Hristos din ceruri, intampinati-L !...”). Peste câțiva ani, se introducea dată de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, si la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la Antiohia de Sf. loan Gură de Aur în 386, si amintită mai înainte. În Constituțiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfârșitul, secolului IV, Nașterea Domnului e numărata că cea dintâi dintre sărbători, recomandandu-se serbarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1996; Meditații duhovnicești, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2002; Viață și Acatistul Sfanțului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugăciunea domneasca Tatăl nostru - tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. Totodată, a publicat multe predici și omilii, în revistele teologice. Fiind un stareț gospodar și jertfelnic, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Serafim Mân s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii. Dintre realizările sale amintim: construirea „Casei cu Paraclis”, „Casei Poetului”, „Altarului de vară”, aducțiunea
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
aceste grăunțe de / somn de care ne/ sprijinim capul pe aceste plaje, aceste furtuni roșietice în/ vis. Noapte bună nisip, fără un poet care să-ți termine cântecul”. O secvență destul de consistentă este intitulată “Sudul din mine” și cuprinde poemul “Omilie”. Corespondența dintre viață și muzică este filonul fierbinte care conduce la izvor, precum ansa din lemn de alun care descoperă sursa apei. De la așteptarea încordată, plină de prevestiri, cu o muncă istovitoare pentru înălțarea digurilor uriașe, până la declanșarea sinistrului, în
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1996; Meditații duhovnicești, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2002; Viață și Acatistul Sfanțului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugăciunea domneasca Tatăl nostru - tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. Totodată, a publicat multe predici și omilii, în revistele teologice. Fiind un stareț gospodar și jertfelnic, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Serafim Mân s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii. Dintre realizările sale amintim: construirea „Casei cu Paraclis”, „Casei Poetului”, „Altarului de vară”, aducțiunea
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului a fost sărbătorită la 25 decembrie. Fericitul Ieronim († 420), într-o Cuvântare la 25 decembrie, își exprimă convingerea că în
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]