9,870 matches
-
expresiei, realizat printr-o impresionantă evoluție a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba redării expresivității psihologice a personajelor. Astfel, stilul verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
radicale în ce privește forma și limbajul, evoluând de la principiul tramei polifonice la acela al monodiei acompaniate. Full anthem-ul solicită corul à cappella sau acompaniamentul de orgă, iar verse anthem-ul alternează corul cu unul sau mai mulți soliști adeseori acompaniați de o orchestră. Verse-anthem-ul este un anthem în care una sau mai multe părți solistice formează un contrast cu părțile corale, fiind deosebit de full-anthem pentru cor fără soliști. Sub influența stilului italian anthem-ul se dezvoltă în direcția separării secțiunilor în recitative, arii elaborate
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
se experimenta noile stiluri muzicale în cadrul liturghiei. În cadrul festivalului sunt evaluate și încurajate lucrările și noile stiluri muzicale ale compozitorilor tineri (cum ar fi: Harrison Birtwhistle, Peter Maxwell Davies, Paul Patterson și Giles Swayne), lucrările fiind introduse în repertoriul unor orchestre celebre (exemplu: All Souls, Langham Place) sau devenind imnuri congregaționale. Catedrala Winchester este un alt loc unde se cântă muzică modernă și care a stabilit o fructuoasă relație cu noua muzică și în particular cu lucrările lui Jonathan Harvey (n.
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dar răspunde nevoilor liturgice, cum ar fi litanii sau psalmi responsoriali. Această muzică unește granițele denominațiunilor și este foarte bine cunoscută în America de Nord. În ultimele decenii interesul pentru muzica creștină evanghelică cu acompaniament instrumental a crescut foarte mult, iar numărul orchestrelor simfonice și a formațiilor corale care iau parte la festivaluri creștine s-a mărit considerabil. În unele biserici s-au inițiat proiecte, unde în timpul unor servicii religioase s-a introdus drama și dansul deopotrivă cu muzica, aceste reprezentații numindu-se
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
chitarist de blues. A doua zi a lui ianuarie se anunță, de asemenea, una... muzicală. De la ora 10.00, telespectatorii TVR 3 au întâlnire cu Loredana, în concertul Maria Tănase Simfonic,prezentat de TVR Craiova. Concertul este susținut de Loredana, Orchestră și Corala Academică a Filarmonicii Oltenia, Corul de copii al Liceului de Artă Marin Sorescu din Craiova, Cvartetul Alexander Bălănescu și, bine-nțeles, Taraful Agurida. La ora 13.00, violonistul Dragoș Manya și pianista Alină Bercu (Germania), alături de soprană Maria
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
oportunitate de a-i asculta pe marii artiști într-un concert de muzică clasică în aer liber, la Iași, în Piața Palatului Culturii. Concertul aduce în fața spectatorilor, într-un regal de muzică și lumina, un spectacol de excepție, pregătit de Orchestră și Corul Filarmonicii „Moldova” din Iași, alături de invitați speciali. Duminică, de la 17.35, merita să ne oprim la TVR 3, pentru Transilvania culturală. Venită la Cluj-Napoca cu cel mai recent proiect al său, recitalul „Ave Maria”, artista Tarja Turunen se
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
spațiu accesibil în care acțiunile culturale și educația să fie susținute, cunoștințele să fie împărtășite, iar publicul să devină conștient de importanța istorică și culturală a rolului artei în societate. Germanul Yoel Gamzou este director artistic, dirijor al International Mahler Orchestra, capelmaistru și director muzical adjunct al Staatstheater Kassel. Juriul premiului prințesa Margriet l-a ales pe Yoel Gamzou pentru excepționalul său talent și pentru energia cu care inspiră generații de muzicieni și de spectatori din întreaga Europă. Gamzou provoacă structurile
Laureați ai premiului Prinţesa Margriet [Corola-blog/BlogPost/93850_a_95142]
-
la Rapsodia Românească și Maria Lătărețu, marele premiu Maria Tănase, și marele premiu și Miss Folclor la Antena 1. De curând și-a lansat primului album muzical “Cânt de dragu inimii” care conține piese din zona Sălajului, album realizat cu orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteș. Studentă în ultimul an la facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Vlăduța este în același timp și membră a Ansamblului “Icoane” al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj precum și a Ansamblului studențesc “Mărțișorul” condus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
la festivalul “Felicia Fărcaș” din Țebea, al concursului “Moștenitorii” din cadrul Tezaurului Folcloric de la TVR dar și al „Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție, a cucerit alături de Oana publicul iubitor de muzică populară autentică și sunt bine cunoscuți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
Moștenitorii” din cadrul Tezaurului Folcloric de la TVR dar și al „Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție, a cucerit alături de Oana publicul iubitor de muzică populară autentică și sunt bine cunoscuți în România datorită numeroaselor apariții în emisiuni de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
proprie, stilul său muzical caracterizându-se tocmai printr-un mix de sunete contrastante, inedite pentru jazz-ul modern, reușind să aducă un element de noutate în arenă muzicală internațională. Cariera lui Emil Bîzgă cuprinde numeroase concerte solo sau alături de prestigioase orchestre de muzică clasică sau trupe de jazz, precum Orchestră Niedersachen Jazz, Bucharest Radio Big Band sau Opera din Hanovra, participări la numeroase festivaluri de gen din țară sau din străinătate, precum Festivalul de Jazz Richard Oschanitzky (Iași, România), Festivalul de
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
prezent, Corcoran Holt este băsist în cvintetul saxofonistului Kenny Garrett, nominalizat la premiile Grammy pentru anul 2013 cu albumul „Pushing the World Away”, scos la Mac Avenue Records. La vârsta de 10 ani a început studiul contrabasului clasic cu renumită orchestră de tineret DCYOP, apoi, în 2006, sub tutela lui Buster Williams, Michael Phillip Mossman, si Antonio Harț, obține diplomă de masterat în jazz la Queens College, New York. Corcoran Holt se simte binecuvântat și mulțumește numeroaselor legende ale jazz-ului cu
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
2005, această autentică sărbătoare a cîntecului românesc a avut toate atributele unei reprezentații de gală: decoruri frumoase, aranjamente florale (florăria Simbol), sunet și lumini de calitate (Bell Sound), cupe de șampanie pentru toți spectatorii în pauză (!) și mai ales o orchestră valoroasă, mulți dintre intrumentiști făcînd parte din formația timișoreană ”Virtuozii Banatului”: Ilie și Radu Vincu - viori, Ionicuț Butan - clarinet, Costel Haida - contrabas, Cristi Stanca - acordeon, Kalman Urszui - pian (pe acesta din urmă îl aplaudasem în postură de acordeonist la festivalul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
12 și 13 noiembrie 2014, ora 18.00, spectacolul „Creștini în Europa” va avea loc la Cahul și, respectiv, Orhei, unde iubitorii de muzică, istorie și film vor avea fericitul prilej de a se reîntâlni cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu. Pe scena vor evolua îndrăgiții artiști de pe ambele maluri ale Prutului: Mioara Velicu, Margareta Clipă, Daniela Condurache, Dinu Iancu Sălăjanu, Silvia Goncear, Maria Sarabaș
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
Maria Iliuț, Maria Stoianov, precum și grupul instrumental “Crai nou”, cu mult îndrăgitul interpret Nicolae Furdui Iancu. Urmează un spectacol de zile marila Casă de Cultură din Cimislia, în ziua de 26 noiembrie, ora 18.00, cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” cu Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici, din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu și îndrăgiții artiști Ana Cebotari,Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, Nicolae Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău, Ana Tabac, Prezentator
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
acel an, 1784, compozitorul a fost marcat de o mare efervescență creatoare. A compus 6 concerte pentru pian, muzică de cameră și sonate pentru pian. Concertul nr.14 se distinge prin nivelul înalt componistic, atât partea solistică, cât și partiturile orchestrei de acompaniament. Într-o scrisoare adresată tatălui său, Mozart spunea despre concert că ar fi o creație particulară, specială. În încheierea concertul vocal-simfonic de pe scena Capitol, vom asculta Misa Încoronării în do major pentru soliști cor și orchestră. Mozart a
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
și partiturile orchestrei de acompaniament. Într-o scrisoare adresată tatălui său, Mozart spunea despre concert că ar fi o creație particulară, specială. În încheierea concertul vocal-simfonic de pe scena Capitol, vom asculta Misa Încoronării în do major pentru soliști cor și orchestră. Mozart a compus multe mise dintre care doar 16 au fost terminate integral. Printre ele și Misa în do major, în catalogul Köchel aflându-se la numărul 317. Manuscrisul este datat 23 martie 1779, probabil fiind destinat a fi interpretat
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
scena muzicală cântau artiști de muzică populară românească din Banat. Prin ce era Toracul așa de deosebit? - Așa este. Am avut fericita ocazie să mă profilez și să mă formez în cadrul S.C.A. „Flacăra” din Torac, cântând acompaniată de vestita orchestră „Lira”, condusă de și mai vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț, în perioada cea mai strălucită și de vârf, a acesteia. În cadrul acestei societăți culturale activa și o formație de dansatori, instruită, ani la rând, cu grijă și pricepere, de coregraful
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Au fost mai multe momente care m-au orientat spre muzică. Însă atunci când am înscris Școala Normală din Vârșeț și când am devenit membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi „Luceafărul”, în cadrul căreia am evoluat ca solistă vocală, membră a orchestrei, la vioară și membră a formației de dansatori, mi-am dat seama că muzica este viața mea. Mai mult de trei decenii ați fost angajata Postului de Radio Novi Sad, la care mai mulți ani ați fost redactoarea programului muzical
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
exprima și nu le oferim aceleași condiții. Sunt convinsă că un artist muzical român simte mult mai profund muzica populară românească decât un muzician de o altă naționalitate. Și în această ordine de idei, mă întreb ce se întâmplă cu Orchestra „Rapsodia bănățeană”, dirijată de înzestratul muzician Eugen Cinci, care, în mai multe rânduri, a dovedit profesionalism, componenții ei fiind tineri instrumentiști români, cu studii muzicale superioare? Sunt înclinată să cred că printre altele mai întâmpină și probleme de ordin material
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Folclor de la noi este păstrător și promotor al tradiției autentice din satele noastre românești? - Aceasta este o întrebare mai dificilă. Problema soliștilor care evoluează în concurență a fost, în general, rezolvată, în sensul că toți soliștii sunt acompaniați de aceeași orchestră. Dacă vorbim de orchestrele populare din satele noastre, remarcăm că deja de câțiva ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
păstrător și promotor al tradiției autentice din satele noastre românești? - Aceasta este o întrebare mai dificilă. Problema soliștilor care evoluează în concurență a fost, în general, rezolvată, în sensul că toți soliștii sunt acompaniați de aceeași orchestră. Dacă vorbim de orchestrele populare din satele noastre, remarcăm că deja de câțiva ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
concurență a fost, în general, rezolvată, în sensul că toți soliștii sunt acompaniați de aceeași orchestră. Dacă vorbim de orchestrele populare din satele noastre, remarcăm că deja de câțiva ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se prezintă în mod onest, cu forțe proprii. În trecut, fiecare orchestră a evoluat doar cu membrii ei. Acum, însă, spre
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se prezintă în mod onest, cu forțe proprii. În trecut, fiecare orchestră a evoluat doar cu membrii ei. Acum, însă, spre regretul nostru, în aproape toate orchestrele circulă aceiași instrumentiști ambulanți, orchestrelor respective rămându-le doar numele, iar juriului, drept consecință, ingrata sarcină de a improviza, respectiv de a dejuca regulamentele, cu prilejul
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se prezintă în mod onest, cu forțe proprii. În trecut, fiecare orchestră a evoluat doar cu membrii ei. Acum, însă, spre regretul nostru, în aproape toate orchestrele circulă aceiași instrumentiști ambulanți, orchestrelor respective rămându-le doar numele, iar juriului, drept consecință, ingrata sarcină de a improviza, respectiv de a dejuca regulamentele, cu prilejul acordării premiilor. Anul acesta, cu ocazia jubileului Postului de Radio Novi Sad ați publicat Lexiconul
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]