424 matches
-
grijă. În Încăpere era neorânduială și miros greu de fum și grăsime Încinsă, căci singura sursă de lumină era o lampă cu fitil de cânepă care plutea În seu. — Cine ești și ce vrei? Întrebă o voce răgușită. Conrad luă opaițul de pe scândura care slujea drept masă și și-l apropie de obraz, ca să poată fi recunoscut. În acea clipă, gazda sări de pe așternutul zdrențuit și se Înclină smerit, până la pământ. Apoi se ridică, privind Întrebător către oaspetele pe care Îl
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vă feriți, Îi Încredință Johannes. Omul pe care-l veți vedea e de toată Încrederea, ca și Stephan. Bătu de trei ori În ușă, de două ori scurt și a treia oară mai lung. De Îndată se aprinse Înăuntru un opaiț și un om cu părul cărunt apăru În fața ușii. Johannes Îi șopti ceva la ureche și bărbatul se Închină cu smerenie În fața nobilului stăpân, poftindu-i pe Înalții domni să intre. Conrad și minis terialii pășiră Înăuntru, iar ceata slujitorilor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din circa 15 case, fără garduri, cu casele construite ca și acelea descrise de Vasile Pârvan În Getica. Locuitorii se Îngrijeau În special de trei articole: chibrituri, gaz si sare. Într-un timp, În lipsă de gaz, am folosit strămoșescul opaiț. Vai! Ce impresie a făcut asupra germanilor opaițul, cu feștila aceea Înmuiată În grăsime, producând un fum Înecăcios. Dar la Cojocaru, după un contact Îndelungat, germanii și au schimbat părerea despre populația de acolo. Oamenii se bucurau de sănătate fizică
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
construite ca și acelea descrise de Vasile Pârvan În Getica. Locuitorii se Îngrijeau În special de trei articole: chibrituri, gaz si sare. Într-un timp, În lipsă de gaz, am folosit strămoșescul opaiț. Vai! Ce impresie a făcut asupra germanilor opaițul, cu feștila aceea Înmuiată În grăsime, producând un fum Înecăcios. Dar la Cojocaru, după un contact Îndelungat, germanii și au schimbat părerea despre populația de acolo. Oamenii se bucurau de sănătate fizică si morală. Fără cultură, dar cu inteligență spontană
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Bostan, Ion Popescu, Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, George Munteanu. Încercarea de intentare a unui proces de presă revistei Plai Românesc în 1994 se soldează cu schimbarea lui Vasile Tărățeanu din funcția de redactor șef cu Arcadie Opaiț. * Plai Românesc, publicație independentă a comunității românești din regiunea Cernăuți, ajunsese în luna octombrie 2002, la al 156-lea număr (Format 30x42 cm). Redactor șef: Ștefan Broască. Fondatori: Societatea pentru cultură română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți și colectivul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zilele și lunile anului, Pascalia, sărbătorile mutabile, posturile, întunecimele de peste an, iar partea a doua, cea literară, începea cu dr. Aurel cavaler de Onciul și Vasile Marcu, text și foto, urări la nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai Corabașiu, Ioan S. Ionescu, Maria Cioban, I. Popa, I. Igel. Urmau: vorbe înțelepte, ghicitori, glume, sfaturi, mersul trenurilor, sfatul medicului și a ...bunicii, reclamă comercială. Călindariul pe anul ordinar 1906 era redactat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dintre autohtoni și lumea romană, de credință politeistă și creștină, au contribuit la romanizarea și creștinarea populației din zona noastră, la utilizarea limbii latine și la răspândirea culturii romane în acest areal. Dintr-o epocă mai târzie, au fost descoperite opaițe la Curteni (com. Oltenești), în 1976, pe care a fost imprimat semnul crucii, interpretat de istorici ca o atestare a creștinismului din secolul al IV-lea d. Hr., pătruns prin filiera romană. De asemenea, arheologii au dat la iveală chiupuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vorbeau rusește). Acel vameș se adresează în limba rusă celuilalt: “Mai bine îl împușcau și se termina odată cu el”. Aneta înțelegând bine limba rusă, a tradus imediat pentru noi ce-a spus vameșul, iar doamna Rodica șcraba, mătușa scriitorului Arcadie Opaiț de la Cernăuți și cea mai în vârstă din grupul nostru, ar fi vrut să se întoarcă din drum, dar nu se mai putea face acest lucru. Ne îndreptăm spre Taxobeni, peste tot era beznă, așa cum era în dreapta Prutului pe vremea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sala senatului de la Universitatea „Al.I. Cuza”. La acest deosebit moment au participat multe personalități, în frunte cu autorul, Nicolae Dabija, apoi Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Ninela Caramfil, Maria Mocanu, Silvia Hodorogea (toți de la Chișinău), Vasile Tărâțeanu, Gheorghe Broască, Arcadie Opaiț (veniți de la Cernăuți), Adrian Dinu Rachieru, Anca Augusta, Lorin Fortuna (de la Timișoara) iar de la Iași autoarea organizării, prof. Ioana Irimia, Alexandru Husar, Nicolae Baran, Lucia Cireș, Laurenția Poenaru. La final domnul Nicolae Dabija mi-a spus: “Acum era momentul să
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Iași s-a organizat o întâlnire cu personalități din Cernăuți, Chișinău, Timișoara și Iași, pentru susținerea grupului Ilașcu. Organizatori: Anca Augusta, Timișoara, și Ioana Irimia, Iași. Printre participanți: Anca Augusta, Lorin Fortuna, Dinu Radu Rachieru, din Timișoara; Vasile Tărâțeanu, Arcadie Opaiț, Gheorghe Broască din Cernăuți; Constantin Ciopraga, Alexandru Husar, Constantin Baran, Alexandru Zub din Iași. în dimineața zilei de 27 martie 2001, am plecat către Chișinău, împreună cu Anca Augusta, scriitorul Dinu Radu Rachieru, Lorin Fortuna și Vasile Tănase. înainte de a ajunge
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ria de concurența televiziunii și a mijloacelor electronice, trebuie să ne gândim că există și va exista mereu un nucleu dur de cititori pasionați. Dacă s-ar tăia definitiv electricitatea în România sau în Israel, aceștia ar citi la lumina opaițelor sau a ultimei raze de soare. Dacă lectura ar fi interzisă prin lege, ar citi cu ferestrele camuflate și cu cineva de pază la poartă. Am să-ți povestesc o anecdotă. Mă aflam la Paris în timpul mișcărilor studențești. Pe peretele
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
bisericii. Acolo unde era lăcaș de rugăciune, fie și într-o casă acoperită cu paie, era și școală, preotul era și învățător, și dacă nu preotul, cantorul. Învățau și ei ce știau, cum puteau și pe cine puteau - luminiță de opaiț spiritual în codru întunecos, licurici în bezna nopții, dar cărărușă îndrumătoare pentru păstrarea limbii, a firii, a obiceiurilor bune și a tot ce alcătuiește fondul sufletesc al țăranului român. Ardeleanul a putut răbda de foame, a putut suferi împilarea, a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de a fi bănuit de idealizarea vieții rurale de altădată, dorește să pună în evidență câteva aspecte definitorii ale acelor timpuri. Își amintește din frageda copilărie că în sat, odată cu deplina înserare, întunericul nopții devenea atotstăpânitor. Lampa cu gaz sau opaițul erau singurele surse de lumină în casele țărănești. Și pentru că petrolul era procurat cu bani, pe care locuitorii satelor îi făceau cu greutate și pe care îi drămuiau cu mare chibzuință, lampa era aprinsă cât mai târziu posibil, cu o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cât mai târziu posibil, cu o flacără anemică, pentru a micșora consumul. Oamenii nevoiași, mai cu seamă vârstnicii, se culcau odată cu găinile, cum se spunea despre cei care erau constrânși să facă economie, și nici nu mai aprindeau lampa sau opaițul. În puterea nopților fără lună deplasarea pe ulițele satului era o adevărată aventură, mai ales pentru bătrânii cu luminile ochilor împuținate. Toate treburile gospodărești trebuiau ostoite până la căderea întunericului, altfel gospodarul era nevoit să le facă la lumina unui felinar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Sibiu datorită lui și căreia i-a compus câteva piese inspirate), Constantin Florescu, Carmen Rădulescu, Teodora Enache, Marcela Buruiană, Iolanda Grecu, Brândușa Acsânte, Zâna Roman, Alina Mavrodin, Aurel Neamțu, Mihaela Gârlea, Irina Scafaru, Adrian Dospinescu, Diana Spînu, Oana Pușcașu, Nicoleta Opaiț, Marcel Verdeș și mulți alți tineri talentați. În afara acestora a încredințat o parte din cele 400 de compoziții unor nume de vază ale muzicii ușoare românești, cum ar fi: Gigi Marga, Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Aura Urziceanu, Pompilia Stoian, Anda
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
încărcată cu minerale. Domină nuanțele de galben, roșu, portocaliu și vinețiu. Uneori sărim peste mici pârâiașe ce-și mâna apele spre adâncuri necunoscute. Din loc în loc, se văd mici scobituri în pereți. Sunt locurile unde cei care trudeau, isi sprijineau opaițele pentru a le lumină calea. Cu cat pătrundem mai adânc, bolțile galeriilor sunt mai năruite, dând o senzație generală de nesiguranță vizitatorilor. Facem cale-ntoarsă pe acelaș drum, însetați de lumina soarelui. Odată ajunși la suprafață, trebuie să ne odihnim trupul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
face ca tine, cu conflicte de meserie și cu 2 000 lei pentru lecții. Am luat din ei becuri pentru casă. În biurou e unul mare, de laborator, care face tot restul casei, deși iluminat, întunecos ca luminat de un opaiț. Apoi lecții cu Chirana și Iani. Seara, masă; reapare pe masă „salada de vinete“ faimoasă; cele două țigări închid ziua și mă lasă în pragul nopții în lunateca și halucinanta mea singură tate. Nu am pe nimeni, Monica. Lumea se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
drum, cineva care te pândește pentru pedeapsă sau răsbunare. Eri seară, pe când îți scriam, conform obiceiurilor cunoscute a[le] electricității mangaliote, s’a tăiat curentul blocului; ce[lă]lalt e tăiat de 3 zile și Mangalia și-a scos umilele opaițe; am tresărit și a început inima să-mi bată ca pentru cataclisme. De altminteri, de vreo 4 zile dorm prost, somn întretăiat de vise, la sfârșitul cărora realizez (sic) câteodată să te găsesc concret, în vreun crâmpei. E 9½; am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din dormitoare-ateliere-buc)ț)rii sau brut)rii sau Inc)peri unde se Împletesc coșuri. Pe ălei, croitorii lucreaz) la vechi mașini de cusut Singer, cu pedal). Îmi plac fleacurile destinate turiștilor, care atârn) pe șfori de țocul ușii: coliere, suveniruri, opaițe, curele, piei de oaie și fete de pern) din piele (le iei acas) și le umpli singur), păpuci c)ptușiți cu bl)nit) de miel, p)l)rii de p)durar, vase vechi de alam) și tot felul de obiecte
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cârpe legate cu sfoară; la cingătoare atârnă o spadă mare cu garda în cruce. Se oprește la mijloc, cu picioarele depărtate... Îi... îi fi oștean... îngână bătrânul. Străinul tace. Își șterge cu palmele fața udă. În lumina oarbă a unui opaiț ce umple chilia cu umbre, dă roată cu privirea: chilia e o grotă cioplită în piatră; o gaură ține loc de fereastră; alta, mai mare, de ușă; câteva icoane închipuie un iconostas; un sfeșnic cu trei brațe; o vatră în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
refugiaților în România, tabele cu persoane martirizate, persecutate, victime ale represiunii autorităților sovietice, tragedia unor localități sunt prezentate la rubrica „Documente bucovinene” (devenită „Documentar”), în timp ce în „Participanți la rezistența antisovietică” se includ mărturii semnate de Ștefan Motrescu, Ștefan Petriu, Simion Opaiț, Vasile Vorobeț ș.a. Sub genericul „File de istorie” sunt inserate atât informații istorice, cât și culturale: Universitatea românească din Cernăuți, 1920-1940 (Grigore C. Bostan), Ciprian Porumbescu la procesul Arboroasei (Dumitru Covalciuc), Din trecutul cultural al Molodiei (Petre Grosu), Impactul politicului
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
mâncare etc.? De ce trebuie să tremurăm iarna de frig, iar noaptea să orbecăim pe întuneric pe străzi și în case să folosim câte un bec de 15 W? Așa progresează civilizația în socialism? Probabil că în comunism se ajunge la opaiț. De ce îndurăm atâtea? în alte țări, considerate sărace, sunt de toate, și electricitate și produse petroliere și mâncare și nici nu sunt pline de datorii. De ce ne luați mâncarea de la gură și o vindeți străinilor? Nu vedeți cozile care se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
susținută de / aripi de lumină” (Porumb). Confesive, respirând sinceritate, versurile dezvăluie o permanentă căutare de sine, neocolind presimțirea obsesivă a morții, primită cu resemnarea și liniștea înțeleptului care cunoaște rânduiala lucrurilor, ca în Agonia timpului: „Bătrân, / abia își trage suflarea, / opaițul pâlpâie, / se stinge lumânarea. // Sfârșitul afurisit / vine nedorit./ Toate stau la locul lor,/ numai un cocor / se reazimă pe un picior. Casa e casă / împrejmuită / de ogor. / Pe blidarul din tindă / se uită în oglindă / rotunjitul ulcior. / Toate stau la
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
târziu spre a-mi găsi un adăpost și că îmi oferea pentru noaptea aceea jumătate din patul său. Primii propunerea cu speranța că-mi voi face un prieten ce mi-ar putea fi de folos. Mă dusei cu el. Aprinse opaițul. Camera lui mi se păru curată în micimea ei; el mă primi foarte binevoitor. Scoase dintr-un dulap o carafă cu cireșe în rachiu, mâncarăm fiecare câte două și ne pregătirăm de culcare". Atunci descoperă cu oroare capcana abatelui: "Mă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 94121 Salzweg, Passauerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Nucet nr. 22, bl. 550, sc. B, ap. 5, județul Arad. 6. Bohmann Maria, fiica lui Opaiț Ilie și Rozalia, născută la 19 aprilie 1964 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Neilreichgasse 115/31/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Faleza Sud bl. 46, sc. C
HOTĂRÂRE nr. 858 din 3 iunie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158774_a_160103]