394 matches
-
teatru și revistă și pentru albumele unor cântăreți de muzica ușoară, ca Maor Cohen (Pirhey Ha'ra - „Florile răului” pe versuri de Baudelaire, și „Hahofesh Hagadol” - „Vacanța mare”) al căror producător muzical a fost nepotul său, Peter Roth. A făcut orchestrații pentru Placido Domingo, Barbara Streisand, printre alții; orchestrații de muzică liturgică pentru Yuval Orchestra; pentru cantorul . Fiul său, Paul Roth, ghitarist, a cântat în anii 1960 în Ansamblul muzical al Comandamentului de nord al armatei israeliene, iar nepotul său, , este
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
de muzica ușoară, ca Maor Cohen (Pirhey Ha'ra - „Florile răului” pe versuri de Baudelaire, și „Hahofesh Hagadol” - „Vacanța mare”) al căror producător muzical a fost nepotul său, Peter Roth. A făcut orchestrații pentru Placido Domingo, Barbara Streisand, printre alții; orchestrații de muzică liturgică pentru Yuval Orchestra; pentru cantorul . Fiul său, Paul Roth, ghitarist, a cântat în anii 1960 în Ansamblul muzical al Comandamentului de nord al armatei israeliene, iar nepotul său, , este un cunoscut cântăreț, ghitarist, compozitor și adaptator în
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
ambasador. În luna iulie atinge pragul de 100000 de like-uri pe pagina oficială de Facebook și face cadou fanilor din online piesa Unde-s mulți puterea crește. Este pentru prima dată când Andrei apare și în calitate de compozitor, nu doar textier, orchestrația fiind realizată de Viky Red. În a doua jumătate a anului 2013 Andrei arată și o altă latura a sa, cea de blogger/videoblogger, scriind sau vorbind despre diverse lucruri care i se întâmplă sau care îi atrag atenția în
Andrei Leonte () [Corola-website/Science/328436_a_329765]
-
și pusă în scenă pe 22 noiembrie în același an, fiind creată pentru dansatoarea rusă Ida Rubinstein. Mișcare de dans cu ritm și tempo invariabile, pe o melodie uniformă și repetitivă, Boleroul își ia singurele elemente de variație din efectele orchestrației, printr-un crescendo progresiv și, "in extremis", printr-o modulare scurtă în "mi" major. Această operă singulară pe care Ravel a considerat-o un simplu studiu de orchestră a făcut obiectul celei mai largi difuzări dintre operele sale devenind, în
Bolero (Ravel) () [Corola-website/Science/328491_a_329820]
-
deschis lui Kairišs drumul către o carieră internațională în regia de operă. El a fost invitat la Komische Oper Berlin, Oper Köln și Staatstheater Darmstadt. Debutul său în Germania, regizarea operei " Visul unei nopți de vară" de Benjamin Britten cu orchestrația dirijată de Kristiina Poska, a fost recunoscută de "The Financial Times" ca „o contribuție valoroasă pentru tânăra tradiție germană a lui Britten” și a primit multe alte recenzii pozitive. Lucrul la opera "Der Freischütz" de Weber, împreună cu dirijorul Markus Stenz
Viesturs Kairišs () [Corola-website/Science/335163_a_336492]
-
celestă, saxofoane și claxoane de mașină. A adus acasă câteva claxoane de pe taxiurile franceze pentru premiera din New York, care a avut loc pe 13 decembrie 1928 la Carnegie Hall, cu Walter Damrosch dirijând Orchestra Simfonică din New York. Gershwin a finalizat orchestrația lucrării pe 18 noiembrie, cu mai puțin de patru săptămâni înainte de premieră. Gershwin a colaborat pentru programul lucrării împreună cu criticul și compozitorul Deems Taylor, spunând că "scopul meu aici este să prezint impresia unui vizitator american la Paris când acesta
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
și caracteristică a vitalității pe de-o parte și a dramei și tragediei pe de altă parte. Într-un fel amintește de lucrările lui Igor Stravinski și Serghei Prokofiev, compozitori care l-au influențat puternic pe Șostakovici în această perioadă. Orchestrația transparentă și aproape camerală a primei simfonii este aproape în contrast cu orchestrațiile complexe și sofisticate întâlnite în simfoniile sale de mai târziu. Datorită atitudinii tradiționaliste a Conservatorului, Șostakovici a descoperit muzica lui Igor Stravinski abia în adolescență. Efectul acestei muzici a
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
și tragediei pe de altă parte. Într-un fel amintește de lucrările lui Igor Stravinski și Serghei Prokofiev, compozitori care l-au influențat puternic pe Șostakovici în această perioadă. Orchestrația transparentă și aproape camerală a primei simfonii este aproape în contrast cu orchestrațiile complexe și sofisticate întâlnite în simfoniile sale de mai târziu. Datorită atitudinii tradiționaliste a Conservatorului, Șostakovici a descoperit muzica lui Igor Stravinski abia în adolescență. Efectul acestei muzici a fost radical și instant iar influențele lui Stravinski vor continua să
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
instant iar influențele lui Stravinski vor continua să exercite o influență considerabilă asupra lui Șostakovici. Unii critici au sugerat că prima simfonie a lui Șostakovici a fost influențată de baletul "Petrușka" a lui Stravinski nu doar datorită utilizării pianului în orchestrație și ci și datorită tonului general de satiră din prima jumătate a simfoniei. Deoarece subiectul din baletul lui Stravinski urmărea metodele învechite ale unei păpuși animate ar fi reflectat observațiile sale cu privire la aspectele mecanice ale comportamentului uman și s-a
Simfonia nr. 1 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332922_a_334251]
-
Șostakovici a început să apună. Simfonia a fost puternic influnețată de Gustav Mahler a cărui muzică a fost atent studiată de Șostakovici sub Ivan Sollertinski în cei zece ani de dinaintea Simfoniei nr. 4. Durata, dimensiunea orchestrei, stilul și gama de orchestrație, utilizarea repetată a materialului melodic "banal" juxtapus cu material mai "intelectual", toate provin de la Mahler. În afară de întreaga parte a doua, una dintre cele mai Mahleriene momente apare la debutului celei de-a treia părți - un marș funebru ce amintește de
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
este un single al Deliei în colaborare cu Kaira. Piesa este compusă de către echipa Kazibo Music, de text și muzică sunt responsabili Alexandru Pelin și Ovidiu Baciu iar de orchestrație Alex Antonescu si Johann Elliot. Nu trece mult timp de la lansare, piesa ajunge un hit național și stabilind un record pentru România. "" staționează 21 de săptămâni pe primul loc în Media Forest România, primul single care reușește această performanță de la
Pe aripi de vânt () [Corola-website/Science/334545_a_335874]
-
săptămâni pe primul loc în Media Forest România, primul single care reușește această performanță de la înfințarea topului. "Pe Aripi De Vânt" este compus de către echipa Kazibo Music, de text și muzică sunt responsabili Alexandru Pelin și Ovidiu Baciu, iar de orchestrație Alex Antonescu și Johann Elliot. Single-ul a venit ca o propunere atât pentru Delia din partea casei sale de discuri, Cat Music cât și pentru Kaira din partea managerilor și producătorilor de la Kazibo Music. Ce spune Delia despre proiect: "Pe aripi
Pe aripi de vânt () [Corola-website/Science/334545_a_335874]
-
situații. Pășind pe făgașul încercat al operei bufe italiene, el a reînviat în forme muzicale moderne claritatea de stil și inspirația melodică naturală, specifică acesteia. Scenele de ansamblu sînt realizate cu o mare măiestrie printr-un recitativ melodic și o orchestrație plină de efecte comice. Amintim astfel scena cînd rudele vin pe rînd să-l roage pe Gianni Schicchi și acesta promite la fiecare obiectele cele mai valoroase ale moștenirii, sau scena cînd, la protestele rudelor înșelate, Schicchi le amintește pedeapsa
Gianni Schicchi () [Corola-website/Science/332203_a_333532]
-
dădeam Motor! Acțiune! încercând să ne iasă din cât mai puține duble. Pentru că, între duble, timpul de a pune la loc și de a repara stricăciunile era destul de mult”. Muzica și versurile sunt scrise tot de Nae Caranfil, ajutat la orchestrație de Bogdan Dumitriu și Liviu Mănescu, înainte de începtul filmărilor, pentru că ele au fost baza repetițiilor, inclusiv a acelor coregrafice. Acestea din urmă sunt interpetate de 20 de dansatori profesioniști, pe care coregraful i-a ales, în urma unui casting de la Belgrad
Motor! Acțiune! „6,9 pe scara Richter”, o comedie burlescă, semnată Nae Caranfil by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105849_a_107141]
-
bucureșteană în cadrul Les Films de Cannes a Bucarest, toamna trecută, proiecția fiind sold-out încă înainte de începerea festivalului. Scenariul și regia: Nae Caranfil. Imaginea: Vivi Drăgan Vasile. Scenografia: Andreea Popa. Costumele: Doina Levintza, Adina Bucur. Coregrafia: Milan Gromilić. Muzica: Nae Caranfil. Orchestrația: Bogdan Dimitriu, Liviu Mănescu. Montaj: Cătălin Cristuțiu. Sunet: Tamás Székely, Florin Tăbăcaru. O coproducție România-Bulgaria-Ungaria, selectată în 2014 la Berlinale Co-production Market, 6,9 pe scara Richter este produsă de Mobra Film, Korund-X Ltd. și Cinemafilm, cu sprijinul Eurimages, și
Motor! Acțiune! „6,9 pe scara Richter”, o comedie burlescă, semnată Nae Caranfil by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105849_a_107141]
-
turneul SUA 1981, Jarash 1983, turneul SUA 1987, Baalbek 1998, Las Vegas 1999, Beiteddine 2000 și Dubai 2001. Musical-urile trio-ului Rahbani, Fairuz, Assi și Mansour, au combinat povestea, versurile și dialogul, compoziția muzicală variind de la folclor libanez la orchestrație și cântece clasice, occidentalizate sau orientale, la care se adăugau vocea și actoria lui Fairuz. A jucat rolurile principale alături de cântăreții/actorii Nasri Shamseddine, Wadih El Safi, Antoine Kerbaje, Elie Shouayri (Chouayri), Hoda (sora mai mică a lui Fairuz), William
Fairuz () [Corola-website/Science/336130_a_337459]
-
încheie printr-o codă de 10 măsuri, la care contribuie exclusiv doar instrumentele de percuție (timpani, toba mică, piatti, gran cassa, tam-tam și mașină de vânt). În ansamblu, sesizăm o libertate de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
exclusiv doar instrumentele de percuție (timpani, toba mică, piatti, gran cassa, tam-tam și mașină de vânt). În ansamblu, sesizăm o libertate de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare furtunoasă. Un marinar, nemișcat, o contemplă, având ochii pironiți asupra
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
dintre continuările firești ale principiului de variație ritmică din folclorul poporului nostru. Țesătura simfonică a părții întâi exprimă o delicatețe a desenelor tematice și o îmbinare aerisită a vocilor, cu frecvente elemente heterofonice, care dau impresia unei limpezimi cvasi-camerale a orchestrației. Scriitura favorizează mixturi de timbruri pe unison, iar amplificări ale discursului apar doar ocazional. Heterofonia și polifonia intermitentă enesciană este surprinsă în "Suita a treia" și ea se remarcă și în alte compoziții enesciene, ca "Vox Maris" și "Oedipe", iar
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Partea a doua a suitei, "Copii în aer liber", poartă caracteristicile de expresie și factură ale unui scherzo. În voiciunea mișcării alternează două secțiuni cu profiluri disctincte. Se remarcă imaginea veseliei jocurilor de tot felul, la evocarea căreia contribuie esențial orchestrația, cu variate combinări de timbruri, percuția diversificată și corespondențele între intonație, ritm și timbru. Enescu a fost deosebit de preocupat în creația sa pentru coloritul instrumental. Astfel, timbrul instrumentelor a fost folosit de multe ori pentru pentru realizarea efectelor programatice. Noel
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
sunt saxofonul sopran, flautul, oboiul, celesta, harpa, corzile, talgerul și tam-tamul. Pascal Bentoiu remarca faptul că „ascultat numai el (...), finalul câștigă mult mai sigur adeziunea ascultătorului.” Înnoirea continuă și evoluția discursului muzical se reflectă și în concepția lui Enescu asupra orchestrației. Remarcăm în Suita a III-a un formidabil simț al culorii instrumentale. Enescu folosește în orchestrație principii deosebit de moderne, ca folosirea timbralității pure, uneori fără dublaje, și utilizarea sonorității camerale. Orchestrația matură enesciană apare ca o latură personală a autorului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
ascultat numai el (...), finalul câștigă mult mai sigur adeziunea ascultătorului.” Înnoirea continuă și evoluția discursului muzical se reflectă și în concepția lui Enescu asupra orchestrației. Remarcăm în Suita a III-a un formidabil simț al culorii instrumentale. Enescu folosește în orchestrație principii deosebit de moderne, ca folosirea timbralității pure, uneori fără dublaje, și utilizarea sonorității camerale. Orchestrația matură enesciană apare ca o latură personală a autorului. Ea nu mai este tributară elementelor romantice și impresioniste, după cum afirmă Cornel Țăranu: „Ne gândim, de
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
muzical se reflectă și în concepția lui Enescu asupra orchestrației. Remarcăm în Suita a III-a un formidabil simț al culorii instrumentale. Enescu folosește în orchestrație principii deosebit de moderne, ca folosirea timbralității pure, uneori fără dublaje, și utilizarea sonorității camerale. Orchestrația matură enesciană apare ca o latură personală a autorului. Ea nu mai este tributară elementelor romantice și impresioniste, după cum afirmă Cornel Țăranu: „Ne gândim, de pildă, cât de nou sună momentul de clusters din „Suita sătească”, realizat de alama cu
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
chipul unei sonate grandioase pentru două piane. La începutul lui iulie 1854 ea a început să se transforme într-o simfonie în patru părți.Brahms a cerut un sfat bunului său prieten, Julius Otto Grimm. Brahms obișnuia să-și arate orchestrațiile lui Grimm, care, cu educația sa muzicală conservatoare, era mai doct în domeniul orchestrației. După ce a făcut câteva schimbări în spiritul sugestiilor lui Grimm, Brahms a trimis prima parte orchestrata spre studiul lui Joachim. Ea i-a plăcut lui Joachim
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
început să se transforme într-o simfonie în patru părți.Brahms a cerut un sfat bunului său prieten, Julius Otto Grimm. Brahms obișnuia să-și arate orchestrațiile lui Grimm, care, cu educația sa muzicală conservatoare, era mai doct în domeniul orchestrației. După ce a făcut câteva schimbări în spiritul sugestiilor lui Grimm, Brahms a trimis prima parte orchestrata spre studiul lui Joachim. Ea i-a plăcut lui Joachim. Atunci Brahms i-a scris lui Joachim la 12 septembrie 1854: Că de obicei
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]