1,074 matches
-
am strigat în mine, încurcat de-o lacrimă. Poate de aceea nu avem o literatură a triumfului, cum e cea americană, întrucât la noi abia acum, ca în scurta perioadă interbelică probabil, mai depășești obstacolele numai cu talentul și în opinci, precum filosoful Constantin Rădulescu Motru; sau ca Petre Pandrea, cu pasărea măiastră în suflet și cu utila cobiliță pe umăr, de parcă mereu ar fi fost necesar să stea în cumpănă în fața persoanelor și a situațiilor. Ei au beneficiat de șansa
Despre viitorul la care aspirăm: Viața este un lut căruia voința îi dă formă. Liviu Rebreanu () [Corola-blog/BlogPost/339552_a_340881]
-
casă și cântărea din ochi leguma de pe masa pusă... Din noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi și spune
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
IC: Cântările noastre valoroase vor fi salvate de personalități dispuse la sacrificiu. Sunt ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci în picioare, o cameșă lungă, cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
apere cu stăruință și obol suprem „sărăcia și nevoile și neamul!”... Statele feudale românești, dezvoltate separat multe sute de ani datorită vicisitudinilor istoriei trebuiau să găsească acel modus vivendi axis valahorum care să coaguleze toate forțele naționale „de la vlădică la opincă”!”. Și era normal să fie așa, din moment ce interesele coincideau cu aspirațiile întregului neam, acest imperativ fiind argumentat strălucit de toate marile acțiuni și atitudini istorice (alianța politică și militară antiotomană a celor trei țări românești, legături matrimoniale și de rudenie
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
-ai dimineață. RUGĂCIUNE Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fanului cosit și să duc apă rece cu găleată. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la scoala, iarna, în opinci, iar pe măsuța scunda din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să învăț din nou la lumânare să mai privesc lumină clară a cerului cu stelele-n spinare. Dă-mi, Doamne, tinerețea
RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ (POEZII) de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341528_a_342857]
-
Oamenii locului, cu mai mult de o mie de ani înainte, profitând de deschiderea globală a piețelor plecaseră cu cobilițele pe umeri, vânzând pe rupte produse necunoscute lumii la vremea aceea, precum: ciușcă, praz, ouă de curcă, iaurt de bivoliță, opinci și gaz lampant. Abilitățile de negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
hectare de pădure. Răchițenii erau pe atunci, 99% analfabeți, așa că el, știutor de carte, îi manevra după bunul lui plac. Satul a aflat de înșelăciunea primarului lor și l-a dat în judecată. Cu acea ocazie, 300 de răchițeni în opinci, unii chiar desculți, au străbătut pe jos distanța de la Răchițele la Cluj (circa 80 de km), unde s-a judecat procesul. Prefectul de atunci, Dunca, spre cinstea lui, i-a ajutat pe răchițeni. Aceștia au cîștigat procesul, iar Șușman, din
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
de zi cu zi, de a nu face rău și de a nu rămâne datori cu cine știe ce împrumuturi sau gesturi pe care apoi să le suporte alții nevinovați, eventual copiii, familia în ansamblul ei. Săritor cu toți, de la vlădică la opincă, generos lăsând-se pe el pentru ca prietenii să se simtă bine, se retrăgea în el pentru a reflecta și a pune la cale planuri ca să fie mai bine. Nu suporta jigodismul, vedetismul și era un țăran sadea mândrindu-se cu
SCRISOAREA FAMILIEI LUI ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI CĂTRE RUCĂRENI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340620_a_341949]
-
Articolele Autorului Nebun scăpat din ospiciu dorul îmi ia viața de piept și-o binecuvâtează cu biciul să meargă pe drumul drept Brusc îmi iau viața de piept simțurile parcă vreo cinci și mă-ntreabă ce aștept în căciulă și opinci Simțurile parcă vreo cinci mă binecuvântează cu biciul hai ce faci de ce nu ningi nebun scăpat din ospiciu Dorul îmi ia moartea de piept cică-n ea pe cine aștept Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: NU TE IUBESC / Costel
NU TE IUBESC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341213_a_342542]
-
soi de Vaclav Havel al vremurilor lui, este bine cunoscut în Turcia sub numele Kantemirlogu, întemeietorul notației muzicale turcești. Am ascultat tânguirile ismaelite compuse de Cantemir și, dacă o să aveți curiozitatea să o faceți veți vedea că, de la vlădică la opincă, țara asta, cel puțin dincoace de Carpați, pare și azi mult mai aproape de Stambul decât de Viena. Inerția a secole de conviețuire balcanică nu ne lasă să uităm că moda nouă, evropenească cu extensia ei curentă, americană, este, la scara
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
suflă greu. Mă întreb cât poate fi de bătrân. Nu i se văd decât ochii și, foarte puțin, buzele. De sub blana lungă îi ies degete noduroase, crăpate de ger. În rest e tot blană, o lână lungă, din creștet până la opinci. E un omuleț, dar nu e om. Nu are haine; lâna crește pe el așa cum am văzut că crește pe oi. La el, în munții cerului, toți Moșii sunt la fel. Moși adevărați, nu oameni mascați, cu haine roșii, cum
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
București. Târgul va avea loc afară, zilnic, între orele 9-18.00. De asemenea, în interiorul muzeului vor avea loc zilnic workshopuri dedicate meșteșugarilor (finanțare, PR, social media, creșterea vânzărilor online, branding), ateliere pentru copii (creare de păpuși din papură, realizare de opinci, desen și pictură, ateliere de creare de podoabe- margele populare), proiecții de film, spectacole de teatru și muzică. Intrarea la târg este gratuită, însă vizitatorii trebuie să plătească taxa de intrare în cadrul Muzeului Satului. Astfel, biletele costă 2,5 lei
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
zi, iar prețul uneia este de aproximativ 100 de lei. În general, clienții fideli ai măștilor sunt ansamblurile folclorice. Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani “M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: „Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile”. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. Alexandru Ilinca a fost aproape de meșteșugul creării opincilor
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
62 de ani “M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: „Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile”. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. Alexandru Ilinca a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
opincile. Și îmi zice: „Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile”. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. Alexandru Ilinca a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc...să fie modă tradițională. Le-a tunat”, spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “stramoși ai adidasului
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc...să fie modă tradițională. Le-a tunat”, spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “stramoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei, iar clienții săi sunt mai ales cei care participă la concursuri de muzică folclorică sau vor să studieze la Școală Populară de Arte. Dana
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presă din Romă a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columna: cu plete, cu cămașă și cușma, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Romă, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul reprezentanței noastre la
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
în anii copilăriei, poeziile din prima secțiune o dovedesc din plin. În poezia “cireșii albi”, de exemplu, gândurile lui se îndreaptă spre bunica: “mi-e greu foarte greu /să înțeleg de ce bunica mea / își cârpea spăcelu sâmbătă / cu acul de opinci și acela / împrumutat de la vecină /de peste drum când /în șifonierul din camera mare atârnă încă unul nou-nouț/”. Credință și speranța în Dumnezeu, prezența în poezia lui Teodor Dume în secțiunea a doua a cărții, sunt locul spre care se îndreaptă
MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343372_a_344701]
-
al magilor și al morții sprijinită de scară sorții își răsfirase Estrela fustele cocheta pretindea a fi reincarnata madame Lenormand și dădea în ghioc de cristal soldaților rătăciți pe cărările înșelătoare ale lunii și pisicilor aristocrate ce mergeau agățate de opinca saltimbancilor se opri mătăhălos Gebellin tartorul satrapilor duhnind a mahorca și anarhie peregrin evadat de la alienați prin lume dădea interviuri prezicând ploaie cu pietre și flăcări zicea el: că sunt trimise să împiedice invazia pe pamant a îngerilor căzuți iarbă
(GHIOCUL DE CRISTAL TRADUS ÎN ITALIANĂ) GLOBO DI CRISTALLO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344156_a_345485]
-
existența unui asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
miezul bombei Și un ucaz secret atunci a dat Să-nceapă exploatarea dură a plombei, Purtându-se exact ca un pirat Ce-nhață diamantul catacombei. OM SUB SOVROM Sovrom-Petrol a fost întâi născutul; ´N omienouăsutepatru´ș´cinci, Luară păcura de sub opinci Și acesta fost-a numai începutul... Apoi: Sovrom-Transport, croit cu cnutul, Ca să ne ducă oi și cai, juninci, Porumb și grâu, merinde și pălinci, Sovrom-Tractor -acesta le-a fost scutul. Sovrom-Cărbune, apoi Sovrom-Metal, Sovrom-Kwarțit și, pentru propagandă, Un Sovrom-Film c-
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
provocăm necazuri.Mâncăm, iute, de ce nu atacăm? De ce atacă nemții în zonele mai ușoare și noi în zonele mai dificile?N-am să pricep.. De ce n-avem bocanci, de ce luptăm cu 2 mitraliere la 100 de oameni? De ce Ilinoiu are opinci în picioare? De ce trebuie să fure din casele amărâților ? Alalteieri l-am văzut pe unu’din plutonul 5, compania a 2-a cărând o saltea după el.Alții găsiseră un godac pe care-l alergau cu cuțitele spre tăiere.Printre
INGERI CAPTIVI P 2 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343649_a_344978]