1,823 matches
-
viziune a bunătății morale. Focul care distruge casa naratorului simbolizează „dezintegrarea morală aproape completă” a naratorului. Singura rămășiță este imprimarea lui Pluto pe un perete, ceea ce reprezintă păcatul de neiertat și incorigibil al criminalului. Din punctul de vedere al unui orator, un sistem eficient de omisiune pe care îl folosește Poe este diazeugma, folosind mai multe verbe pentru un singur subiect; el omite pronumele. Diazeugma subliniază acțiunile și face narațiunea rapidă și scurtă. În anii 1910-1911, artistul futurist Gino Severini a
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
a apărut, frații îndemnându-l pe Anton să vorbească în locul acestuia. El i-a impresionat atât de mult încât de atunci a început în mod constant sa călătorească, să evanghelizeze, să predice și să predea teologie în Italia și Franța. Orator de excepție, el atrăgea mulțimile pe oriunde mergea, vorbindu-le în multe limbi; legenda spune că mergând să predice cuvântul Domnului unei mulțimi aceștia neascultându-l,el chemă peștii din ocean să îl asculte.Când mulțimea a văzut că sute
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
în timpul domniei lui Pericle în sec V î.e.n. Această perioadă se considera secolul de aur al democrației ateniene. Pericle era în fruntea conducerii ateniene și era considerat un conducător popular (sau pentru popor ). Un om cu inteligență rar întîlnită, un orator foarte iscusit și nu mai rău în plan politic, era un rival de temut al tiraniei, socotita de el că guvernarea minorității asupra majorității. Acestei minorități el i-a impus idealul lui cu privire la organizarea socială ase cheamă această organizare
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
Tot capitolul ce are in vedere „bastonul” („bățul” sau “toiagul” ,in arabă, "al-`asa") precum și revenirile la tema respectivă în alte capitole din carte nu ar putea fi înțelese dacă nu avem în vedere că pe atunci se știa că oratorii arabi, la fel ca poeții, poartă în mâna un baston sau un toiag atunci cand iși rostesc discursul sau versurile și că, neînțelegând utilitatea respectivului element de recuzită ,"shu`ubiții", îl atribuiau unei obișnuințe moștenite de la arabii păstori, care se serveau
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
etc.) insistând, bineînțeles, asupra faptului că profetul Muhammad, ca și cei din apropierea sa, nu se despărțea de toiag..” "Shu`ubiții", ' nu-și dau osteneala să cunoască tradițiile arabilor, arată al-Ğahiz după acest început care ne transportă în mit. La ei oratorul nu se desparte de însemnele caracteristice ale poziției sale:turbanul și toiagul. Chiar dacă nu poartă o îmbrăcaminte caracteristică, are neapărat toiagul cu el. Se înțelege că toiagul ar fi un fel de prelungire a gesturilor făcute cu mâna sau cu
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
deșert. În concepția shu’ubiților , arabii erau niște simplii păstori necivilizați, până când a venit islamul să îi lumineze. Pentru a-i lămuri pe cei răuvoitori, al-Ğahiz se oferă să-i pe păstrătorii limbii și culturii arabe pure, pe poeții și oratorii din deșert și să-i prezinte pe beduini vorbind o limbă cum alta nu mai este:„Eu spun că nu se află pe pământ o limbă care să fie mai plăcută, mai folositoare, mai elegantă, mai dulce, mai potrivită pentru
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
spune la un moment dat: „Un beduin a fost întrebat: ce este frumosul?” În locul unei definiții a conceptului (despre care arabii cultivați știau de la greci), beduinul a furnizat exemple de lucruri „frumoase”: gura mare, vocea sonoră la poet și la orator. În altă parte, aflăm care este cea mai frumoasă priveliște:„palatele albe în grădinile verzi”. Având în vedere că arabii se definesc pe ei înșiși drept cei care vorbesc limba arabă, originea lor ar trebui să fie legată chiar de
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
putut ridica pe vremea aceea pe arabi deasupra altora din moment ce al-Jahiz le evidențiază tocmai pe acestea. La arabi poezia nu este un lux ci o necesitate, așa cum a spus și califul Omar:„În perioada preislamică, poetul era mai presus de orator, datorită faptului că era foarte necesar: el le consemna mărețele fapte de glorie, el băga spaima în dușmani și în cei care îi cotropeau, el îi ataca pe alți poeți.” Găsim și în „Cartea Animalelor” elogiul altor neamuri, mai ales
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
îi este atribuită la întâlnirea de la Carnuntum. Arhitectura complexului din Split a fost apropiată de alte construcții contemporane: Dioclețian a construit un veritabil palat în timpul domniei sale, la Antiohia, care nu este cunoscut decât prin descrierea pe care a lăsat-o oratorul Libanios: apartamentele se găsesc la extremitatea unei alei, în spatele unei verande monumentale, în vreme ce una din fațade dădea într-un corp de apă și avea o colonadă și logii. Veranda monumentală a Vestibulului din Peristil poate evoca și fațada din fundalul
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Voltaire în afacerea Calas în secolul al XVIII-lea sau mai recent, prin Victor Hugo, a cărui confruntare cu Ludovic Napoleon Bonaparte era încă vie în conștiința publică. Acești scriitori și-au consacrat la vremea lor cunoștințele și calitățile de oratori combaterii intoleranței și nedreptății. Ei și-au pus celebritatea în serviciul cauzei apărate, fără a se gândi la consecințe. Tabăra dreyfusardă căuta să obțină o astfel de susținere. Presa din toamna-iarna 1897-1898 a făcut de mai multe ori referire la
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
în ciuda părerii unor alți autori din sec. XIV, ca Shafi ibn Ali, Al-Mansuri și Al-Nuwayri, care au menționat și aspectele tiranice ale domniei lui Baybars. Istorici mameluci, ca Al-Maqrisi, Al-Ayni sau Ibn Taghribirdi îl prezintă pe Baybars ca fiind un orator excelent dar menționează și anumite defecte provenite din excesul de putere. Ibn `Abd al-Zahir, autorul bibliografiei oficiale îl prezintă ca pe un lider și războinic ideal, ignorând se pare evenimente mai obscure care i-ar fi putut păta reputația, povestea
Baybars I () [Corola-website/Science/332112_a_333441]
-
(n. 2/14 iunie 1882, Tecuci - d. 17 februarie 1972, București) a fost un filozof român, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la Universitatea din Iași, membru titular al Academiei Române, fost Ministru al Educației Naționale. se naște la 2/14 iunie 1882, la Tecuci, fiu al lui Dimitrie Petrovici și al Ortansei Petrovici, nepoată de soră a poetului
Ion Petrovici () [Corola-website/Science/297849_a_299178]
-
un căpitan republican executat de naționaliști la începerea Războiului Civil Spaniol în 1936. El a participat la prima sa întrunire politică la Gijón în 1977, când în Spania trebuiau să aibă loc primele alegeri democratice, după moartea dictatorului Francisco Franco. Oratorul de la această întrunire a fost liderul PSOE Felipe González (care a devenit premier al Spaniei în 1982 și a servit în această funcție până în 1996). La scurt timp după această Rodríguez Zapatero a intrat în PSOE. Partidul nu renunțase încă
José Luis Rodríguez Zapatero () [Corola-website/Science/297887_a_299216]
-
literaturii românești contemporane" (1934); "Istoria literaturii românești. Introducere sintetică" (1929). Ca om politic, a fost co-fondator al Partidului Naționalist-Democrat, în anii 1931-1932 Prim-ministru și Ministru al Educației Naționale. Membru al parlamentului în mai multe legislaturi, Iorga era un reputat orator, temut de adversarii săi politici. Nicolae Iorga a fost fondatorul (1920) și director al Școlii Române din Paris ("„Fontenay-aux-Roses”"). A editat și condus numeroase ziare și reviste („Neamul românesc”, „Revista istorică”, „Revue Historique du Sud-Est-Européen”, „Floarea darurilor” etc.). Unul dintre
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
ani. După moartea Philippei în 1430, ea a fost înlocuită de fosta doamnă de onoare Cecilia. Din surse contemporane, Eric apare ca un vizionar inteligent, energic și cu un caracter ferm. A fost, de asemenea, un om fermecător și un orator, calități pe care le-a demonstrat în marele turneu european din anii 1420. Ca defecte, se pare că a avut un temperament fierbinte, o lipsă de simț diplomatic, precum și o încăpățânare. Poate că cea mai importantă acțiune a lui Eric
Eric de Pomerania () [Corola-website/Science/326763_a_328092]
-
fiind și Ion Omescu, după ce Securitatea a descoperit asupra sa manuscrisul unei cărți în care descria ororile de la Canal. A fost deținut în lagărele din bălțile Dunării (Salcia, Balta Brăilei, Stoenești). S-a remarcat printre deținuți ca un foarte bun orator și profesor de limbi străine (conform declarațiilor lui Alexandru Zub, Alex. Mihalcea și Fl. Pavlovici). A fost eliberat în 1964 ca urmare a amnistiei generale a deținuților politici, prin Decretul de grațiere 411. În 1965 și-a reluat activitatea de
Ion Omescu () [Corola-website/Science/336557_a_337886]
-
Oxford, prin intermediul unui link video din India . În fiecare an, începând din noiembrie 2007, Naik a condus o Conferința de Pace de 10 zile în Somaiya Ground, Sion, Mumbai. Prelegeri despre Islam au fost prezentate de către Naik și alți douăzeci oratori islamici. Naik susține că teoriile științifice au fost aunțate de Coran. De exemplu, el spune anumite versete din Coran ce descriu cu acuratețe dezvoltarile embrionare. Naik susține că teoria evoluției este "doar o ipoteză, și cele mai bune ipoteze nedovedite
Zakir Naik () [Corola-website/Science/331085_a_332414]
-
Séville "a été composé par Rossini" „"Bărbierul din Sevilla" a fost compusă de Rossini”), pe de altă parte prin două perifraze verbale: "se faire" + verbul cu sens lexical plin la infinitiv ("L’orateur s’est fait huer par la foule" „Oratorul a fost huiduit de mulțime”) și "se voir" + infinitiv: "Ils se sont vu retirer le permis pour six mois" „Le-a fost suspendat / Li s-a suspendat permisul pentru șase luni”. Verbele cu pronume reflexiv sunt considerate aparte, constituind două
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
Ungariei recrutând trupe adiționale de cavalerie ușoară pentru armata cu care intenționa să reziste invadatorilor. Deși puțini nobili s-au arătat dornici să ofere ajutor, țăranii nu au ezitat să se ofere ca voluntari. Cardinalul Giovanni da Capistrano, un excelent orator, a fost trimis în Ungaria de Vatican cu două scopuri clare, de a propăvădui împotriva "ereticilor" creștini ortodocși și pentru a populariza o cruciadă împotriva otomanilor. El a reușit să strângă o armată destul de mare, deși fără experiență și slab
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
a vieții primelor grupuri sociale statornice și a spațiului comercial maritim. Mitologia greacă și-a elaborat un panteon aproape exclusiv antropomorfic, amoral, sacralizând defecte umane capitale (viclenia, adulterul, incestul, paricidul și fratricidul și în genere crima, vanitatea, trufia, lăcomia, nedreptatea). Oratorul Isokrates (436 - 338 î.Hr.) scrie că poeții "au istorisit asemenea povești despre zei, cum nu ar cuteza nimeni să rostească nici despre dușmani; căci ei le-au reproșat zeilor nu numai răpiri, adultere și acceptare de plocoane de la oameni, ci
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
și în 112-113 Proconsul al provinciei Asia (Asia Mică de astăzi). În ultimele două decenii ale vietii și-a început activitatea literară și istorică iar operele sale au devenit publice după sfârșitul domniei lui Domițian. Tacit a fost un talentat orator politic al epocii sale și a dedicat artei oratoriei, avându-l ca exemplu pe Marcus Tullius Cicero, operă "Dialogus de oratoribus" (că. 102 d.Hr.). Sub împăratul Nerva începe activitatea de istoric și publică prima sa opera, "De vită Iulii
Tacit () [Corola-website/Science/302611_a_303940]
-
și o rețea utilă de activiști de partid bine pregătiți. Partidul lui Quisling nu a reușit însă nicio coaliție antisocialistă largă, în parte din cauza concurenței pe voturile de dreapta. Deși Quisling nu a putut să dea dovada unei priceperi de orator, reputația sa pentru scandal a asigurat totuși că electoratul este informat de existența "Nasjonal Samling". Ca urmare, partidul s-a bucurat de un succes moderat în , cu 27.850 de voturi—aproximativ două procente din votul național, și circa trei
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
a ezitat să-l oprească pe Teodosie I de a intra în biserică după masacrul de pedepsire a populației din Tesalonic, până când nu a făcut pocăință publică. Prin inteligența sa, prin bunătatea și manierele sale foarte delicate, prin darul de orator și geniul său politic, Ambrozie a fost omul trimis de Providență în acel timp de formare a Bisericii ca instituție publică de sine stătătoare. , contemporan cu Papa Liberiu, a îndeamnat-o pe sora sa, Marcela, (Marcelina?) (ce primise vălul monastic chiar
Sfântul Ambrozie () [Corola-website/Science/303633_a_304962]
-
supraviețuit ca un manual în secolul al XIX-lea. În manuscrise scriitorul este numit diferit ca „Julius ”, „Lucius Florus Anneus”, sau pur și simplu „Annaeus Florus”. Din anumite similitudini de stil, el a fost identificat ca „Publius Annius Florus”, poet, orator și prieten al lui Hadrian, autor al unui dialog cu privire la problema dacă Virgiliu a fost un orator sau poet. Din acest dialog doar introducerea a fost păstrată. Textul modern cel mai accesibil și traducerea se află în Loeb Classical Library
Florus () [Corola-website/Science/319957_a_321286]
-
Lucius Florus Anneus”, sau pur și simplu „Annaeus Florus”. Din anumite similitudini de stil, el a fost identificat ca „Publius Annius Florus”, poet, orator și prieten al lui Hadrian, autor al unui dialog cu privire la problema dacă Virgiliu a fost un orator sau poet. Din acest dialog doar introducerea a fost păstrată. Textul modern cel mai accesibil și traducerea se află în Loeb Classical Library (nr. 231, publicat 1984, ISBN 0-674-99254-7). Christopher Plantin, Anvers, din 1567, a publicat două texte ale lui
Florus () [Corola-website/Science/319957_a_321286]