122,933 matches
-
nicidecum al capriciului sau pripelii cuiva. Procedeul de a anunța candidaturile s-a generalizat din politică în alte domenii (sau, cel puțin, așa cred). E o măsură de a asigura transparența "lucrărilor". Totul se face la vedere: aceștia sînt, în opinia noastră, candidații, între ei am avut a alege. Și nu e o competiție joasă, "în vacarmul tîrgului", cum afirmă poetul, ci un mod limpede și democratic de vot. Ipocrizia nu constă, cum pare a crede poetul, în a avansa mai
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
mod limpede și democratic de vot. Ipocrizia nu constă, cum pare a crede poetul, în a avansa mai multe nume (și ce nume!), spre a ne opri la urmă la unul singur; ea ar consta, din contra, în a induce opiniei publice ideea că juriul a știut din capul locului premiatul, fără dubii, fără dezbateri. Tocmai fiindcă numele sînt cele care sînt, alegerea e delicată și dificilă. Și la ce bun s-o ascundem? N-am scris aceste rînduri cu intenția
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
și poate și ceva cunoștințe despre mai actualul feminism, reader response criticism, eventual, spre a înțelege pe deplin ce se dorește. Suflul acesta erudit vrea Mihaela Mudure să citim, cu noi grile de interpretare, literatura barocă engleză. Cu toate acestea opiniile nu frapează prin originalitate, repet, ar putea fi o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a rezulta un instrument de lucru bun pentru studenții de la filologie. Aceștia au
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
aceleași feministe îl proclamă parte a ceea ce Hélène Cixous numea l'ecriture feminine, cu alte cuvinte un tip de text tipic feminin. Eseurile despre Fielding și teoria romanului precum și cel despre Alexander Pope sunt mostre de comentariu literar care preia opiniile teoretice consacrate și le aplică cu multă acribie și seriozitate în text. În mod ciudat, referințele Mihaelei Mudure sunt în majoritate cărți ale autorilor români. Nu facem din asta un reproș, ci o nedumerire: literatura barocă engleză e o perioadă
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
spectacol cu sentimentul că au dreptate "conservatorii" și cu un scăzut apetit pentru "teatrul viitorului". Nici desfășurarea de forțe ce avea să se manifeste în colocviul de a doua zi în favoarea montării nu a fost de natură să-mi modifice opinia. O vorbă americană zice însă că "nimic nu e gata până nu e gata". Și cum creația teatrală a lui Andryi Zholdak e departe de a se fi încheiat, împrumutând în vitalitatea sa ceva din masivitatea regizorului, din pantagruelismul său
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
la grup. Cele mai numeroase provin din sintagme reduse la inițialele cuvintelor care le compun (ca în uzualul ș.a.m.d. "și așa mai departe" sau în argoticul AMR "au mai rămas"): imho "in my humble opinion" ("în umila mea opinie"), dar și imnsho "in my not so humble opinion". Majoritatea abrevierilor se bazează și pe jocuri de cuvinte și procedee rebusistice: litere care trebuie citite cu numele lor, sau cifre care substituie secvența sonoră a numeralului respectiv: b4 (= "before"), cu
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
această lege. Și am toate motivele să mă îndoiesc că parlamentarii PSD, ca și cei ai UDMR, vor mai fi priviți cu ochi de cumătru de presă, după urîtul spectacol pe care l-au dat încercînd să lichideze articolul de opinie și pedepsirea ziarelor de două ori pentru același "delict". Între altele, dacă această lege ar fi fost dusă pînă la capăt în Parlament și chiar promulgată, de-abia atunci presa ar fi devenit o forță reală în România. Căci dosare
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
pentru același "delict". Între altele, dacă această lege ar fi fost dusă pînă la capăt în Parlament și chiar promulgată, de-abia atunci presa ar fi devenit o forță reală în România. Căci dosare care astăzi nu produc mare impresie opiniei publice, deoarece politicienii și mass-media care le fac jocul pot susține că presa minte, ar deveni beton armat după apariția legii lui I.M. Pașcu. Însă orbiți de resentimentele lor față de presă, parlamentarii nu s-au gîndit la asemenea consecințe. Dorința
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
Nicolae Manolescu S-a mai încheiat un an școlar. Disputa din jurul manualelor alternative (în fond, opționale) a captat aproape întreaga atenție a protagoniștilor și a opiniei publice. Dar problemele școlii (de toate gradele) sînt mult mai numeroase. Aș vrea să mă ocup acum de una singură, dar nu fără a le menționa, măcar, pe celelalte: indisciplina generalizată, la elevi, studenți și profesori (absențe de la ore, scăderea
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
originii slave a românilor din epoca stalinistă la național-comunismul tracizant promovat de Nicolae Ceaușescu. Partidul tolera voci izolate: ori de câte ori însă exista pericolul ca o asemenea voce să fie auzită public, ori de câte ori exista pericolul ca o asemenea voce să pătrundă în opinia publică, factorul politic intervenea decisiv și frângea orice încercare de formulare a unei cugetări contravenind liniei oficiale. În anii stalinismului manifestările de independență erau pedepsite cu închisoarea; după aceia, prin mijloace mai rafinate, dar implacabile, a fost înlăturată posibilitatea răspândirii
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
operele unor Seneca, Marc Aureliu, Epictet. Să luăm lucrurile așa cum sînt. Jurnalul reprezintă o excelentă rampă de lansare pentru mărturiile autorului său nu doar asupra sa însuși, ci și asupra lumii înconjurătoare, la o intersecție a lirismului cu epicul, îndrituind opinia numai aparent temerară a unui Eugène Ionesco, care îl consideră un "arhigen", un embrion adică, din care derivă toate celelalte forme literare. În maniera-i speculativă cu bătaie poetică, Roland Barthes înfățișează "literalitatea" jurnalului (id est caracterul său de "operă
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
evoluție a psihanalizei și a instituțiilor ei. Cu toate acestea (sau cu atât mai mult), se simte chiar în această vreme nevoia unor perpetue clarificări ale conceptelor specifice, spre o mai bună integrare a lor, dat fiind că, paradoxal, în opinia autoarei "rezistențele la aplicarea psihanalizei în afara domeniului terapeutic rămân în fapt intacte și se pare chiar că în acest sens asistăm la un recul net în raport cu lucrările pionierilor psihanalizei, care nu ezitau să se aventureze în câmpul socio-cultural." Domeniile de
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
cu fermitate, convingerile, de cele mai multe ori în contrast cu cele comune și partizane. Un conservator ca Petre Carp care, se pare, a rostit aceste cuvinte, îndemnându-l pe Maiorescu la o atitudine mai energică față de poet, nu se putea împăca ușor cu opiniile, uneori de-a dreptul "scandaloase", în viziunea sa, ale autorului Glossei. La vremea respectivă și Caragiale "s-a bucurat" de un tratament asemănător. Ar fi aici un suport polemic, de sorginte mai veche, de tipul: iată cum erau tratați marii
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
și admirator al Orientului. În plus, autorul este Vicente Blasco Ibáñez, cunoscut scriitor realist care a făcut vogă în perioada interbelică. Și mai convingător, Ibáñez a fost antimonarhist și activist de stânga (!). În general, în ziua de azi astfel de opinii nu mai sunt acceptate firesc, relaxat. Dacă ești "fan Occident" trebuie să fii pătruns de multiculturalism și political correctness, trebuie să fii "om recent". Dacă, dimpotrivă, ai unele rezerve față de Vest, te cooptează tabăra adversă, care însă adoră obediența. Oricum
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
română și au publicat în tiraje foarte mari Cioran și Eliade. Un lucru de înțeles și chiar binevenit - lectorul român trebuia să cunoască aceste fenomene culturale. Problema e că nu i-a cunoscut în toată complexitatea lor - nici liderii de opinie culturală de după '90 nu s-au grăbit să amintească un trecut nu tocmai "curat" al celor doi, nici editorii nu au dorit să reamintescă texte compromițătoare interbelice. Dezbaterea a izbucnit cu adevărat abia atunci cînd a apărut în Franța studiul
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
mai ales că sunt făcute de personagii fără nici o pregătire În acest teren. Speculațiile lor sunt simpliste, primitive și chiar extravagante și inadmisibile”. Venerabilul medic Francisc Ion Dworschak și-a Început Înaintarea de șah În anul 2000, adunând și edificând opinii, texte, documente, citind cu interes crescut pe Internet tot felul de limbaje existente privindu-l pe Mircea Eliade, pentru a se dumiri Întâi el, ca după aceea să-și poată asuma o judecată dreaptă. Unul dintre detractori, nestăpânit În violența
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
apud F.I.D.) În mare parte, toată vâlva cu legionarismul și antisemitismul lui Eliade a fost, dacă nu alimentată, interpretată facțional, partizan, și dubios, după cunoașterea jurnalelor sale din perioadele diplomatice din Anglia și Portugalia, ca și a celui ulterior. După opinia lui Julien Ries, un comentator obiectiv al operei științifice eliadiste, inclusiv al Jurnalului portughez: „În orizontul iudeo-creștin al cercetărilor lui Eliade nu regăsim urme nici ale antiiudaismului, nici ale anticreștinismului... Eliade a valorizat rolul profetismului și mesianismului În iudaism... a
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
acest deziderat este nevoie de cunoașterea monografică a celui mai mare poet al ei. Pentru a fi de real folos progresului culturii orice formă ar lua critica literară, ea trebuie făcută cu desăvîrșită bună credință și cu indiscutabilă competență. Asemenea opinie atrage după sine lămurirea noțiunilor literare de istorie și critică. Am văzut cum autorul monografiei Opera lui Mihai Eminescu nu pregetă să modifice propriile texte, să verifice manuscrisele, chiar și cele editate, eliminînd "multe inexactități", să cerceteze mereu, dar să
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
rânduri despre categoria inșilor-petardă, care explodează tocmai când părem a ne fi așezat pe drumul cel bun. Exemplul adus în discuție de către Ioan Groșan este cel al ministrului apărării, dl. Pașcu. Binecunoscut pentru verva sa - total lipsită de substanță, în opinia unora -, pentru inițiativele acut anti-democratice (la originea penibilei legi a "dreptului la replică" se afla nedomolita-i iritare în fața presei "incontrolabile"), el este patronul sub care Serviciul de presă al M.Ap.N. s-a dedat la amenințări cu moartea la adresa jurnaliștilor
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
uită că e un instrument al partidului sau dacă provoacă un scandal care nu mai poate fi ignorat. Aceste "legi" nescrise produc în ministere o tradiție care se perpetuează de la un guvern la altul. Ministrul nu se simte responsabil în fața opiniei publice și nu se omoară cu firea nici atunci cînd îl cheamă Parlamentul la ordine. Singura lui grijă e ce va zice primul ministru, dacă acesta are puterea să-l demită. Dacă vă amintiți în timpul regimului Constantinescu s-a putut
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
exista vreo legătură între scaunul său și unicatele care au ars din motive nici pînă astăzi aflate. Prin spitale și prin maternități se petrec, periodic, adevărate grozăvii. Nici un ministru al Sănătății nu a demisionat din această cauză, ca semnal pentru opinia publică, dar și ca avertisment pentru cei care tratează cu un criminal dispreț viața pacienților. În mai puțin de un an, în minerit au avut loc două catastrofe la o singură mină, cea de la Vulcan. Și-au pierdut viața douăzeci și patru
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
un moment dat, e la Cioran o simplă metaforă: el nu vede cum altfel decît bătuți la sînge s-ar lăsa civilizați românii. Cum să faci din asta un argument pentru ideea de lichidare a unor rase ori indivizi? Iar opinia că "tragedia cîtorva indivizi" (aceea care îl scandaliza pe Sebastian) nu interesează statul este de-a binelea comunistă. Cioran e, în tinerețe, primul nostru național-comunist, care are chiar și o idee de sistematizare a satelor avant la lettre. Și, să
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
protecție. Delirul acuzator devine de-a binelea sistematic în stabilirea a "patru cercuri" de amiciții utile în cazul Eliade: cercul unor savanți și scriitori celebri, de origine evreiască, cel al colegilor evrei, istorici sau filosofi, cu care colabora ori schimba opinii științifice, cercul celor cu un trecut similar antisemit cu al său și cercul foștilor legionari pripășiți în Statele Unite. Lipsa de logică a acestei sistematizări sare în ochi: cum pot fi puse laolaltă, ca elemente ale artei camuflajului, legăturile cu evreii
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
Pavel Șușară Dacă lumea contemporană, în ansamblul ei, trăiește într-o continuă stare de asediu informațional, România de astăzi, tot în ansamblul ei, trăiește, de peste un deceniu, sub tirania Opiniei. Dintr-un popor pastoralo-agrariano-lirico-fatalist, e drept, și cu niște crize de febră industrială ale căror sechele au încă un mare potențial letal, am devenit, după 1990, unul de hermeneuți. Viața politică și socială, istoria și economia, cultura și sportul și
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
a nu se confunda cu celălalt, doar cel Sfînt), Tatăl Ceresc a trimis către România, prin punctul de contact Babele, un nou transport de slavă etc. etc.?" Evident că nu! Dar exact acest conținut se vehiculează frecvent în presă ca opinie, ca expresie a unei lecturi inițiatice căreia îi sînt supuse faptele diurne. Mutatis mutandis, în- tr-un registru similar este sacrificată și informația culturală, sobră și neutră după rigorile meseriei, în beneficiul opiniei, al unei opinii voluntariste, inflamate și, în cele mai multe
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]