772 matches
-
trestii” (o traducere mai exactă decât „Marea Roșie”) pe care au traversat-o într-un mod miraculos; au ajuns apoi la Muntele Sinai, unde, tot prin Moise, au primit de la Dumnezeu o serie de legi și precepte care, din acel moment, orânduiesc credința și obiceiurile lui Israel, constituind elementul său caracteristic până astăzi (Ex 20 - Num 10). În genere, episodul este datat în ultimele secole din mileniul al II-lea î.C. Normele alimentare, întemeiate pe puritatea sau impuritatea mâncărurilor și a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
poruncitoare ce venea din culise, căutându-se cu înfrigurare unul pe altul cu mâinile întinse. Lucian observă abia atunci că fiecare era îmbrăcat într-o altă culoare bleu, vernil, galben, crem și rozul rochiei lui, toate laolaltă precum creioanele colorate orânduite după culorile curcubeului în cutia proaspăt primită în dar de Crăciun. Un hohot de râs se ridică din sală atunci când, la un pas înaintea lui Lucian, îngerul galben se împiedică în mers de o sârmă întinsă și făcu eforturi disperate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
iar în magaziile publice se găsesc întotdeauna rezerve de băutură, de hrană și de combustibil suficiente pentru un an de zile; în afară de aceasta, ca să poată satisface nevoile de hrană ale maselor largi, fără a păgubi finanțele statului, aceste orașe se orânduiesc întotdeauna în așa fel încât pot să dea de lucru acestor oameni, timp de un an, în toate acele meserii și ocupații care constituie forța și viața orașului și din care marea mulțime a poporului să-și poată scoate existența
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
această direcție va fi lipsit de cea dintâi însușire pe care trebuie să o aibă un conducător de armate; căci aceasta te învață să-l descoperi pe dușman, să știi unde să ți așezi tabăra, să conduci armatele, să le orânduiești pentru bătălie și să susții asediul unui oraș în folosul tău. Între alte laude pe care scriitorii i le aduc lui Philopoimen, principele aheilor, este și aceea că în timp de pace el nu se gândea la altceva decât la
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
are un principe. Între regatele bine organizate și bine cârmuite din vremurile noastre este regatul Franței. Există aici nenumărate instituții bune de care depind libertatea și siguranța regelui; dintre acestea, cea dintâi este parlamentul și autoritatea lui. Acela care a orânduit statul acesta a cunoscut ambiția celor puternici și neobrăzarea lor. Socotind deci că au nevoie să fie ținuți în frâu și știind, pe de altă parte, că poporul îi urăște pe cei mari și că ura lui se întemeiază pe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
au nevoie să fie ținuți în frâu și știind, pe de altă parte, că poporul îi urăște pe cei mari și că ura lui se întemeiază pe frică, el a vrut să-l pună la adăpost de orice și a orânduit totul în așa fel, încât lucrul acesta să nu intre în sarcina regelui, scutindu-l de greutățile pe care le-ar fi întâmpinat din partea celor mari atunci când ar fi favorizat poporul, și din partea acestuia, când i-ar fi favorizat pe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
populația noului teritoriu, cu excepția acelora care au fost de partea lui atunci când a întreprins cucerirea. Și chiar pe aceștia, cu vremea sau când se ivește ocazia, trebuie să cauți să i moleșești și să le iei orice energie; prin urmare, orânduiești în așa fel lucrurile, încât întreaga forță a statului să fie în mâinile acelorași soldați care sunt ai tăi proprii și care trăiesc în preajma ta, în statul pe care tu îl stăpân ești mai dinainte. Strămoșii noștri, și mai ales
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și am întrebat pe călugării acestei mănăstiri și le-am dat zisa mănăstire ca metoh cu toate veniturile sale: vii, ogoare și dobitoace și câte altele le are această mănăstire din Țarină a lui Aaron Vodă... Și astfel chibzuind,... am orânduit pe preotul Gavriil drept egumen al zisei sfinte mănăstiri a lui Aaron vodă ca s-o aibă în grijă și s-o slujească după obicei”. ― Această nouă închinare este confirmată de “Io Miron Barnovschi Moghila voievod,... domn al Țării Moldovei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstiri, s-au aflat că după silința ce-au pus și la sporire viniturilor, nu numai că dintr-acele lucruri nimică n-au prăpădit ce încă au adaos oarișce. Drept aceea,... de va fi și voie înălțimii tale, ca să să orânduiască egumenu la această mănăstire Aron Vodă și după orânduiala și a altor mănăstiri închinate, să să scrie la dumnealor epitropii sfintei mănăstirii Halchi, ca să i să trimită carte de egumenie”... “1787 iuni 11”. ― Acum se cade să vedem ce hotărăște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să hotărăști lucruri mari și alta-i să drămăluiești tămâia și “untu de lemn” necesar mănăstirilor de la locurile sfinte. Iată o asemenea hotărâre domnească, în care citim: “Mănăstirile Ierusalimului, i a Sânaiei, i Sfintii Agorii i altora, ce s-au orânduit untu de lemn, tămâie, din Vamă, pe obicei ce s-au așăzat mai pe urmă, la let 7250 <1742> iunie 19”... În continuare, sunt înșirate toate mănăstirile din Moldova, închinate, arătându-se și ce cantitate de untdelemn și tămâie trebuie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
celor 20 de mănăstiri de la Muntele Athos, scrie lui <Costantin> Duca vv. că M-rea Trei Ierarhi fiind închinată de ctitorul ei, Vasilie (Lupu) vv., la aceste mănăstiri, i-a împuternicit... ca egumenul de la M-rea Trei Ierarhi să fie orânduit de ei după regulile și obiceiurile pe care le au. Această regulă constă în faptul că, la orânduirea unui nou egumen,... cele 20 de mănăstiri aveau dreptul să propună pe unul din monahii mănăstirii respective. În momentul de față,... au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
apă călduță, datorită temperaturii și umidității ele se activează mai repede (30 minute) față de apa la temperatura camerei sau una rece la care durata poate fi de vreo 60 de minute. Practic se inițiază astfel procesul de germinare. Dumnezeu a orânduit lucrurile astfel în Înțelepciunea lui infinită deoarece enzimele pot fi astfel păstrate, prezervate în acele cereale, nuci și semințe. Căci dacă ar fi fost active de la bun început nu s-ar mai fi putut păstra în timp. Astfel însă, ele
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
infinita lui Înțelepciune a rânduit minunat aceste posturi (mă refer aici în special la religia ortodoxă) peste an astfel încât oamenii să le poată ține și să le ajute și la sănătate. La creștinii ortodocși cred că este cel mai bine orânduit postul, atât ca și aranjare în calendar cât și ca fel de a-l ține. Aceasta deoarece se recomandă să se evite toate produsele de origine animală în perioada de post. În cazul respectării celor patru posturi de peste an și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
afecțiune este bine în primul rand să ne facem o detoxifiere a organismului și pe urmă o revenire la o alimentație (mai) corectă și aplicarea tratamentelor, indiferent de natura lor. Numai că, a avut grijă Dumnezeu față de noi și a orânduit, la creștinii ortodocși cel puțin, atât de bine posturile încât ele, dacă ar fi urmate cum trebuie (cantități mici de hrană, rugăciune, gânduri bune etc.) constituie o super-mega-cură de dezintoxicare. Nu încerc nici pe departe să sugerez că ar trebui
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
odată cu ea, toate punțile care mă leagă de viață se trag îndărăt, ca înainte de plecarea unei nave spre necunoscut. Nici o ispită lumească nu mă mai ademenește să înfrunt verdictul, nici o dorință, nici un țel, nici o ambiție. Nimic. Totul în mine e orânduit pentru moarte și această orânduire se dovedește atât de trainic sudată, încît toate puterile lumii nu s-ar încumeta s-o zdruncine. E opera inconștientului, care mi-a pregătit eșafodul, în tăcere, vreme îndelungată. Nu știu dacă a fost o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dumneavoastră! Astăzi vom hotărâ unde și ce vamă are de plătit orice negustor din Liov. Logofătul să fie cu băgare de seamă ce scrie diacul, pentru a nu uita ceva... După aceste vorbe a pornit să arate cum vor fi orânduite treburile vămilor. Când a sfârșit toate acestea, și-a îndreptat fața către mine și a grăit: Scrie, diece: „Iar cine merge spre părțile tătărești va plăti pentru 12 cântare, în Suceava o rublă de argint, în Iași treizeci de groși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sus scrise sate, și vii și țigani, să fie sfintei mănăstiri și de la noi uric cu tot venitul...” „A scris Dumitru, la Suceava, în anul 7106 (1598), mai 6.” „Io Ieremia voievod.” „Cred că ai spus bine că Dumnezeu le orânduiește pe toate așa fel încât lucrurile să fi bine așezate. Iaca și o nouă dovadă. După pașnicul Ieremia Movilă, ajunge în Moldova viforosul Mihai Viteazul, care se intitula Domn al Țării Românești, Ungrovlahiei, al Ardealului și al Țării Moldovei.” Apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Constantin Nicolae Mavrocordat voievod însă, nu mai are ce face când vine vorba de măria sa pașa. Așa că, la 5 octombrie 1742 (7251), vodă a trimis cărți domnești și călărași. Unul la Dobrovăț „pentru o samă de lemni ce s-au orânduit să aducă pentru făcutul șoproanelor de treaba cailor mării sale pașii...” Unul „pe la satile de penpregiurul Iașului și în târg în Iași și de unde or găsi fân să aibă a încărca păr-la 60 de cară de fân,...pentru caii măriii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să repare cu oamenii de sub Codrul Iașilor podurile de la Șanta până la Iași „ să fie toate tocmite când va sosi măria sa pașa ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care trebuie „să orânduiască la ținutul Romanului 30 cai pentru ridicarea agarlâcului măriii sale pașii”. Cu aceeași strășnicie vine și porunca către Toader jitnicer - ispravnicul ținutului Iași „să orânduiască 60 cai și 10 cară câte cu 4 boi...pentru ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ridicarea agarlâcului pașii”. O „țidulă” primește și aga orașului Iași, care trebuie „să facă de la breslele din Iași 20 căruțe câte cu 2 cai, și...40 oameni slobozi...să margă păr la hotar”. Apoi „Iordache vel căpitanului de codru, să orânduiască pe ținutul Fălciiului 50 cai și să-i trimită la Scântei și vineri sara negreșit să să afle acolo, ca să vie cu mărie sa pașe păr-aici... Și cu caii să trimită și oameni de la ținut să le poarte de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum stau lucrurile și vrând să se îmbunătățească învățământul, vodă a cerut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în putința Linei să facă. Ideea că trebuise să-1 refuze, că ,,bietul Lică" pleacă pe front, dase Linei o strîm-bătură sentimentală comică. Ai fi zis că vrea să plângă. Totuși Lică nu pleca încă. Rămăsese printre cei din urmă. Așa orânduise șefii și el le sprijinea bucuros dispozițiile. Pe la Prundeni venea din ce in ce mai des, dar JIU la conacul boieresc, unde femeile vorbeau prea mult de război, ci la cel logofețesc. Pe Hallipa însă îl vedea și-i era mereu binevoitor. Hallipa era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ei intim. O vioară de valoare, violoncelul de fabricație superioară, harpă, flaute și alte instrumente complimentare asigurau ansamblurile. Firește, executanții veneau, de obicei, cu instrumentele și partițiile lor, dar la nevoie nu se putea invoca nici o lipsă. Biblioteca muzicală era orânduită și ea pe compozitori și instrumente și era completă de la clasici la moderni. Cele mai îngrijite preocupări erau acordate acusticei și sala de muzică își avea arhitecții ei asidui ca și executanții. Încercările de muzică de cameră reușise așa de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
uriașe, de pe munții piscoși care adăposteau Leysins, Maxențiu privea cu durere și revoltă procesii felurite, toate variantele morții lui proprii, pricinuită de femeia avară, adulteră și criminală. Prin mintea lui, abandonată vedeniilor, treceau suferințele, solemne ca și ritul îngropăciunii lui, orânduită de el singur. Era o durere nobilă, o revoltă măreață, care, deodată obosită, se umilea din nou. Maxențiu, cu o gură scâlciată de plâns, așa cum sta urât, netrebnic, acolo pe o margine de canapea, scobora mereu mai mult în mizerie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]