57,813 matches
-
la Sibiu și pe urmă, de pildă, la Avignon. O dată cu ramificarea și diversificarea festivalului, s-a pierdut ceva aici, la ștacheta înaltă a spectacolelor invitate. S-a dat o anvergură fenomenului, certă, fără discuție importantă, care a stat la baza opțiunii, de pildă, de a declara Sibiul Capitală europeană a culturii în 2007. Asta este sigur și inatacabil. Fără existența acestui festival și fără dimensiunea lui, n-am fi avut îndrăzneala să sperăm așa o minune. Undeva, însă, s-a pierdut
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
unui astmatic". Altfel spus, teoria implicită pe care o presupune orice practică a traducerii, este diferită de la un autor la altul, se adaptează de la un text la altul. O "poezie" dadaistă se pretează cel mai bine la o traducere literală, opțiune atât de mult apărată de un Walter Benjamin sau de un Antoine Berman, dar inaplicabilă pe multe opere în proză. O traducere ca aceea din Scrisorile Doamnei de Sévigné trebuie să aibă un parfum de arhaicitate, fără a recurge însă
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
cum dracu se hrănesc", sfera.ev.ro). Desigur, multe dintre construcții sînt valabile pentru toate substitutele drăcuielii: sinonime mai mult sau mai puțin eufemistice (naiba), cuvinte - adesea obscene - care evocă eliptic formule de imprecație. Merită să observăm, în treacăt, interesantele opțiuni ale DEX-ului în definirea cuvîntului drac: în primul rînd (ca probabil efect al cenzurii ideologice din anii primei ediții) sensul său e cît mai desprins de tradiția religioasă. Dacă în dicționare străine e normală referirea la tradiția iudeo-creștină ("in
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
și el a cunoscut Madridul tuturor libertăților, din anii "80, și el a ajuns regizor: "am trăit în decorurile filmului, în peisajele și ambianțele lui, dar nu în întîmplările lui". Singura "întîmplare" fundamentală comună, dacă se poate spune așa, e opțiunea pentru homosexualitate. Noul Almodovar e mai întunecat, mai puțin ludic, mai descărcat de acea energie vitală a disperării, decît înainte. Dar rămîne Almodovar! Pînă acum, în afară de Almodovar și Tarantino, singurul regizor din competiție care, - fie că-ți place, fie că
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
șaptezeci de ani în "bastionul comunismului", Uniunea Sovietică, și aproape cincizeci de ani în celelalte țări ale lagărului socialist. Omul nou trebuia să fie lipsit de simțul proprietății, al ierarhiei axiologice și al valorii personale, să-și piardă dreptul la opțiune în atingerea scopurilor proprii; și chiar să nu aibă scopuri proprii într-o societate a "egalilor", într-o lume nediferențiată. Eșecul comunismului este, de acum, istorie, iar cauzele căderii lui sunt cunoscute. Dar, desfășurarea "experimentului" a lăsat urme adânci și
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om de aparat Ion Iliescu. Cu ce sentimente își va fi trăit ultimii ani, după ce atare opțiune politică se dovedise moralmente catastrofală? Rămăsese complet izolat față de lumea intelectuală în mijlocul căreia, așa retractil cum era, trăise pînă în 1990. O dramă în felul ei". Și mai degajat ni se revelă dl. Lefter cînd vine vorba despre G. Călinescu
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
nu e o jugulare, o deturnare, o ratare a spiritului creator, ci o ipostază a manifestării lui: "A te exprima în forme diverse (să le spunem: complementare) devine chestiune de temperament, disponibilitate și, de la un punct încolo, chiar și de opțiune". Nu sînt lucruri noi (le întîlnim și la E. Lovinescu și G. Călinescu), dar reluarea lor e cît se poate de bine venită, întrucît "fața nevăzută" a criticii necesită încă incursiuni, spre a-i consolida fața văzută, pîndită mereu de
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
citate din Eugen Simion și Mircea Martin, referindu-se la Florin Manolescu și Alex. Ștefănescu, precum și la cîțiva scriitori de azi, Ion Bogdan Lefter subliniază persistența problemei și degajă semnificația sa mai profundă, care este expresia integrală a vocației latente: "Opțiunea (ca să nu spun necesitatea) pentru mai multe forme de expresie apare în ultimă instanță ca mod de asumare a șansei exprimării plenare". Deci cum ar veni nostalgia Cărții totalizante, de iz mallarméan... Valorificînd premisa criticii ca formă sui generis de
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
structura de excludere a narațiunii (orice narațiune evoluează optând arbitrar pentru o posibilă continuare) s-a căutat includerea totului fie prin schimbarea punctului de vedere (W. Booth), fie prin schimbarea focalizării povestirii (G. Genette). Nu numai posibilele episoade cad victimă opțiunilor naratoruluii (motivabile estetic), ci și unele personaje, așadar reabilitarea exclușilor, a marginalizaților, a tuturor celor care au tăcut sau au fost așezați sub dioptrii deformatoare pare justificabilă din perspectiva eticii postmoderne, accentul deplasându-se dinspre estetic spre etic. Mai mult
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
un utopist în dubla dimensiune semnalată, căci visează la binele și eticul colectiv și, în egală măsură, la respectul pentru persoana umană. Negocierea între cele două "morale" este pentru el inacceptabilă sau, poate mai exact, față de relativul echilibru dintre ele, opțiunea sa tinde să privilegieze eticul contra "realismului" politic și a acțiunilor ce decurg din el. Dacă suntem însă mai atenți, observăm că ceea ce Weber numise "morală a acțiunii" sau a "puterii" este într-o așa măsură distanțat și contrar în raport cu
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om de aparat Ion Iliescu... Cu ce sentimente își va fi trăit ultimii ani, după ce atare opțiune politică se dovedise moralmente catastrofală? Rămăsese complet izolat față de lumea intelectuală în mijlocul căreia, așa retractil cum era, trăise pînă în 1990. O dramă în felul ei". Și mai degajat ni se revelă dl. Lefter cînd vine vorba despre G. Călinescu
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
de modul eronat în care înțelegem libertatea. Teza mea este inversă, și anume că asocierile dintre cărți în actul lecturii nu sînt prin nimic întîmplătoare, dacă treci de impresia de primă instanță" (pp. 59-60). Pe urmele lui Sartre (ale cărui opțiuni politice nu le împărtășește, dar literatura este, oricum, altceva), Liviu Antonesei consideră că cititorul își pierde "inocența" în momentul în care începe să-și noteze într-un carnet asociațiile de idei rezultate în urma lecturii. Notațiile sale reprezintă rezultatul unei selecții
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
avangardismul creator al unui nou imaginar, Artaud pleda pentru întoarcerea în timp ca singura modalitate de regăsire a adevărului comunicării. Angajat o vreme în mișcarea suprarealistă, el se va recuza din două motive: cantonarea pe un plan strict literar și opțiunea pentru o acțiune rămasă la nivelul strict al materialității faptelor. "Văd toate operațiunile spiritului dezagregate de acest apel suprem, toate aspectele gândirii, toate formele sufletului îmbrățișate și reînsuflețite de acest curent subteran și nu doar o defilare de imagini poetice
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
deficiențele de gust născute dintr-o cultură precară, colecționarul român, din ce în ce mai izolat și tot mai sever împins într-un soi de cvasiconspirativitate, s-a fixat decis pe numele mitologice ale artei românești, adică pe acelea care lăsau șanse minime unei opțiuni eronate. Grigorescu, Andreescu, Aman, Luchian, Tonitza, Petrașcu, Iser, Ressu etc., iată cîțiva artiști care nu implicau riscuri în ceea ce privește plasamentele financiare și nici nu dezamăgeau nevoia mai mult sau mai puțin reală de hrană simbolică. Privind lucrurile în felul acesta, s-
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
a artei românești și manifestăm un la fel de mare deficit de evaluare. Atunci cînd receptarea se conformează unor judecăți deja acceptate și se supune ierarhiilor prestabilite, totul pare a fi în ordine, dar atunci cînd intervine problema selecției nedirijate și a opțiunii directe, se instalează o acută stare de criză. Abia în această situație, aceea care angajează soliditatea culturii și siguranța gustului, încep să se manifeste disfuncțiile de fond și viciile de formă. Artiști de prima mînă, cum ar fi, de pildă
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
anume coerență a poeziei Anei Blandiana care, dincolo de fluctuația inerentă, arată un parcurs liric asumat până la capăt indiferent de vârsta biologică și artistică. Cum spuneam la început, Ana Blandiana este recognocibilă în acest volum chiar dacă, pe alocuri, ușor surprinzătoare în opțiunile morale sau estetice. Poate că formele de expresie lirică, șaizecist-clasicizate, ale Anei Blandiana (spune poeta "zadarnic mă cercetez:/ văd o singură ființă/ neschimbată de decenii") sună ușor învechite pentru tânăra generație de poeți mult mai apropiați de poezia Angelei Marinescu
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
discernământ, un gură-casă lipsit de individualitate. În țară, cu toate că nutrea resentimente profunde pentru profesiunile legate de disciplinele juridice, intră ca secretar la un judecător de instrucție din Varșovia. pentru un timp limitat, întrucât se va consacra în curând preocupărilor literare. Opțiune surprinzătoare până la un punct, deoarece primele încercări sfârșiseră lamentabil. începuse într-adevăr să scrie mai demult, încă din primii ani de studii, când fusese trimis într-o așezare izolată în munți să se vindece de boala de plămâni. Conceput din
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
cu din începe să fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire care "deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris" (Limba română contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303). Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui "adevăr absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
emoționantă în cîteva momente, mai ales din prima parte, dar delirantă. Cu tot ce înseamnă asta, fără să aibă pe dedesubt și o retorică însoțitoare. Un spațiu mai aerisit, poate, ar fi lăsat dansului posibilitatea să motiveze pînă la capăt opțiunea aceasta, pentru acest tip de comentariu gestual, emoțional. După mine, o opțiune foarte inspirată, de marcă care m-a interesat cel mai tare în spectacol. Din toate punctele de vedere. Deși nici ea nu este pe deplin susținută și explicată
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
tot ce înseamnă asta, fără să aibă pe dedesubt și o retorică însoțitoare. Un spațiu mai aerisit, poate, ar fi lăsat dansului posibilitatea să motiveze pînă la capăt opțiunea aceasta, pentru acest tip de comentariu gestual, emoțional. După mine, o opțiune foarte inspirată, de marcă care m-a interesat cel mai tare în spectacol. Din toate punctele de vedere. Deși nici ea nu este pe deplin susținută și explicată pe scenă. Astfel, pare puțin bizar cînd cineva i se adresează cu
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
de ce poeții insistă să se afirme, cînd cititorii lor sînd ca și inexistenți. Dar nimeni nu poate explica vivacitatea cu care se trasmite, din generație în generație, această fervoare păguboasă, această perdantă, din punct de vedere al Succesului cu majusculă, opțiune de viață. Iar ridicolul e dublu, dacă ne gîndim că nici succesul nu te poate face mare poet dacă nu ești. De asemenea,nici cititorul avizat, nici criticul cel mai perspicace, nici premiile cele mai rîvnite, nici statuile cele mai
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Într-o bună zi a dispărut... în Germania. Ca să lucreze. Și asta a făcut un timp, în alt sistem și în altă cultură, cu alte reguli, maturizîndu-se, îmbogățindu-și substanțial experiențele profesionale, modul deschis și relaxat de a-și privi opțiunile, meseria, lumea. Așa l-am reîntîlnit anul trecut pe Vlad Massaci, întors în spațiul nostru teatral. Relaxat, senin, cu chef , angrenat în tot felul de proiecte, spații, traduceri, dialog cu studenți, fondator al unei echipe de artiști tineri, care înțeleg
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
de acum continuă în modul cel mai firesc performanța de atunci, adăugîndu-i una nouă, emoționantă. Pusă în pagină cu aceeași modestie și smerenie. Din punctul meu de vedere, toată discuția asupra acestui studiu teatral cu Așteptîndu-l pe Godot demarează de la opțiunea regizorului pentru integralitatea piesei. Nu s-a tăiat aproape nimic, se joacă aproape trei ore, în traducerea cu chichirez de poet a lui Gellu Naum din limba franceză, cu accentele ludice preluate de regizor din versiunea în limba engleză. Trei
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
o înțelegere adecvată în receptarea scrierilor sale. Privite peste ani cu o detașată ironie, fără să le fi deformat sensul prin supralicitări forțate, pentru ca întâmplările să nu capete proporțiile unei "ostracizări", prozatorul va aminti de erorile de diagnostic sau de opțiuni ezitante în folosul altor nume care s-au dovedit în timp cu totul insignifiante. Este perioada în care Marin Preda află de existența revistei Albatros, prin intermediul căreia îl descoperă pe Geo Dumitrescu, pe atunci student în anul al II-lea
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
și acesta este răspunsul la singurătatea globală. Dacă ții să trăiești în satul global, dacă ții neapărat să fii globalizat, ai să te simți singur. Și dacă ții să fii singur, e alegerea ta. Eu susțin că singurătatea e o opțiune și nu un destin. Un bărbat sau o femeie, chiar dacă nu au pe nimeni alături, au oricînd posibilitatea să se ducă să citească o carte unui orb, sau să facă muncă voluntară într-un spital, cîteva ore pe săptămînă, asemenea
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]