641 matches
-
lugubru cu humorul lui de bute; El iubește-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul cucoșimei, pe-al cucoșilor cucoș, Când cu flori de-oratorie și cu ochi bisericoși, Adâncit platonizează în tiradă somnolentă. Astfel dar fini și dânsa drumul sorții pămîntene: Arde lumânarea vieții până la un căpițel. Și acum la bătrânețe, să-l uzeze și pe el, Ea drept candelă l-aprinde ființei suprapămîntene
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
coarnele condeiului ne mână o suferință, un pariu, o obsesie. Ne-a ars casa, e adevărat. Dar ce foc sublim! Sublimul e un pisc în care nu ai cum să te odihnești. De la Demostene încoace, niciodată nu știm ce au oratorii în gură. Uimirea poate fi produsul revelației. Dar și al sclerozei. Dumnezeu a dat toată cota de talent criticilor literari. Iar ei o repartizează pe scriitori. Orice prozator este convins că a scris o variantă a romanului „Război și pace
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mereu am zis asta. Dacu tine cum ie? Ce faci acum? Politică, fără Îndoială. Dintotdeauna te-ai priceput să vorbești În public! Loughton geme ceva de neînțeles că mă recunoaște. — Se pare că nu te mai pricepi, ei frățâne? La oratoria aia plină de elocvență. Oricum, treso șterg, ne mai vedem noi, mă răsucesc eu și merg agale prin piață. Din spatele meu aud un mârâit Îndurerat de suferință pură. Totuși sunt două cuvinte pe care eu, noi, eu, noi le putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
religie este numită înșelăciune evlavioasă, pentru comerț este un mister și pentru poezie, o invenție. În controversele pe teme politice este opoziție rafinată, libertate și patriotism. (Anonim 1763:3) Chiar și John Locke (1894: 146-147), în timp ce dezaproba înșelătoria indusă de oratorie, observa că: Este evident cît de mult le place oamenilor să înșele și să fie înșelați, din moment ce retorica, acel uimitor instrument al erorii și amăgirii, are profesorii săi, este obiect care se predă în public și a avut întotdeauna o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
153]. Premack, David 1976. Language and intelligence in ape and man. American Scientist 64:674-683 [321]. Premack, David și Woodruff, Guy 1978. Does the chimpanzee have a theory of mind? Behavioral and Brain Sciences 4:515-526 [327]. Quintilian 1921. Institutio oratoria. Vol.2. London: Heinemann [149]. Raiffa, Howard 1982. The art and science of negotiation, Cambridge, Mass.: Harvard University Press [117, 162]. Rappaport, Roy Abraham 1979. Ecology, meaning, and religion. Richmond, Calif.: North Atlantic Books [104, 126, 258, 292, 328]. Rasberry
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este învestit cu ambele caracteristici: pe de o parte, agresivitatea ca proiecție antropologică a frustrărilor sau tensiunilor inerente pe care le generează relația individ-comunitate, pe de alta, ideea de competiție, care presupune existența unui al treilea actant: publicul. Cu certitudine, oratoria antică, predica în mijlocul mulțimii, predica de amvon și discursurile de tribună (într-un cuvânt, retorica diacronică, sub multiplele ei forme de manifestare), pe de o parte, și presa, pe de altă parte, au conturat ferm, în timp, o accepțiune modernă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
demersul polemic, la transcenderea graniței real-obiectuale până la anularea evenimentului concret care a generat discursul și convertirea acestuia într-o trambulină spre ficțional. Drumul dinspre polemică spre pamflet presupune, din perspectiva literarității, eliberarea discursului public de exigențele etice și pragmatice ale oratoriei, transcenderea graniței real-obiectuale și intrarea pe terenul jocului artistic, unde singur talentul stabilește învingătorii și învinșii. Este mutația esențială pe care a operat-o, în spațiul publicistic (suport și resort), poetul și gazetarul Tudor Arghezi. Un traseu care la noi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
creând o plasticitate aparte a negativului sancționat"104. O atenție cu totul aparte se cuvine să acordăm hermeneuticii originale propuse de Nicolae Balotă, pentru care pamfletul arghezian, ca "artă de a spurca frumos", reprezintă "un fapt stilistic ce depășește cadrele oratoriei" și, totodată, "un gest verbal de magie neagră". Autorul e preocupat de impulsurile interioare care stau la baza faptului artistic, de intenție ca o consecință a structurii psiho-afective: "violența argheziană nu e o formă de insurecție", spune criticul, "ci un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
interogații, exclamații, false îndemnuri și încurajări, prescripții, verdicte etc. (de altfel, următoarea indicația metatextuală: "Această încercare critică, să nu se uite, era menită a se citi ca o conferență la Ateneul român", indiferent de autenticitatea ei, plasează discursul în sfera oratoriei pure). E limpede că aici discursul-parodie are în vedere existența-virtuală a unui auditoriu persuadabil și, de aceea, pune în mișcare un întreg arsenal retoric, de la tonul inflamat și gesticulația care frizează ridicolul, la falsa argumentație prin paralogism și inserția gratuită
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încredințează personajelor sale. Într-adevăr, chiar din Antichitate, i se atribuie actorului o poziție și un discurs analoge celor ale oratorului. Tratatele de artă oratorică cuprind adesea scurte analize ale dialogului din teatru și din jocul actorului. Quintilian, în Instituția oratoriei, lucrare latină scrisă în jurul anului 93 d.H., destinată formării talentului oratoric, își împrumută exemplele în mai multe rânduri din arta comedianților. Pentru a-i arăta avocatului că nu ar fi convingător decât dacă încearcă momentan să împărtășească neliniștile clientului său
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scrisoare din 477 de versuri, scrisă între 23 și 13 î.H., Horațiu tratează despre genurile literare și în special despre teatru 26. Textul este cunoscut, chiar din antichitatea romană, sub numele de Arta poetică (Ars poetica). Quintilian, în Instituția oratoriei, în Cartea 1, scrisă în 93 d.H este cel care o intitulează astfel. Se pot formula, la adresa lui Horațiu, două critici diferite. Pe de o parte, el a înțepenit gândirea lui Aristotel într-un fel de ortodoxie. Emite legi în calitate de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din Titanic Vals este un politician atipic pentru că face gestul eretic de a vorbi sincer electoratului. În schimb, fiul său, Decebal, devenit personaj central în comedia Escu, pare un demn urmaș al lui Cațavencu, atât prin viclenia parvenirii aservită de oratoria ineptă, cât și prin versatilitate, prin abilitatea felină de acomodare la orice situație. Tipologia panglicarilor politici este întregită cu cea din Ultima oră de Mihail Sebastian și din Schimbarea la față, piesa lui George Mihail Zamfirescu, publicată postum. Între cuplurile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
47 Matei, XXVIII, 19. 48 Luca, XX, 19; 1 Cor. XI, 24, 25. 49 Facerea III, 5. 50 Matei, XVIII, 20. 51 Ioan, XVII, 22. 52 Romani, VIII, 26, 27. 53 Romani, VII, 12; 1 Timotei, I, 8. 54 Instituția Oratoriilor și a Congregațiilor Mariane a fost lucrarea unor sfinți care au observat că pietatea poporului creștin avea nevoie de o anume hrană, nefiindu-i de ajuns serviciul public al Bisericii. Oamenii severi, cei pentru care primează teoria și care nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
servește de prelest, dar și de cel mai nenorocit efect pentru prestijul regimului nostru parlamenlar și pentru îndeplinirea datoriilor ce are acest Corp legiuitor către țara ce l-a ales. Simțul măsurii pare a îi cu totul necunoscut multora din oratorii ale cărora discursuri umplu dările de seamă oficiale ale ședințelor Camerei. Nu mai zicem nimic despre simțul datoriei. Dorința de a străluci pare a esercita singură cea mai funestă tiranie asupra multor spirite. Dacă cel puțin această dorință ar fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
meritul logic al argumentațiunei pierde adeseori prin difuziunea și incoerența formei. A vorbi patru ore lucruri ce s-ar putea espune într-o jumătate de ceas nu va să zică a fi un orator bun. Confrații noștri nu trebuie să uite că oratoria este o artă și că la toate artele partea tecnică trebuie să fi trecut în sângele celui ce o profesează pentru ca el s-o exercite {EminescuOpX 329} bine, căci, oricât de mult talent ar avea, el se risipește și se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cele noi. Există conștiința că timpul va decide valoarea unor scrieri. Iar una dintre valorile centrale ale lumii antice este frumosul, gândit în termeni de sinteză cu binele și adevărul. Ideea de frumos are în special ca sferă de aplicație oratoria și poezia (termen care în antichitate desemna literatura). Se poate observa că încă de pe acum antichitatea atribuie ideii de literatură o serie de note esențiale pe care Evul Mediu le consolidează, le unifică, le stabilizează și le extinde. I.3
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și Pedagogică, București, 1996. 103. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999. 104. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Teoria și practica argumentării, Polirom, Iași, 2003. 105. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Rhétorique et politique, Editura L'Harmattan, Paris, 2004. 106. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Mic tratat de oratorie, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2006. 107. SCHIFFRIN, Deborah, Approaches to discourse, Blackwell Publishers, Londra, 1995. 108. SCHIFFRIN, Deborah: Discourse makers, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. 109. SEARLE, John , Les actes de langages, Editura Hermann, Paris, 1972. 110. SHERIF
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la Secu. Principala operă a lui V., Cazania sau Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, a înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici, un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
j) Exerciții pentru fixarea cunoștințelor despre creativitate Enumerați cel puțin trei mijloace de fortificare a voinței de a duce la bun sfârșit o sarcină cu caracter creativ. Enumerați cel puțin 6 aptitudini speciale (pentru literatură, pictură, matematică, muzică, dans, învățătură, oratorie, artizanat). Ce probleme demne de soluționări creative s-ar putea pune în legătură cu realizarea unei reviste proprii? Schițați portretul formatorului “de creativitate”. k) Exerciții de antrenament * Găsiți 5 anunțuri publicitare de efect, eventual în versuri, pentru revista “Școala părinților creativi”(individual
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Iar Ricoeur va spune că efectele “fac din discurs un fel de stimul, care produce anumite rezultate; acesta este actul perlocuționar”. (Ricoeur, 1999:99). Dimensiunea perlocuționară a limbajului nu este o descoperire recentă, ea a fost stabilită și exploatată de oratorii și retoricienii antici, căci ce înseamnă să produci, prin tehnica figurilor retorice, diverse efecte asupra auditoriului, dacă nu să produci acte perlocuționare. Retorica era considerată încă din antichitate o “artă a persuasiunii” prin discurs. Actele perlocuționare pot fi “eficiente și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pătrunde foarte greu în lume. Sigur, Editura Salabert a cumpărat drepturile, dar ea nu este o editură cu o penetrație deosebită în lume. Nu numai el, ci și Paul Constantinescu a avut lucrările cumpărate la Universal Edition din Viena, așa cum oratoriile sunt cumpărate tot la Viena. Sigur, pentru noi avem unele facilități, chiar dacă sunt tipărite la Viena... În ceea ce-l privește pe Enescu lucrurile sunt însă mult mai drastice. A rămas doar ceea ce s-a tipărit prin țară sau ce s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pătrunde foarte greu în lume. Sigur, Editura Salabert a cumpărat drepturile, dar ea nu este o editură cu o penetrație deosebită în lume. Nu numai el, ci și Paul Constantinescu a avut lucrările cumpărate la Universal Edition din Viena, așa cum oratoriile sunt cumpărate tot la Viena. Sigur, pentru noi avem unele facilități, chiar dacă sunt tipărite la Viena... În ceea ce-l privește pe Enescu lucrurile sunt însă mult mai drastice. A rămas doar ceea ce s-a tipărit prin țară sau ce s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
se relevă ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și dialectică (sau topică: adică teoria argumentării prin dialog), respectiv dintre acestea două și retorică, disciplina vizând genurile oratoriei și persuadarea În cursul argumentării prin discurs, pe care Aristotel o plasa sub chip de anexă a uneia dintre cele trei „științe practice“. 7. În perspectiva aceleiași realități, inteligența artificială (de care suntem asaltați În orizonturile vieții științifice, ca și
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
diplomatice, până acolo încât a ajuns să creeze "lumi posibile" în imaginarul colectiv sau în scrierile oficiale ce puteau avea o circulație mai mare și în cele din urmă un rol major pentru spiritul românesc. Prin stemmata, pareneză, cronică sau oratorie laică, formele aulice ale artei cuvântului s-au adăugat hagiografiei, romanelor populare eroice și folclorului literar, dar și oratoriei religioase, care s-a pus și ea în slujba stimulării entuziasmului general pentru apărarea ortodoxiei. Domnitorii Țărilor Române, prin strategii abile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
avea o circulație mai mare și în cele din urmă un rol major pentru spiritul românesc. Prin stemmata, pareneză, cronică sau oratorie laică, formele aulice ale artei cuvântului s-au adăugat hagiografiei, romanelor populare eroice și folclorului literar, dar și oratoriei religioase, care s-a pus și ea în slujba stimulării entuziasmului general pentru apărarea ortodoxiei. Domnitorii Țărilor Române, prin strategii abile, mai mult sau mai puțin declarativ, au contracarat, sub apanajul moștenirilor bizantine și al teocrației constantinopolitane, statutul de zonă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]