1,783 matches
-
A fi sau a nu fi... Lumină, mai multă lumină... Omul e măsura tuturor lucrurilor... Arta e lungă, viața e scurtă... Armele să dea întâietate togii, laurii - elocinței... Cunoaște-te pe tine însuți... Mulți chemați, puțini aleși... Poet te naști, orator devii... Nu voi muri de tot... Știu că nu știu nimic... Vă mulțumesc, stimată doamnă, pentru efortul de a demonstra că singurul război care trebuie luptat este războiul - pace cu tine însuți. Autor: Ștefan GOANȚĂ Referință Bibliografică: Printre cuvintele vrajei
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
Autorul Antologiei de față prezintă și un portret literar al cărturarului apărut în „Foaia Populară”, din 1 martie 1898, portret foarte bine realizat: „V. A. Urechia Cine nu’l cunoaște? Toată lumea. Profesor universitar, vechiu aproape ca Universitatea, istoric de frunte, orator distins, parlamentar de elită. Inimă nu găsești alta ca a lui Conu Vasile: cine l’a cunoscut de aproape în vre-o împrejurare nu l’a uitat. Are numai simpatii și stime, numai prieteni și protejați. Încet, încet, cu ochelarii
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
atenție”. Alexandru Vlahuță, cel mai apropiat maestrului, își oprește colaborarea la orice manifestare, refuzând să mai acorde sprijinul promis la organizarea Jubileului. Bun prieten al lui Caragiale, Vlahuță și-a dat seama de ce era nemulțumit genialul artist, mare dramaturg, neîntrecut orator și ziarist, i-a înțeles mâhnirea. Fiindcă am pomenit de talentul de orator al lui Caragiale, se știe că acesta vorbea pe înțelesul tuturor, dar, în același timp, folosea o limbă română impecabilă, era obsedat de corectitudinea frazelor și avea
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
refuzând să mai acorde sprijinul promis la organizarea Jubileului. Bun prieten al lui Caragiale, Vlahuță și-a dat seama de ce era nemulțumit genialul artist, mare dramaturg, neîntrecut orator și ziarist, i-a înțeles mâhnirea. Fiindcă am pomenit de talentul de orator al lui Caragiale, se știe că acesta vorbea pe înțelesul tuturor, dar, în același timp, folosea o limbă română impecabilă, era obsedat de corectitudinea frazelor și avea un mare succes, datorită puterii zdrobitoare a raționamentelor și a ironiei lui fine
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
Doritul națiunilor, Sfântul care va putea să se compare cu Dumnezeu". Filozoful Platon († 347 î.Hr.) spune „cel ce trebuie să ne mântuiască învățându-ne adevărata învățătură și datoriile ce avem față de Dumnezeu și față de oameni". Marcus Tullius Cicero, mare filozof, orator și om de stat roman (106-43) îl numește: „Stăpânul tuturor, Monarhul suveran, Dumnezeu, a cărui lege, una, veșnică neschimbată, va domni peste toate popoarele și în toate vremurile". Cornelius Tacitus (85-120) în Istoria Romană (cartea V, cap. 13) și Suetonius
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
nonconformism. Așezarea calculată a mâinilor și desenul acestora prin aer, în fața pieptului sau deasupra capului - pentru a izbuti un anumit gen de aplauze („prelungi” sau „furtunoase”, după cum erau planificate de derularea și specificul ședințelor, calitatea și funcțiile personalităților participante, a oratorilor), deschiderea buzelor și simetria așezării lor în căușu-le natural, rictusul „în sus sau în jos” denotând seriozitate, derâdere, atenție sau plictiseală (potrivit „exaltării” presupuse de discurs, îndeosebi a celui prezidențial!), rotunjirea gurii pentru șuieratul însoțind „izbucnirea patetică” a uralelor (și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
era și el bine strunit, ba chiar cronometrat și cu funcție terapeutică ad-hoc, dând impresia unei „eliberări” (desumflări!?) adevărate și nu unei grimase de copleșitoare dureri interioare, iar alegerea momentului era dictată pentru a dezmorți auditoriul și a încuraja pe „orator” în inefabilele lui perorații, searbede și plicticos de asortate cu citate din clasicii „întemeietori” de dogme... Toate transmise prin „filipicile” dogite ale unei voci mustind de bâlbe, terne, pigmentate de graseieri antologice, surse, toate, de nesecate bancuri, în culise... Care
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
cu cei care sunt angajați ai statului, pentru a servi poporul. Când statul îi nemulțumește ei se răzbună pe cel care, de fapt, nu numai că nu le-a greșit cu nimic, ba mai mult, le plătește și salariile! Pielea oratorului Chiruță se umplu de o urticarie suspectă, nasul căpătă o splendidă culoare vineție, ochelarii de activist, aceia lipiți cu leucoplast, mai plesniră puțin într-un loc, iar omul răcni ca înjunghiat în inimă: - Băăă, contrarevoluționaru’ dracu’, pă’ cu unii ca
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
aparențelor, deține foarte multe gânduri distructive. Acești indivizi sunt foarte periculoși pentru societate în general și pentru oamenii naivi, în particular. Din păcate, încă mulți români mai apreciază anumite persoane sau „personalități”, doar pentru faptul că aceștia sunt foarte buni oratori, vorbind de cele mai multe ori demagogic, de asemenea fiind foarte convingători când rostesc discursurile ce nu le aparțin. Pentru că veni vorba de ipocrizie și fals, ar trebui să facem eforturi suplimentare în viitor pentru a-i demasca pe cei în cauză
CELE TREI ETAPE ALE EVOLUŢIEI SPIRITUALE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350513_a_351842]
-
a propulsat pe Viorel Faur printre universitari - mai întâi, la Institutul Pedagogic, apoi la Universitatea din Oradea. Ca Dascăl de Istorie, a strălucit și strălucește prin temeinicia și profunzimea cursurilor sale, prin aticismul și vibrația stilului în care sunt scrise. Orator desăvârșit, cum au fost puțini printre istoricii noștri, prof. univ. dr. Viorel Faur captează și înflăcărează conștiințele tinere, călăuzindu-le pe drumul plin de asperități ale Adevărului. Exigent, în primul rând cu sine, este exigent și cu cei din jur
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
această perioadă, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Gusti. Regele Carol al II-lea și ulterior regele Mihai I i-au conferit distincții și mari ordine naționale, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse statului român. Orator de mare forță, și-a a conferențiat cu pasiune și persuasiune pe subiecte de la satul românesc la dimensiunea românească a existenței. După lovitura de stat din 23 august '44, a revenit pe postul de șef al Datoriei Publice, unde a
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
candidat. Polobocul cel hodorogit cu glas puternic a făgăduit că dacă X va fi ales primar tot omul va ajunge bugetar, cum ar veni salariat la STAT. Polobocul cel tăcut, să promită nu s-a priceput, el nefiind deloc bun orator, și-atuncea, fiece alegător, de la polobocul cel plin a primit câte doi litri de vin. Nici până azi nu s-a aflat cine-a ieșit primar în sat, dar să enunț MORALA, să mă abțin nu pot: de-atunci poporul
DOUĂ POLOBOACE de DAN NOREA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352154_a_353483]
-
succes în predicarea lui, situația s-a schimbat. Două edicte ale lui Teodosie - în iunie 391 și noiembrie 392 - au abolit cultul păgân în toată împărăția, și trebuie să citim „pro templis” a lui Libaniu pentru a cunoaște sentimentele bătrânului orator în fața insultelor proferate împotriva religiei zeilor. Așadar, creștini sunt în avantaj! Într-adevăr, Sfântul Ioan Gură de Aur cunoaște pericolele pe care botezații trebuie să le înfrunte în contactul de zi cu zi cu păgânii . Dar, în același timp, îi
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Mie-mi place-atunci când ciocârlia cântă”, Intră mai departe în vorbire Surdul, ” Și nici-o cântare nu-mi pare mai sfântă”, Zise mai departe, dar frizând absurdul. Cuvântarea însă-a mutului, sublimă, Urmărită fuse cu multă plăcere, Și stârni aprecierea unanimă- Orator ca dânsul e păcat când piere. “Mie-mi place teiul poleit sub soare”, Zise-apoi și Orbul în vorbă intrat, E cea mai aleasă, mândră adunare, Aflătoare încă și la noi în sat! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Societate, de Adrian Simionescu
SOCIETATE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355821_a_357150]
-
țară-ntreagă Și apoi e decorat Unul cară în afară Via-n geanta diplomat Da-l aflară. Și-l umflară Și-l lăsară: boss-umflat! Fură paznicii comori Meseria e o artă Dacă ai fereastra spartă Să nu-i crezi pe oratori! Altul fură când e noapte Soarele de la amiezi N-a făcut din brânză, lapte Da-i cu ochii pe cirezi Fură taler de balanță Și statui fără vedere Magistrații din instanță Care n-au nici o putere Nu se sinchisesc de
DINTR-O STANŢĂ ÎN INSTANŢĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346193_a_347522]
-
chiar și păpușarul, poartă-n suflet etichetă, cumpărat și el sărmanul, ca să-l faceți voi vedetă. Bâlbâitul grai politic, vrea scânteie să aprindă, sar din focul mioritic, cioburi sparte de oglindă. Cum se știe, n-aveți vină, doar destine de oratori, furtul pentru voi, rutină, să îngropați chiar și comori. Nu mai țineți astăzi minte, ce-i opinca și ce-i brâul, dragostea de neam ‚asfinte’ în reclame cu desfrâul. Nu mai știți ce e Lumina, ce culori are o viață
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]
-
mai multă osândă veți lua. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că înconjurați marea și uscatul ca să faceți un ucenic, și dacă l-ați făcut, îl faceți fiu al gheenei și îndoit decât voi”. Dragostea creștină înseamnă toleranță, a continuat oratorul, dar totodată este și sursa capacității, a vitalității de a ne apăra valorile creștine, tradițiile. Naționalismul românesc nu seamănă cu cel german, a fost o reacție de apărare. Dragostea este leac și este mântuire! Asta este calea de mântuire a
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
să rupă din timpul său, chiar la bătrânețe, pentru a răspunde oricărei chemări, fie că era din partea unui om simplu, fie din partea unuia important. Modestia și eleganța cu care se distingea îl făceau inconfundabil. Ca preot, ca duhovnic, profesor sau orator, părintele Galeriu a înălțat o ștachetă greu de atins pentru preoții din România. Atunci când Petre Țuțea a fost măgulit de unul dintre audienții săi care i-a spus „vorbiți de parcă ați fi Părintele Galeriu“, primul a meditat cu mult umor
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
al concordiei, Părintele Episcop Timotei Aioanei, rămâne pentru mulți un talentat cunoscător și fin interpret de psaltichie, un prolific autor de cărți și un talentat zugrav de chipuri și fapte duhovnicești, o pildă vie de trăire în Iisus Hristos, un orator de excepție, dimpreună cu alte multe daruri. Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și virtuți primite în dar de la Domnul. În această frumoasă și rodnică viețuire, strălucește dragostea și binecuvântarea lui Dumnezeu. Revenind la prezentarea prorpiu - zisă a
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
cerem fetei mâna, pentru Mărțișor mireasă, duioasă și drăgăstoasă. Iar nouă, mărite Soare, încălzește-ne ogoare, luminează casele, fă să crească spicele, adu-ne belșug pe masă, copilașii să ne crească. Adu pace, bucurie! Dumnezeu să ni te ție!” Tăcu oratorul, lăsând capul în jos, răsuflând ușurat și bucuros că a terminat fără să se încurce. Între timp, căpitanul Zefir o luă de mână pe prințesă și o duse la Soare-Împărat, căruia îi șopti: - Majestate, dați mâna prințesei vornicelului orator! Soare-Împărat
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Tăcu oratorul, lăsând capul în jos, răsuflând ușurat și bucuros că a terminat fără să se încurce. Între timp, căpitanul Zefir o luă de mână pe prințesă și o duse la Soare-Împărat, căruia îi șopti: - Majestate, dați mâna prințesei vornicelului orator! Soare-Împărat se amuză pentru că jocul începu să-i placă: - Apropie-te, oratorule, că-mi plăcu ce spuseși! Dacă mândrul vostru frățior așteaptă cu-atâta dor, ca să-i dau de soțioară mândra noastră Primăvară, ei bine, uite că sunt de acord
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
terminat fără să se încurce. Între timp, căpitanul Zefir o luă de mână pe prințesă și o duse la Soare-Împărat, căruia îi șopti: - Majestate, dați mâna prințesei vornicelului orator! Soare-Împărat se amuză pentru că jocul începu să-i placă: - Apropie-te, oratorule, că-mi plăcu ce spuseși! Dacă mândrul vostru frățior așteaptă cu-atâta dor, ca să-i dau de soțioară mândra noastră Primăvară, ei bine, uite că sunt de acord și vă dau mâna fetei. Dar să aveți grijă de ea, că
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
soțioară mândra noastră Primăvară, ei bine, uite că sunt de acord și vă dau mâna fetei. Dar să aveți grijă de ea, că de mulți este râvnită și s-ar putea s-o pierdeți. - Mulțumim, Măria Ta! ziseră și ceilalți oratori, ridicându-se de jos. O vom păzi ca lumina ochilor și o vom duce fratelui nostru Mărțișor să-i fie mireasă. Vorniceii o luară de mână pe prințesă în uralele și ovațiile celor din curte și de pe uliță. Taraful de
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
dar în schimbul miresei. Se numesc mărțișoare. - O să ne poarte noroc? întrebă un vornicel. - Dacă le primiți cu sinceră bucurie, precis vă aduc fericire și noroc, așa cum are Mărțișor, zise Primăvara zâmbind. - Trăiască Mărțișor și mireasa lui, gingașa Primăvara! strigă vornicelul orator, care luă mâna prințesei și o puse în mâna lui Mărțișor. Ceilalți vornicei chiuiră, strigând și ei: - Trăiască mirii noștri cu multă fericire! Începură lăutarii să cânte mai cu foc, să rupă nu alta corzile viorilor și bețele țambalelor. Cântau
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
-n viața publică, inclusiv deci, și în afaceri”, după cum afirma Vasile Morar în cartea sa intitulată “Etica în afaceri și politică”. Dacă aruncăm însă diacronic o privire asupra vastei sfere etice, putem pleca în privința definirii sale de la ceea ce însuși remarcabilul orator și avocat roman Marcus Tullius Cicero - autorul nu mai puțin cunoscutelor Catilinare - transfera acesteia din punct de vedere semantic, și anume, înțelesul ei funciar de moravuri, obiceiuri. Mult mai târziu, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, ilustrul exponent al idealismului german de
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]