2,747 matches
-
peisajul filologiei germane, Eugeniu Coșeriu s-a ivit ca o reacție de frondă față de valul mimetic al filozofiei analitice, acea patologie speculativă potrivit căreia o limbă are sens numai dacă e redusă la un set de formalizări seci. Potrivit acestei optici, limba oamenilor trebuie epurată de orice tentă literară, adică de orice imprecizie semantică. A te exprima cu adevărat înseamnă a te exprima logic, numai că logica nu face casă bună cu sălbăticia polisemantică a limbilor vii. Prin urmare, ambiguitățile lexicale
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
istorie decît prezentul, nu poate înțelege timpul decît ca pe un parametru colateral al vitezei de deplasare. Pentru Henry Miller trecutul e un cimitir cu relicve, pentru Carl Schmitt, o necropolă cu vestigii. La fel pentru Mihai Sorin Rădulescu. În optica autorului, genealogia înseamnă „reînnodarea cu tradiția” (p. 83). Numai că astăzi avem înclinația de a gîndi tradiția în două feluri: drept clironomie sau drept predanie. Deosebirea stă în tipul de spirit pe care cade accentul: pe conștiința celui care își
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
el indiferent că îl vrei sau nu. Ești luat pe sus de o instanță care nu stă să se întrebe dacă ai vocația de a înota în apele ei. Clironomia cere drept personal, predania cere destin colectiv. Prima tinde spre optica juridică, a doua culminează în viziunea teologică. Oricum, e un arcanum în ambele, la fel cum e în indiferența celui căruia i se pare retrograd să bată monedă pe spița antecesorilor. Spuneam la început că trecutul are ferment expiator, intri
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
morții pe fizionomie cu cîteva zile înainte și pentru cine știe pînă și mirosul pe care îl capătă un muribund, pentru un astfel de om „sufletul” și „Dumnezeu” sunt metafore sterile, al căror uz denotă impolitețe și chiar prostgust. În optica unui astfel de om, nici un zeu nu ne călăuzește și nici un lemur nu ne protejează. Iar senzația de protecție, dacă există, vine din sentimentul de siguranță pe care ni-l dă secreția de testosteron, la fel cum credința nu e
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
fel cum nu poți explica de ce te-ai îndrăgostit de cutare ființă sau de ce un chip oarecare ți-e irevocabil antipatic. E un sentiment de fond altoit pe un temperament. Iar dacă apetențele ascunse îi împing pe unii spre o optică de deschidere evlavioasă, iar pe alții spre o luciditate de timbru ateist, atunci nu putem vorbi de o alegere propriu-zisă, ci de o dospire mergînd spre un deznodămînt interior. De fapt, tenta finală a volumului nu e încurajatoare: în materie
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
scripte. Potrivit astronomului american, contrastul dintre cît de mare e absența lui Dumnezeu în univers și cît de sufocantă e prezența lui în Biblie ar trebui să dea de gîndit fiecărui om cu discernămînt. Și chiar dacă nu o spune explicit, optica lui e de o cruzime care nu-și îngăduie scăderi: sacre sînt doar textele învăluite în naivitatea credulilor, sursa autorității lor stînd în superstiție. Și cum superstiția e credința fără dovezi, nu putem scăpa de ea decît căutînd dovezi în
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
intre într-o etapă de decădere", a spus David Chuter, care a punctat că "de la sfârșitul Războiului Rece ne-am obișnuit să avem succes în toate", în condițiile în care cei mai mulți experți "nu au cunoscut decât o Rusie slabă". În optica lui Chuter, evenimentele din Ucraina au arătat că extinderea NATO spre Est nu va exista, limitele alianței militare oprindu-se unde începe Ucraina. Nu putem avea totul", a punctat directorul ISIS. Seminarul, organizat marți, la Institutul Francez din București, a
Analist britanic: Ucraina, eșecul definitiv pentru NATO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54250_a_55575]
-
săptămînale, vrea să le preschimbe în sentințe durabile. Dar peste un timp, impresiile se șterg și goliciunea judecăților sare în ochi, cronicarul rușinîndu-se singur de aberația afirmațiilor pe care le-a făcut odată. În al patrulea rînd, cronicarul suferă de optica efemeridei culturale: știe că viața textelor de gazetă e scurtă, iar gîndul perisabilității îi insuflă un aer frivol de conțopist literar. Cînd știi că scrii de la o săptămînă la alta articole a căror literă se va acoperi de o implacabilă
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
sale. Căci a fi intelectual înseamnă a te mișca scolastic într-o lume precumpănitor seculară, intelectul nefiind decît facultatea care adună la un loc cele două elemente-cheie: scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi, repudiază din instinct orice apel la esențe tenebroase. Ultimul lucru pe care i-l poți cere unui scolastic e să fie mistic, întreaga sa energie mergînd în direcția analizei de limbă
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
combinație fericită”. Ce e ingenios la Russell e că logicianul nu caută să atingă fericirea înlăturînd cauzele nefericirii (nimeni nu poate scăpa de competiție, oboseală sau plictis), ci urmărește doar să le modifice posologia, adică proporția lor cantitativă. Potrivit acestei optici, fericirea e un sentiment care depinde de simțul proporțiilor, viața fiind un joc logic pe care îl pierd numai cei care nu știu să-i cîntărească perspectivele. Cine intuiește proporțiile și dozajul nu are cum să piardă. În felul acesta
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
combinație fericită”. Ce e ingenios la Russell e că logicianul nu caută să atingă fericirea înlăturînd cauzele nefericirii (nimeni nu poate scăpa de competiție, oboseală sau plictis), ci urmărește doar să le modifice posologia, adică proporția lor cantitativă. Potrivit acestei optici, fericirea e un sentiment care depinde de simțul proporțiilor, viața fiind un joc logic pe care îl pierd numai cei care nu știu să-i cîntărească perspectivele. Cine intuiește proporțiile și dozajul nu are cum să piardă. În felul acesta
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
filială, la dreapta Mamei? În fața unui așa torent de elucubrații sprințare, îți dai seama că cine prinde pofta deconstrucției sfîrșește la balamuc, iar Vattimo e în condiția intelectualului detracat pe care corectitudinea politică l-a adus în stadiul coconului steril. Optica lui e cea a unui hipiot de secol 21 încredințat că omenirea va atinge pacea dacă, desființîndu-se toate prohibițiile, dragostea va domni netulburată peste tot. În contrareplică, Girard are tactul de a-i aminti că, fără interdicții, o societate intră
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
nu și proiecția. De fapt, cochilia are rolul să protejeze viața, cât timp ea zvâcnește încă, băloasă, în interiorul ei. Când viața dispare, abia atunci poți duce jurnalul ăsta la ureche ca să auzi vuietul mării.” (pp. 405 - 406) În descendența acestei optici radicale se situează și desele răbufniri legate de viețile scriitorilor: O citez doar pe aceea din 5 septembrie 2009: „Nu cred că viața Marianei Marin a fost mai puțin dramatică decât a Sylviei Plath, dar cui îi pasă? Cine știe unde e
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
că aparțin altei lumi.” (p. 19) Unui asemenea spirit vorba lui Noica că „trebuie să-ți dorești înfrîngerea ca să te împlinești“ îi vine nespus de bine la îndemînă, pliindu-se pe un orizont de așteptare care întreține speranța. Grație acestei optici, de împlinit nu se împlinesc atît privilegiații sorții, cît inșii cu fibră șovăitoare, acei răstigniți arătînd spirit vacilant, marcat de clătinări interioare. Căci vacilantă e natura umană predispusă la nesiguranțe, ezitări și dubitații, din lipsa unei tenacități de ordin ancestral
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
singular. Tetralogia Ingeniosul bine temperat este ilustrativă pentru o astfel de singularitate, pentru literatura văzută ca repertoriu de teme, motive, laitmotive, procedee și imagini artistice. În primul rând, este demn de reținut modul în care scriitorul percepe literatura și literaritatea. Optica asupra personajelor și asupra situațiilor narative se schimbă, cum observă N. Manolescu: „Proza lui nu mai constă, în primul rând, în relatarea întâmplărilor unor eroi. În al doilea rând, îmbină evocarea vieții cu studiul artei, stilul liric cu cel savant
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
al treilea caz, al scoaterii din context, desprinzi episodul din țesătura de motivații ale epocii și îl judeci după criteriile prezentului, maltratîndu-l într-o măsură tot atît de mare ca în cazul deformării lui directe. Căci a judeca trecutul după optica prezentului e tactica curentă la care recurg actualii supraveghetori ideologici, din dorința de a impune un punct de vedere care să fie unic și universal valabil, adică o altă variantă de unanimitate obținută cu forța. Lucian Boia nu cade în
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
nocturnă este un mister încă din secolul XVIII. Cercetătorii spun că nu este nevoie de ochelari sau de lentile pentru a o corecta. Miopia nocturnă a fost descrisă pentru prima dată în anul 1942 de către spanioli, de către doi specialiști în optică, Jose Maria Otero și Armando Duran, deși cu mult timp înainte a fost subiect de cercetare. Cercetătorii de la University of Murcia au descoperit cu ajutorul unei tehnici utilizate în astronomie care arată că miopia este un fenomen universal al ochiului uman
Toţi oamenii sunt miopi - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/66366_a_67691]
-
de mecanismul de acomodare al cristalinului ochiului în noapte. Afectează în aceeași măsură și pe cei care suferă de miopie și pe cei care nu sunt afectați de această maladie. În laborator, experții au dezvoltat un dispozitiv experimental bazat pe optica adaptivă, o tehnică astronomică care elimină efectul de turbulență atmosferică în telescop. Cu acest instrument cu lumină infraroșie a fost măsurat nivelul de miopie indusă de întuneric, la pacienții cu vârste cuprinse între 24 și 49 de ani, cu vedre
Toţi oamenii sunt miopi - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/66366_a_67691]
-
numai că-și asumă „meritul" de a fi instalat microfoane în locuința scriitoarei, dar emite și sfruntate păreri despre persoana și opera ei. XXX Este dificil de evaluat, în doar cîteva propoziții, cît de intens a modificat Herta Müller în optica Occidentului, vizibilitatea României. Aproape simultan cu apariția romanului Atemschaukel în librăriile din Germania, Editura Supposé lansa un dublu CD în care scriitoarea, într-un impecabil discurs, emoționant prin autenticitatea amintirilor și forța lor evocatoare, își povestea copilăria, adolescența, anii studenției
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
cîștiguri pe care le consideră tot atîtea pierderi, sau, mai exact spus, tot atîtea forme de nivelare a vîrfurilor spirituale. În al doilea rînd, reacționar e cel care respinge Epoca Luminilor, socotind-o un răstimp în care excesul rațiunii și optică ateista a dus la stingerea tradiției și la iscarea acelei superstiții moderne care poartă numele de progres uman. În al treilea rînd, reacționarul e un pesimist incurabil: privește cu mefienta desfășurarea istoriei și e foarte sceptic în privința virtuții omului de
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
Nietzsche obișnuia să-și presare paginile. Două sunt trăsăturile care sar în ochi la acest geniu mofluz și idealist. Mai întâi, Schopenhauer e opusul unui gânditor dialectic, având repulsie față de oscilările tactice între concepte contrarii și repudiind fățiș răsturnările de optică din discursul speculativ. Așa se explică și inflexibilitatea cu care, grație unor sentințe care astăzi au căpătat vetustețea tocită a expresiilor obositor de celebre, a înfierat „fanfaronada fichteană"și „șarlatania hegeliană", vrînd astfel să stigmatizeze piruetele retorice ale celor două
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
drept condiție obligatorie o viziune teleologică, deci implicit teologică. Așadar, problema presupune o viziune finalistă asupra lumii, un gânditor ateu rezolvând chestiunea prin lichidare: dacă universul e absurd, atunci lucrurile nu au nici un rost. În schimb, pentru un filozof cu optică teleologică, fiecare realitate din interiorul universului - de la firul de iarbă la ființa umană -își are sensul propriu în cadrul planului divin. Iar acest sens e chiar rațiunea suficientă. Atâta doar că Dumnezeu este lucrul în sine asupra căruia omul nu poate
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
aspect al energiilor materiei. Convenționala mizerie, „urîtul" conțin potențialitatea unor noi „flori ale răului", îndreptățite la ratificarea lirică: „am dat pe gît toată otrava / mai frumos au înflorit spaima și greața" (ibidem). Defel intimidată de agresiunea lucrurilor uzate, rejectate de optica obștească, poeta le îmbrățișează în numele unei ordini absconse, reparatoare: „lumea e făcută din benzină / gunoaie sudori și duhori reciclate / flori și parfumuri artificiale / împodobind un stîrv sau altul / dar în dimineața asta / cineva a cosit pentru mine iarba / și a
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
și moralei guvernanților României așa cum sînt ele zugrăvite în Scrisoarea pierdută - scrie Troțki după ce reproduce începutul editorialului scris de Simeon P. In același stil economic și auster se face apoi o descriere a personajelor principale din comedia lui Caragiale, în optica lui Lev Troțki acestea fiind Cațavencu și Farfuridi. Nimic despre familia Trahanache, Zoe și Zaharia, nimic despre Tipătescu, nimic despre Agamiță Dandanache, nimic despre Pristanda sau despre Cetățeanul turmentat. Numele lor nu sînt menționate de Troțki. Nu se menționează nici
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
ascuns, ele se nasc dintr-o conversie, adică din schimbarea direcției unui sentiment. E ca și cum, îndreptîndu-ți atenția în altă parte, simți că șirul zilelor curge sub bolta altei perspective. Din acest motiv, o convertire se sprijină pe o răsturnare de optică, adică pe o ruptură sufletească, caz în care credința, ca să apară, trebuie să fie precedată de o zdruncinare. Cu alte cuvinte, nu există convertiri blînde, adică alunecări duioase în starea de grație a degustării divine. Fără o răscolire de esență
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]