26,624 matches
-
asemenea spectacole, autorul nu ratase nici unul din acelea care trecuseră prin Piatra Neamț: Kludsky, Franzini, Metropolis, Globus... în raport cu aceste premise, numele de "Pompadur" ne transferă în suprarealism; favorita lui Ludovic al XV-lea, protectoare în timpul vieții a scriitorilor și artiștilor, dobîndea onoarea postumă a patronării unui circ! Un text atît de bogat în sensuri ar fi fost demn să încheie o operă; el nu face decît s-o deschidă: "Mes pareils a deux fois ne se pont point connaître Et pour leurs
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
lui (în afara unor observații colaterale) vor să insiste rândurile Semnalului clasic de astăzi, lăsând la o parte ceea ce se leagă de amănuntele și controversele specialiștilor. Ultima carte a prolificului savant român - încă neîncăput de Academia noastră, deși este membru de onoare al Academiei franceze de Stiințe, Litere și Arte din Lyon și membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona, autor până în prezent a 16 cărți de referință în domeniu (analize monografice, istorii, sinteze, biografii, eseuri), fără a pune la
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
cafea și lecturi din, mai ales, bătrînul Dosto, tatăl nostru cel de toate porcăriile sublime, amenință să devină axul gingaș și subțire, lesne de rupt de poștași nemernici uneori, al vieții motanului ce-am fost și-al hipertensivului ce cu onoare și propranolol sînt. Observ că, scăpat de sfătoșenie, o cotesc retoric! Să nu uităm, corespondența generală poartă-n aer, nescris, dar simțit adînc de inimile noastre cu tic-tacul cam rapid titlul Recviem pentru Scămoșilă. Să ne amintim, surîzînd îngăduitor, de
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
că mi-ar sta foarte bine uniforma Academiei Militare. Deci, nici un motiv de îngrijorare. 20 nov. 1951. Astăzi - de pildă - am avut zi de odihnă: primele 2 ore libere prin program, iar celelalte 3 - prin bunăvoința profesorilor! Am avut recent onoarea de a relata fapte similare profesorului acad. Rosetti, în cadrul unei convorbiri particulare. Nu știu cine m-o fi pîrît (eu bănuiesc în primul rînd pe asistenta de la latină), că într-o bună zi m-am pomenit invitat la cancelaria susnumitului academician (șeful
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
coridoarelor și claselor și cabinetului și toate celelalte. Stăpână autoritară peste treburile contabilicești-financiare, regină a daravelelor de investiții și salarii era tovarășa Nițescu o sfrijitură ajunsă la vârsta când femeile își joacă ultimele cărți și aruncă în luptă garda de onoare înainte de a intra în tagma fetelor bătrâne, or cum directorul se întâmpla să fie singurul holtei din școală căruia ar fi fost dispusă să-i ofere fecioria, atât cât va fi fost să fie, a conceput o iscusită strategie de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
convingi, ori îți taie Edward capul. Din două, una. Alege!“ ” Nici nu mă gândesc, explodă Arthur. Andrew este fratele meu de cruce, nu pot să-i cer așa ceva, să se nenorocească pe viață! Prefer să-mi taie capul. Eu am onoare.” „Și la ce-ți folosește?”, pufni baba, aruncând un damf de usturoi. „Patria și onoarea. Mor pentru Anglia!” “Nu mori pentru Anglia, aici e chestia, mori din cauză că ai principii care nu mai cadrează cu lumea de azi, plină de cadre
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Arthur. Andrew este fratele meu de cruce, nu pot să-i cer așa ceva, să se nenorocească pe viață! Prefer să-mi taie capul. Eu am onoare.” „Și la ce-ți folosește?”, pufni baba, aruncând un damf de usturoi. „Patria și onoarea. Mor pentru Anglia!” “Nu mori pentru Anglia, aici e chestia, mori din cauză că ai principii care nu mai cadrează cu lumea de azi, plină de cadre. Te privește. Adio!“ Arthur ieși nervos, trântind ușa care se mai rupse dintr-o balama
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
l-a scris pe tot felul de foi disparate. Revenind la generozitatea lui Kirileanu, să amintesc ultimele ei manifestări; dăruirea vastei sale biblioteci (20.000 exemplare) orașului Piatra Neamț și a bogatului său fond de manuscrise Bibliotecii Academiei Române (era membru de onoare al Academiei din anul 1948). Am toate motivele să aștept cu mare interes apariția acestui veritabil document, care îmbogățește literatura română de acest fel și adaugă operei lui Kirileanu un titlu semnificativ. Totodată, laud fapta culturală a Editurii Albatros, care
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
președinte, eminentul scriitor Cenghiz Bektaș, i-a adresat o scrisoare oficială: "Stimată Erem Melike Roman, La ședința din data de 26.11.2002 a Consiliului de Conducere a Sindicatului Scriitorilor din Turcia, s-a hotărât numirea dv. ca membru de onoare al Sindicatului Scriitorilor din Turcia, în semn de apreciere a deosebitei dv. contribuții la cunoașterea limbii și literaturii turce în țara dv." Festin literar Revista Limba română din Chișinău (redactor-șef: Alexandru Bantoș, redactori-șefi adjuncți: Raisa Belicov și Vlad Pohilă
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
să fie foarte puțin cunoscută. Este mai ales necesar. Nu-mi recunosc o "biografie", ci doar conștiința unei existențe confruntată cu ceea ce îi transgresează neîntrerupt limitele: despărțirea de singurătate, nostalgia rânduielii, apelul la lege pentru a istoriciza un fel de onoare a datoriei (...), opțiune datată și așezată într-o normă personală: voința de ne-putere. De unde și graba cu care refuz acea parte "publică" a "biografiei" mele care e un sărman accident de destin. "Povestea" exilului n-o știu pe de
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Corneliei Emilian: "Astăzi simțindu-mă bine, Vă satisfac dorința de a Vă trimite fotografia cerută de mult timp." În aceeași zi a răspuns și elevilor: "Botoșani, 20 Noemvrie 1887 Domnii mei, În urma cererii D-Voastre de la 27 Octomvrie a.c., am onoare a Vă trimite fotografia cerută, mulțumindu-Vă tot odată pentru dorințele ce însoțesc scrisoarea D-Voastre. Primiți Vă rog, Domnii mei, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Domniilor Sale Domnilor membri ai societății "Eminescu" Strada Plantelor No. 12 București" Pe verso-ul
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
în Secolul XX, 7-8-9 / 1979) vibrează de o admirație și un respect cu totul ieșite din comun. Corespondează în limba franceză; totuși, în scrisoarea din 7 aprilie 1885, Nyrop adaugă un post-scriptum în românește: „Dacă ați binevoi a-mi face onoarea unui răspuns, vă rog mai întâi să-mi scriți românește (nu franțuzește)..." Tânărul lingvist se declară „copleșit" de bunătatea criticului față de el, și speră să-și poată demonstra recunoștința prin volumul de impresii de călătorie care îl pregătea. într-adevăr
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
zidurile, cărămidă în cărămidă, precum zahărul ars, verandele curgeau la deal, hîrbuind glastre văduvite de flori mașcate-n iubiri licențioase. Cădeau crestele cocoșilor, danturile dulăilor, potcoavele cailor ajunși în centrul urbei, la piață, cu tomate tîrîte clandestin întru enervarea demnităților, onoarei, e-he-hei!!! O porcină se prăbuși, guițînd și totodată solfegiind, la eternul conovăț. Fu îngropată pe-ascuns, în coșciug metalic, ermetic, ca să nu tulbure olfacția sentimentală a nimăruia...
Iminență autumnală (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14622_a_15947]
-
Nicolae Balotă Astăzi când Universitatea din Cluj a tinereții mele îmi face onoarea de a-mi conferi înaltul titlu de doctor honoris causa, simt iscându-se în mine aceiași mirare care mă cuprindea, cu ani în urmă, atunci când, tânăr discipol descopeream alma mater napocensis, în pribegia sa sibiană. Mirarea " o știm de la mentorii
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
îndeosebi viața din acele celule ale universităților mele subterane, mi-o dăruiseră. De aceea, azi, când privesc spre viitorul Universității " și, înainte de toate a Universității mele de origine, din Clujul meu natal, a Universității care îmi face azi această înaltă onoare " mă surprind visând ca la începuturile mele (poate cu ceva mai multă doxă, dar nu cu mai puțină ardoare) la un univers cu desăvârșire deschis, în expansiune continuă. Sunt fericit, mărturisesc, să văd construindu-se la Cluj o universitate-pilot, o
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
din primul mare exil și-au îndeplinit misiunea: au spus aproape tot ceea ce era demn de a fi cunoscut. Istoria „obiectivă", actuală, a României trebuie să ia act, să discearnă faptele narate și să-și împlinească, în sfîrșit, datoria de onoare ce îi revine. Alexandru Niculescu 1) Puțini au fost, în lumea „liberă" - să fim drepți! - cei care au avut acest gînd dintru început. Nu au fost mulți nici cei care, trăind și lucrînd în Occident, și-au pus această problemă
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
caseta de fier! Ooo, aiasta majestate nu se poate, ba se poate, spune regele plîngînd două șiruri de lacrimi lungi ca niște perle. Rege bun și de bună-credință. I-a biruit pe turci. I-a somat pe ruși. Își apără onoarea. Dar la gazete? Frații noștri. Cei de dincolo de munți. Și gazetele cum să tacă dacă află? "Trece trenul prin Balcani/ încărcat cu militari". Dar militari germani spre Turcia. Asta e neutralitate, domnule? Teribilă autoritate are Carp bătrînul. Iar la suveran
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
teribilă plină de autoritate a bătrînului Petre Carp, îl susținu și ea pînă la capăt. Cu toate acestea, împotrivirea celorlalți și în primul rînd a lui Ioan I.C.Brătianu birui. Interesele naționale dictau altă atitudine. Nu era vorba nicidecum ca onoarea României să fie pătată. Tratatul secret consfințea o alianță defensivă or tocmai Puterile Centrale procedaseră, și de data asta, la cea mai sfruntată agresiune. Cu o majoritate zdrobitoare, sfatul adoptă neutralitatea. O neutralitate provizorie, necesară țării pentru a-și aduna
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
în aprilie 1941, conducerea Revistei Fundațiilor Regale. Venit acolo, le-a suspendat amintiților critici (și lui T. Vianu) colaborarea, până ce-și vor pune scrisul în acord cu "spiritul vremii", condiționare desigur abuzivă, căreia ei nu i s-au conformat. Spre onoarea lor. Dar a făcut și lucruri bune Caracostea la revistă, printre care și această punere în lumină a talentului unui scriitor care va deveni unul de primă însemnătate în literatura română. În numărul din martie 1944 al R. F. R., îi
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
vorbit singur toată noaptea, te aștept. Gâdea: Bine, pa. Badea: Bine, pa. STAI. Gâdea: Stau. Badea: Vreau să-ți vorbesc puțin despre EL. Despre cum nu a făcut “pactul cu diavolul”, despre cum nu a renunțat la demnitate și la onoare. Dacă ar fi renunțat, uita toată lumea instantaneu că a spălat bani. Gâdea: Dar nu a renunțat! Și pentru asta îl respect. Doamne, cât îl respect! Badea: Când am vrut să fim martori activi, ne-a transmis că e războiul lui
Cum vorbesc Badea și Gâdea la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21267_a_22592]
-
ales pe cele ale lui Marcel Iureș, ale lui Bogdan Dumitrache (Boogie) și ale lui Zoli Toth le aflați din următorul clip. A mai apărut unul, cu Mihai Gruia Sandu, și vor mai urma și altele. Pentru mine, e o onoare să-mi alătur vocea unor artiști pe care îi respect, iubesc și admir și sper că mai multe personalități să le urmeze gestul și să-și exprime public susținerea pentru mișcarea #unițisalvăm Poți lupta și tu, ieșind duminică la proteste
Voci pentru Roșia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82377_a_83702]
-
Dragoș Bucurenci Pe 19 noiembrie am avut onoarea de a prezenta cea de-a unsprezecea ediție a Balului Floare de Colț, bălul de caritate organizat de către Hospice Casă Speranței în scopul strângerii de fonduri pentru pentru susținerea serviciilor gratuite de îngrijire a copiilor și adulților cu boli incurabile
Darth Vader şi îngrijirea paleativă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82431_a_83756]
-
care se întâmplă s-o cunosc. Nu cred că ai face o afacere proastă angajând-o. Dimpotrivă. O știu drept un om decis, voluntar și răzbătător. În plus, are două trăsături aflate, după cum știi, în grav deficit național: caracter și onoare. Dacă adaugi parolismul, obții portretul unei tinere cum s-ar cuveni să fie mai multe. M-aș bucura să primească o șansă - evident, în cazul în care căutările tale mai sunt de actualitate. Cu gânduri bune, Radu Paraschivescu Nu cred
Am o poveste pentru tine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82451_a_83776]
-
pe care nu-l veți uita ușor. :: acesta este al doilea dintre cele trei filme românești excepționale care rulează în aceste zile la cinema și despre care cred că pierdeți enorm dacă nu le vedeți. Primul film este “Medalia de onoare”. Măi, să știi că “Autobiografia” mie mi-a revizuit impresia despre Ceaușescu în mod pozitiv. De exemplu am fost uimită că Ceaușescu era capabil să fabrice spontan discursuri de lemn împănate cu un vocabular destul de bogat. Într-adevăr mi se
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
primarului. Simplă solidarizare cu heirupisme de genul “salvați xy” încă nu înseamnă nici pe departe “a construi”. Pentru că altfel doar protestam frumos pe bloguri, iar cînd nu se mai poate face nimic, facem repede un flashmob infantil și ne reperam onoarea de salvatori. Nu sînt nici pe departe un adept al atualei politici urbanistice, cu atît mai puțin al Oprescului, dar cred că am dreptul să critic activismul de dragul activismului. Problema mare cu acel proiect nu e zona comercială sau parcarea
Salvați Piața Charles de Gaulle by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82524_a_83849]