1,170 matches
-
larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-a ales. „A cere dreptate - se plângeau 40 de locuitori ai orașului Focșani împotriva eforilor în 1849 - era a o pierde și a fi izgonit de tulburător de liniște publică”. Dacă orășenii îndrăzneau să se plângă de conduita eforilor, aceștia din urmă apelau la ispravnic și arătau „că unii din noi vorbim împotriva cârmuirii și că facem, comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să-și investească averea în resursele naturale și proiectele noi din orice colț al planetei și să se bucure, fără efort sau chiar deranj, de roadele și avantajele viitoare; sau putea decide să cupleze siguranța averii sale cu buna-credință a orășenilor din orice localitate importantă, de pe orice continent pe care i l-ar fi recomandat imaginația sau informația". Vezi și Niall Ferguson, Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011, pp. 73-74. 892 Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
curte. Acesta este terenul unde va avea loc un adevărat „schimb de vizite” Între cei doi aleși. În dimineața marii sărbători, domnul se Îndreaptă spre biserică urmat de un Întreg alai, În vreme ce fiecare etapă a acestui drum inițiatic este anunțată orășenilor prin sunetul clopotelor: este cel dintâi semnal al celebrării și primul moment În care puterea Își asociază prezența marelui eveniment liturgic. Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnavalești. Confruntările violente vor face loc luptelor simbolice cu flori, diferite legume ori fructe, confetti etc. Consumul destrăbălat de mâncare și băutură este stabilizat sub forma ospețelor comune. Participarea generalizată la excesele carnavalești dispare - acum, cea mai mare parte a orășenilor se comportă ca „public”, consumator pasiv al unui spectacol, preocupat de identificarea elementelor de divertisment sau excepționalitate estetică. Doar un număr limitat de „eroi” ai carnavalului, care s-au pregătit minuțios, performează scenariul ritual. Prin acest proces istoric, carnavalul „originar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de Tomis, Evangelicus, care apăra dreapta credință. Persecuțiile tetrarhilor, la începutul secolului al IV-lea, n-au oprit ascensiunea creștinismului, noua religie își continuă evoluția, dar numărul creștinilor, ca și în restul Imperiului, era insignifiant în comparație cu masa păgânilor. Creștinii erau orășeni, proprietari, militari. Episcopia tomitană și-a continuat existența. După 324, anul morții lui Licinius, când s-a instalat pacea Bisericii în Orient, asistăm la dezvoltarea vieții creștine în Dobrogea (Scythia) în anii 364-381, aici păstorea episcopul Bretanion, adept al credinței
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nordul Dunării, îndârjită împotriva creștinilor, dar cei mai mulți dintre ei erau din orașe, Sf. Dasius era din Durostorum, ostaș roman sărbătorit la 20 nov. Martirii creștini din zona Dunării, în secolul al IV-lea, proveneau din medii sociale diferite, soldați, veterani,orășeni, iar numele lor erau latine sau grecești. În momentul în care, în 313, împăratul Constantin a acordat libertate noii credințe, aceasta era puțin răspândită în ținuturile latine de la Dunăre, la Niceea (325) au participat doar trei episcopi din această zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
taina, parte spre Constantinopol, parte spre mare, căci la din contra erau fără-ndoială expuși pericolului de-a fi încleștați între doi inamici, între vicleanul Ioannițiu și orașul aliat cu el, și ar fi fost desigur nemiciți. Și într-adevăr orășenii din Adrianopol nu se putură stăpâni a doua zi de dimineață, cum descoperiră fuga latinilor, să nu prade măcar în dragă voie corturile și lucrurile părăsite de latini. O retragere măiastră, condusă de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țărână. Pieirea orașelor și satelor, ruinarea întregi țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV 107} Campania latinilor contra lui Ioannițiu Moartea lui Balduin. Latinii tăbărâră mai întîi din precauțiune înaintea porților Adrianopolei și strămutară comunicația cu orășenii pe câmp; curând însă încheiară cu romeii i-nfrățire de arme, dădură ajutor, cât era cu putință și după împrejurări, orașelor reduse la o stare cumplită prin cumani și trecură marginea peste munții Rhodope, fără de-a da de vro
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ne îndreptățesc să credem că apelativul solomonar nu era încă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, generalizat în lexicul românesc. Această situație l-a determinat pe autor să insereze nota explicativă, pentru ca termenul să poată fi corect înțeles atât de orășeni, cât și de românii din afara Ardealului. Vezi, de exemplu, cum își justifică poetul nota anterioară : „Aceasta trebuie să tălmăcesc, fiindcă mulți doară nu vor înțelege”. Faptul că I. Budai-Deleanu limitează spațiul de circulație a cuvântului la zona Ardealului concordă cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de pe saltea, fără corelatul muncii musculare și intelectuale. Asta a început a înțelege Burtă verde cum am zice și de-aci discreditul mărfii patriotismului subliniat în piață, căci nu mai are trecere și nu se mai ia drept bani buni. Orășenii s-au convins că nu e nimic, absolut nimic îndărătul înțelepciunii apocaliptice a politicei roșie, că fraza goală care nu esprimă nici o necesitate economică, nici o cerință de organizare nu e decât o nadă pentru a prinde și ameți pe cei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de plâns ființe e pângărit de instincte nepotrivite vârstei lor. Cine se interesează de deosebirea aceasta n-ar avea decât să viziteze o școală normală, populată de copii de țăran și s-o compare cu elevii unui liceu, populat de orășeni. Așadar înc-o dată: nu băiaia cerem în școală, nici vom cere - o vreodată. Ceea ce trebuie să exigem în interesul disciplinei este însă ca elevi ce, prin proprie vină, sunt în stare a scoate din fire pe un profesor oricât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fim atenți, aici ca în oricare altă parte, că fiecare tendință provoacă o contra-tendință compensatorie, bumerang pe care l-am numit "efectul jogging": de cînd automobiliștii nu mai merg pe jos, au început să alerge. Satul capătă valoare în ochii orășenilor pe măsură ce urbanizarea se dezvoltă etc. Dar astăzi important este totuși automobilul, nu maratonul; este poluarea urbană, nu locuința de la țară. Fotocompoziția electronică a relansat prețul, farmecul și valoarea tipografiei cu plumb, a cărei calitate și suplețe dau textului tipărit o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nici o superioritate ierarhică, accesul la imaginea electronică a fost egalitar și democratic, cum o atestă și redevența (aceeași pentru toți și indiferent de numărul de posturi). Femeile au urmărit-o în același timp cu bărbații, țăranii la puțin timp după orășeni, catolicii ceva mai bine decît protestanții, iar nordul Loarei nu a fost avantajat. Dacă au existat inegalități, ele au fost contingente și fizice (dificultăți de retransmisie pe teren accidentat). Începînd cu secolul al XVI-lea, tranziția către cuvîntul scris îi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și inferioritatea istorică. Inferioritatea economică ținea de nivelul tehnic rudimentar și de productivitatea scăzută, în timp ce pe plan cultural se sublinia analfabetismul. Vulcănescu considera însă că afirmația inferiorității culturale era și ea neîntemeiată, atât timp cât țăranul stăpânește în întregime orizontul său spiritual, orășeanul fiind specializat, orientat doar către anumite aspecte. În plan juridic, obiceiurile strămoșești, iraționale, complicate și greoaie marcau de asemenea negativ. Inferioritatea politică ar fi fost observabilă în dezinteresul față de treburile publice, rezistența la schimbare și lipsa conștiinței cetățenești. Dintre toate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prin care omul își îndeplinește scopurile, în sine tehnica poate fi socotită deficitară doar dacă nu reușește să conducă la atingerea acestora. La Vulcănescu apare de asemenea ideea comunității ca unitate spirituală (comunitatea vieții de la țară), pe care o folosesc orășenii ce resimt ruptura generată în ei de nostalgia ruralului și de faptul că sunt orășeni. În contextul societății românești, era prezent fenomenul migrației rural-urban care putea susține ideile celor ce priveau satul ca pe o realitate pe cale de dispariție. Acest
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu reușește să conducă la atingerea acestora. La Vulcănescu apare de asemenea ideea comunității ca unitate spirituală (comunitatea vieții de la țară), pe care o folosesc orășenii ce resimt ruptura generată în ei de nostalgia ruralului și de faptul că sunt orășeni. În contextul societății românești, era prezent fenomenul migrației rural-urban care putea susține ideile celor ce priveau satul ca pe o realitate pe cale de dispariție. Acest fenomen avea însă cauze bine identificate: nevoia de venituri suplimentare, respectiv avansarea în ierarhia socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
amintita Stadt luft macht frei rămâne aproape ca o sentință, au existat perioade în care orașul era astfel structurat, încât nu oferea un grad de libertate atât de mare. Pentru perioada medievală, orașul putea exercita un grad de control asupra orășeanului mai strict și mai extins decât își putea imagina săteanul. În termenii cadrului de referință personal, orășeanul se uita în mai multe direcții. Și totuși, deși legăturile cu familia, ghilda și cartierul contau, un cetățean se putea considera mai cosmopolit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astfel structurat, încât nu oferea un grad de libertate atât de mare. Pentru perioada medievală, orașul putea exercita un grad de control asupra orășeanului mai strict și mai extins decât își putea imagina săteanul. În termenii cadrului de referință personal, orășeanul se uita în mai multe direcții. Și totuși, deși legăturile cu familia, ghilda și cartierul contau, un cetățean se putea considera mai cosmopolit și mai individual decât un membru al unei comunități rurale. Dar nu trebuie să idealizăm orașele medievale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de origine greacă din limba română. "Deosebirea etnică între nobili și popor se accentuă foarte mult acum și de aici provine că azi încă poporul român prezintă înfățișarea a două rase suprapuse sau juxtapuse, care n-au nimic de comun: orășenii și sătenii" (Drăghicescu, 1996: 251). Prăpastia dintre boieri și rumâni nu era bazată pe diferența de rang sau bunăstare ci "este cu totul asemănătoare cu deosebirea ce se face între oamenii care sunt de sânge străin unii de alții" (Drăghicescu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Subsecția Femenină Biopolitică a Astrei a avut un rol important În promovarea educației fetelor, mai ales a celor de la țară, În igiena nașterilor, dar și În găsirea unor locuri de muncă sigure (e drept, mai ales ca servitoare În casele orășenilor Înstăriți). Practic, asistența socială s-a dezvoltat pentru prima oară În România, inclusiv În sensul calificării superioare, grație Subsecției Femenine a Astrei. Veturia Manuilă, eugenistă pe filiera educației americane, este ctitoră a primei Școli superioare românești de asistență socială, școală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ori mai periculos.” (Desmond Bagley) Prostul are aceeași psihologie cu cea a țăranului care, după ce a trăit mai mulți ani la oraș, odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este: țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
toată perioada analizată mai ridicat în mediul rural, validând ipoteza influenței mediului rezidențial asupra comportamentului religios în spațiul public. Deși crește după 1993, frecventarea bisericii în mediul urban se menține totuși la valori mai moderate, în jur de 40% dintre orășeni declarând că merg la biserică cel puțin o dată pe lună. După o creștere semnificativă între 1993 și 1997, practica religioasă în spațiul public înregistrează un platou în orașele României. În schimb, în mediul rural mai bine de jumătate dintre respondenți
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că fac același lucru, frecventarea bisericii menținându-se constantă între 1999 și 2005, diferența nefiind statistic semnificativă. Datele cercetării „România Urbană” susțin însă ideea unei creșteri a practicii în spațiul public urban și după 2000, pentru 2005 aproape 47% dintre orășeni declarând că merg la biserică cel puțin o dată pe lună. Datele referitoare la practica în spațiul privat, respectiv meditația și rugăciunea, indică o imagine puțin diferită. Conform graficului din REF Ref126752030 \h \* MERGEFORMAT Error! Reference source not found., majoritatea covârșitoare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura 6, indică o reducere importantă a diferenței dintre religiozitatea sătenilor și cea a orășenilor între anii 1993 și 2005. Deși importanța acordată religiei și lui Dumnezeu se află la cote mai crescute în oraș, comparativ cu situația de acum 12 ani, totuși diferențele între cele două medii rezidențiale rămân statistic semnificative. Rezultatele analizelor longitudinale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]