444 matches
-
Dacă formula 64, ceea ce este adevărat pentru Soare în raport cu orice planetă, atunci putem aproxima raporul formula 65 prin: Atunci, baricentrul sistemului Soare-planetă va fi în afara Soarelui numai dacă: Adică, atunci când planeta este "masivă și departe" de Soare. Dacă planeta Jupiter ar avea orbita planetei Mercur (57,900,000 km, 0.387 AU), baricentrul sistemului Soare-Jupiter s-ar afla la 5,500 km de centrul Soarelui ("r"/"R" ~ 0.08). Dacă Pământul ar avea orbita planetei pitice Eris (68 AU), baricentrul Soare-Pământ va fi
Centru de masă () [Corola-website/Science/322646_a_323975]
-
și departe" de Soare. Dacă planeta Jupiter ar avea orbita planetei Mercur (57,900,000 km, 0.387 AU), baricentrul sistemului Soare-Jupiter s-ar afla la 5,500 km de centrul Soarelui ("r"/"R" ~ 0.08). Dacă Pământul ar avea orbita planetei pitice Eris (68 AU), baricentrul Soare-Pământ va fi tot în interiorul Soarelui la aproximativ 30,000 km de centru. Pentru a calcula actuala traiectorie a Soarelui este necesară sumarea tuturor influențelor planetelor, cometelor, asteroizilor, etc, din sistemul solar. Dacă toate
Centru de masă () [Corola-website/Science/322646_a_323975]
-
un om al Hegemoniei se află în afara rețelei, nu poate să acceseze informații sau comunice cu altă persoană din Web. Web - Planetele legate prin teleproiectoare. Un portal de teleproiectare poate fi construit dacă planeta are o sferă cislunară care o orbitează sau dacă pe orbită se află o navă capabilă să genereze un portal pentru ca oamenii sau lucrurile să călătorească prin el. Teleproiectoare - Portaluri care permit călătoria instantanee între lumi folosind singularitățile din spațiu. Aceste portaluri nu permit doar peste anii-lumină
Căderea lui Hyperion () [Corola-website/Science/322294_a_323623]
-
și mama gigantului Tityos. Denumirea actuală i s-a atribuit satelitului în 1975; până atunci, el era cunoscut sub numele simplu de . El uneori era numit "Hera" între 1955 și 1975. Elara face parte din Grupul Himalia, cinci sateliți care orbitează între 11 și 13 Gm de la Jupiter la o înclinație de aproximativ 27.5°. Elementele sale orbitale sunt cunoscute din ianuarie 2000. Ele sunt în continuă schimbare din cauza Soarelui și perturbațiilor planetare.
Elara (satelit) () [Corola-website/Science/328170_a_329499]
-
astronom american. El și-a petrecut întreaga sa carieră la Observatorul Mount Wilson, unde a descoperit 3 sateliți ai lui Jupiter: Lysithea și Cârme în 1938 și Ananke în 1951, si un asteroid Troian - 1647 Menelaus. El a mai calculat orbită mai multor comete, dar și pe a lui Pluto. Sinope, Lysithea, Cârme și Ananke care avea numele simplu de „Jupiter IX”, „Jupiter X”, „Jupiter” XI și „Jupiter XII”, n-au avut denumirea actuala până în 1975. Nicholson a refuzat să propună
Seth Barnes Nicholson () [Corola-website/Science/328190_a_329519]
-
provizorie de '. În august 2003 el a fost denumit în cinstea lui Harpalyce, fiica incestuoasă a lui Clymenus, care a fost și o iubită a lui Zeus. Harpalyke face parte din Grupul Ananke. Un grup de sateliți neregulați retrograzi cae orbitează în jurul lui Jupiter între 19,3 și 22,7 Gm, la înclinații de aproximativ 150°. Satelitul are un diametru de aproximativ 4 kilometri și o culoare aparent gri (indexul de culoare R-V=0.43), similiar asteroizilor de tip C.
Harpalyke (satelit) () [Corola-website/Science/328240_a_329569]
-
gigantice și prezența câtorva planete de piatră. În urmă observațiilor s-a detectat de zece ori mai mult praf în jurul lui Tău Ceti decât în jurul Sistemului solar. Din decembrie 2012, s-au găsit dovezi că există eventual cinci planete care orbitează în jurul lui Tău Ceti, existând posibilitatea ca măcar una din ele să fie în așa numita zona de viață. Din cauza discului sau de resturi, orice planetă care o orbitează pe Tău Ceti ar putea fi supusă unui impact mult mai
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
2012, s-au găsit dovezi că există eventual cinci planete care orbitează în jurul lui Tău Ceti, existând posibilitatea ca măcar una din ele să fie în așa numita zona de viață. Din cauza discului sau de resturi, orice planetă care o orbitează pe Tău Ceti ar putea fi supusă unui impact mult mai des decât Pământul. În ciuda acestui obstacol pentru condițiile de trai, caracteristicile sale foarte asemănătoare cu ale Soarelui au creat un interes deosebit asupra acestei stele. Având în vedere stabilitatea
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
care ar putea fi cauza principală în existența unor posibile planete pe care s-ar putea întâlni anumite fome de viață. Pe 19 decembrie 2012, au fost prezentate probe care ne arată că este un sistem din cinci planete care orbitează în jurul lui Tău Ceti. Masă minimă a planetelor este estimată între două și șase mase a Pământului, cu perioade de rotație cuprinse între 14 și 640 zile. Una dintre ele, cu numele provizoriu Tău Ceti e, orbitează la o orbită
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
cinci planete care orbitează în jurul lui Tău Ceti. Masă minimă a planetelor este estimată între două și șase mase a Pământului, cu perioade de rotație cuprinse între 14 și 640 zile. Una dintre ele, cu numele provizoriu Tău Ceti e, orbitează la o orbită aparentă care este de două ori mai mică față de Tău Ceti comparativ cu orbită Pământului față de Soare. Chiar dacă Tău Ceti este mai mic că Soarele, planetele par să orbiteze în zona locuibila a stelei. Planetary Habitability Laboratory
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
dintre ele, cu numele provizoriu Tău Ceti e, orbitează la o orbită aparentă care este de două ori mai mică față de Tău Ceti comparativ cu orbită Pământului față de Soare. Chiar dacă Tău Ceti este mai mic că Soarele, planetele par să orbiteze în zona locuibila a stelei. Planetary Habitability Laboratory (Laboratoul Habitabilității Planetare) a calculat că a doua planetă Tău Ceti f ar fi într-un loc restrâns al zonei locuibile.
Tau Ceti () [Corola-website/Science/328249_a_329578]
-
nici prea aproape de ea, ci la o distanță anumită, cea "corectă". La data de 4 noiembrie 2013, astronomii americani au declarat, pe baza datelor misiunii Kepler, că ar putea exista peste 40 de miliarde de exoplanete de dimensiunea Pământului care orbitează în zonele locuibile ale "stelelor-soare" și stelelor pitice roșii din Calea Lactee. 11 miliarde dintre aceste planete se estimează că orbitează în jurul unor stele identice soarelui din sistemul nostru solar. Cea mai apropiată planetă de acest fel ar putea fi la
Zonă locuibilă circumstelară () [Corola-website/Science/330788_a_332117]
-
declarat, pe baza datelor misiunii Kepler, că ar putea exista peste 40 de miliarde de exoplanete de dimensiunea Pământului care orbitează în zonele locuibile ale "stelelor-soare" și stelelor pitice roșii din Calea Lactee. 11 miliarde dintre aceste planete se estimează că orbitează în jurul unor stele identice soarelui din sistemul nostru solar. Cea mai apropiată planetă de acest fel ar putea fi la o depărtare de 12 ani-lumină, potrivit oamenilor de știință. În "Zona locuibilă" un interes deosebit se acordă noilor domenii privind
Zonă locuibilă circumstelară () [Corola-website/Science/330788_a_332117]
-
în universul Revelation Space. Relatând evenimente anterioare cu un secol efectelor devastatoare ale epidemiei, cartea prezintă epoca de aur a omenirii la care se face referire în cărțile precedente. Inelul Sclipitor este un grup de zece mii de habitate orbitale care orbitează planeta Yellowstone și are o populație de 100 de milioane de oameni. Fiecare habitat reprezintă o societate de tip diferit, legată de celelalte printr dreptul comun la vot. O rețea gigantică de calculatoare realizează zilnic mii de scrutine pentru a
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
ascundă de forțele Inhibitorilor sau să lupte împotriva lor. În istoria umană, în timpul secolelor al XXI-lea și al XXII-lea, au avut loc numeroase războaie și a fost construită o flotă de nave care să colonizeze o planetă ce orbitează în jurul stelei 61 Cygni, într-un zbor care va dura câteva generații. Flota a ajuns la planeta Atuul lui Sky, care ulterior avea să fie implicată într-un război ce va distruge întreaga populație umană de pe ea. Între timp în
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
deosebiri între oameni și mașini. Oamenii care posedă nanotehnologii sunt afectați oribil de acest virus, care în cele din urmă în duce la moarte. Orașul Abisului și Inelul Sclipitor sunt devastate de virus, doar un procent mic din habitatele care orbitează planeta Yellowstone reușind să se protejeze împotriva lui. Metodă de comunicare prin care participanții creează o legătură prin spațiu-timp pentru a schimba informații, atât cu trecutul și viitorul, cât și cu propriile alter-egouri. Ea are anumite limitări date de faptul
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
planetă fictiva din Seria Roboților a lui Isaac Asimov. A fost prima lume colonizata de Spațieni, inițial numită "Noul Pământ"; planetă era localizată la 3,7 parseci (12 ani lumină) de Pământ. În universul ficțional al lui Asimov, planeta care orbitează cel mai aproape de Tău Ceti este prima colonie extrasolară a omenirii, fondată în 2065. Numită inițial „Noul Pământ”, în mileniul ulterior planetă va fi redenumită „Aurora”, care înseamnă „răsărit”, pentru a sugera o nouă eră în cultura Spațiană. Planetă era
Aurora (planetă) () [Corola-website/Science/329131_a_330460]
-
la paralaxei făcute de către satelitul astrometric Hipparcos, α Arietis se află la o distanță de aproximativ 65,8 ani lumină (20,2 parseci) de la Pământ. Este posibil ca o exoplanetă cu o masă mai mare ca a lui Jupiter să orbiteze această stea. Spectrul stelei se încadrează la , cu clasa de luminozitate III, asta indicând că este o stea gigantă evoluată care și-a epuizat rezerva de hidrogen și este aprope o gigantă roșie. Din 1943, spectrul acestei stele a servit
Alpha Arietis () [Corola-website/Science/328633_a_329962]
-
caracteristică stelelor de tip K. Este posibil ca steaua să fie variabilă. Metalicitatea, care este măsura altor elemente în afara hidrogenului și heliului, este aproape jumătate din cea a Soarelui. În 2011, a fost raportată o posibilă prezență a unei exoplanete orbitând steaua de către Byeong-Cheol Lee et al. Planeta a fost detectată folosind metoda vitezei radiale, bazată pe măsurători făcute în perioada 2003-2010 de la Observatorul Astronomic Optic Bohyunsan din Corea de Sud. Obiectul are o perioadă orbitală de 381 zile și o
Alpha Arietis () [Corola-website/Science/328633_a_329962]
-
aflat la 800 ani-lumină distanță: "Zeta Orionis Ăă" este o supergigantă albastră, de magnitudine absolută -5,25. fiind de 28 de ori mai masivă decât Soarele, "Zeta Orionis B" este o stea de magnitudine aparentă 4 de clasă B, care orbitează "Zeta Orionis Ăă", iar "Zeta Orionis Ab", a fost descoperită abia în 1998. Ea este o stea de magnitudine aparentă 4 de clasă O. Alnilam / Epsilon Orionis / ε Ori / ε Orionis se află în lista celor mai strălucitoare stele pe
Centura lui Orion () [Corola-website/Science/328702_a_330031]
-
Cu toate acestea, astronomii le clasifică uneori pe Uranus și Neptun ca „giganți de gheață”, cu scopul de a sublinia diferențele compoziției dintre ele și giganți de gaz mai mari, Jupiter și Saturn. Mulți giganți gazoși extrasolari au fost identificați orbitând în jurul a mai multor stele. Planetele care au de 10 ori și mai mult decât Masa Pământului sunt denumite planete gigante. Planetele cu o masă mai mică sunt deseori numite „pitici gazoși”.
Gigant gazos () [Corola-website/Science/328772_a_330101]
-
extinde mult dincolo de 100 UA. Acest lucru face ca obiectele împrăștiate să fie „printre obiectele cele mai îndepărtate și reci din Sistemul solar”. Partea din interiorul discului împrăștiat se suprapune cu o regiune în formă de tor cu obiecte care orbitează, tradițional denumită centura Kuiper, dar limitele sale exterioare ajunge mult mai departe de Soarele și sunt mult mai sus și jos la ecliptică decât centura propriu-zis. Din cauza naturii sale instabile, astronomii consideră ca discul împrăștiat a fi locul de origine
Discul împrăștiat () [Corola-website/Science/328800_a_330129]
-
acceptate. Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a început, în cele din urmă, clarificarea chestiunii denumirilor la sfârșitul anilor 1970.</onlyinclude> În tabelele de mai jos, sateliții planetari sunt indicați cu caractere aldine (de exemplu Luna), în timp ce planetele și planetele pitice, care orbitează direct în jurul Soarelui, cu caractere italice (de exemplu "Pământ"). Tabelele sunt clasificate în funcție de data publicării/anunțării. Datele sunt adnotate cu următoarele simboluri: În câteva cazuri, data este incertă și este marcată atunci cu „(?)”. "* Notă: Sateliții marcați cu un asterisc (*) au
Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar () [Corola-website/Science/328836_a_330165]
-
de către "Lincoln Near-Earth Asteroid Research" (LINEAR) aflat în apropriere de Socorro, New Mexico. 1998 QE2 are o orbită bine determinată. Observațiile radarului Goldstone din 29 mai 2013, au descoperit că un satelit natural de aproximativ 600 de metri în diametru orbitează 1998 QE2. În imaginile radar, satelitul apare ca o pată luminoasă, pentru că se rotește în mod semnificativ mai lent. Acest lucru face ca satelitul să pară îngust și luminos față de 1998 QE. De asemenea, orbita satelitului este bine determinată. Asteroidul
(285263) 1998 QE2 () [Corola-website/Science/329487_a_330816]
-
indiciu oferit de toponimul Sayyidna, unul dintre apelativele lui Hasan Sabbah. Tot acesta a mai scris și diferite tratate ce stabilesc în linii clare doctrina ismailită (ta’lim, învățăturile imamilor), el însuși, prin poziția de putere deținută spre sfârșitul vieții orbitând în jurul autorității religioase a unui imam șiit. Scrierile lui Hasan Sabbah, spre exemplu „Cele patru capitole”,(الفصول الأربعاء) au fost ulterior preluate, citate și parafrazate de istorici persani, printre care și Al-Sharastani. Întrucât cartierul general al lui Hasan a fost
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]