30,776 matches
-
are, cred, ostilitatea de nevindecat... Iată gata găsit pretextul de a-mi accelera plecarea, nici gând să aștept mai mult. Am hotărât, cu Ultima, să părăsim Franța la sfârșitul lunii august! Joi, 25 aprilie Cu excepția Ultimei, care își petrece Paștele ortodox la Bucureși (plecată pe 18 aprilie, revine la Paris pe 7 mai), o parte însemnată din "ai lui Titus Ennius" s-au aflat, azi, în jurul interesatului: Prima, Secundus însoțit de doamna sa, Quarta și Quintus; nu lipsea decât Tertia. O
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
originea sa era suficientă ca să fie arestat. Administrați Închisorii Îl chinuia și Înfometa pentru a-și arăta atașamentul față de regim. Când neam reîntâlnit după eliberare, m-am făcut mesagerul lui către Viorel/Valerian Trifa, episcopul uneia dintre cele două episcopii ortodoxe românești din America. Mihai dorea să fie scos din țara, pretext fiind reîntregirea familiei cu o mătușă din RDG, Zita Riemer. În 1990, am reușit să-l aduc la mine În Florida și apoi la părintele G. Calciu. În primăvară
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
focar nazist, continuatorul lui Trifa trebuia să fie În afară de orice bănuială. Calomnia a fost transpusa și În filmul ”Descending Angel” cu marele actor George C. Scott În rolul principal. Călugărul menționat mai sus era considerat aparte deoarece nu fusese Înainte ortodox și abia vorbea românește: mai a târziu a fost hirotonit episcop sub numele Natanail. La Viena i-am cunoscut deaproape pe faimoșii cântăreți de operă Nicola Ghiaurov și Ljuba Velitsch, care spre uimirea mea erau aplaudați pe stradă de trecătorii
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Machiavelli? Un fel de combinație de canalie și de porc. Desigur, cu condiția să urmărească un scop nobil. Ceea ce politicienii cam uită, oprindu-se la „mijloace”. Și acum o notă constatativă a lui Octavian Paler, ca fiu al fostului epitrop ortodox, care a fost, tatăl său: „dintre toți apostolii lui Iisus, mă atrag numai doi. Apostolul Pavel, prin fervoarea sa (specifică acelora care au parcurs Calea Damascului) și Toma Necredinciosul, prin dubiile sale. Și cum n-am flacăra mistică a Apostolului
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
fi înțeles”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise, traducere de Preot Ioan Buga, note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în col. Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982, p. 73-75; Pr. Drd. Pop Liviu, Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea, în Orizonturi Teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 161. footnote>. Pentru a fi obiectul contemplației noastre, Dumnezeu iese oarecum din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în contemplarea dragostei lui Dumnezeu, sau o copleșire a lor de dragostea ce o simt pentru Dumnezeu”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 571a, în Filocalia ...., vol. X, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1981, p. 454. footnote>, iar „beția dumnezeiască și lucidă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992B. footnote> este și o anticipare a fericirii cerești. Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat, dar nu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
copil fiind, pe Nicolae Titulescu, bun prieten al tatălui său, care le-a fost chiar naș de cununie, și, după studii la renumitul Colegiu al Iezuiților din Évreux (departamentul Eure, Franța), pe care l-a urmat fără să abjure credința ortodoxă, a obținut o strălucită pregătire pe tărâmul Dreptului. După război, În urma Convenției de Armistițiu cu Aliații, pe care România a semnat-o În septembrie 1944, s-a creat Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului, din care a fost invitat să facă
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
psaltice din țara noastră<footnote Alexie Al. Buzera, Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea I)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 4-6, pp. 264-394; Idem, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 7-12, pp. 340-429. footnote>. Cu aprobarea Maicii Starețe Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Marcel-Ionel Spinei, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea I)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 4-6, pp. 264-394; Idem, ,,Manuscrisele muzicale psaltice bizantine și de tradiție bizantină din România (partea a II-a)”, în: Biserica Ortodoxă Română, CXXIII (2005), 7-12, pp. 340-429. footnote>. Cu aprobarea Maicii Starețe Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul maicilor ghide Hrisantia și Andreea, cărora le mulțumesc din suflet, am avut imediat acces la manuscrisul dorit. Bucuria a sporit când, alături de manuscrisul vizat
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
281; Axioanele săptămânii - 315; Axioanele praznicilor - 351; Orânduiala vasilovii - 405; Chinonicele săptămânii - 427; Trei heruvice ale Postului celui Mare - 469”. Semnalat de Pr. conf. univ. dr. Ion Isăroiu, în articolul ,,Manuscris inedit cu cântări bisericești”, în: Buletin Științific, seria Teologie Ortodoxă, Universitatea din Pitești, anul XIV, nr. 1, ianuarie-iunie 2009, pp. 27-33. II. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 3327, ,,Karte de musikie împodobită ku feluri de kîntări de ale Sfintei Liturghii” (cu caractere latine, pe cotor). Frontispiciu frumos pe foaia
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 309. footnote>. Νηφάλιος μέθη este un termen propriu filonic și constă într-o stare mistică ce se îndeplinește prin unirea spiritului uman cu ființa lui Dumnezeu. Această expresie<footnote La care teologii ortodocși dintotdeauna nu subscriu întru totul. footnote>, cu multe modificări a trecut în patristică: lipsește la Clement Alexandrinul, Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz<footnote D. Fecioru, recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas, Untersuchungen zur Geschicte der antiken
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p. 98. footnote>. Contemplarea Logosului de către suflet este naturală; în contemplarea Logosului, sufletul își recâștigă starea sa adevărată. Teologul și preotul ortodox Andrew Louth este de părere că „Origen nu vorbește nici de extaz, nici de o incognoscibilitate ultimă a lui Dumnezeu sau de vreun întuneric în Dumnezeu. E posibil ca lui Origen să-i repugne ideea extazului datorită abuzului acestei idei
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre iubire, 6, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325. footnote>. Creatura posedă liber arbitru să coopereze cu această lucrare, dar are și oportunitatea de a o refuza<footnote Collection I, 45.3. footnote>. În unire cu lucrarea Duhului asupra inimii este recunoașterea faptului că Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
rugăciunea»”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a VIII-a, 1-2, traducere de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 126-127. footnote>. Însă, dacă un astfel de om eliberat de povara celor trecătoare, ajuns la măsura desăvârșirii, curat și liber de păcat ar experimenta constant aceste minunate lucruri și ele i-ar fi întotdeauna prezentate ca experiențe
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și pe cei sfinți, căci El știe că aceștia nu sunt pregătiți și nu pot să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ea”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Lucian, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 290. footnote>. Mai suntem sfătuiți să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prilej de ispitire, să ne mărturisim toate cugetele cele rele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cor de femei a cappela și saxofon, fiind a doua piesă ce include acest instrument în preocupările creatoare ale compozitorului. Din nou, aportul lui Daniel Kientzy a fost semnificativ în realizarea acesteia, lui datorându-i-se prima audiție. În tradiția ortodoxă, axion este un cântec dedicat Fecioarei Maria. Pentru a-i conferi un reper din istoria muzicii, Ștefan Niculescu inserează un citat, o melodie medievală în cadrul piesei. Compozitorul îmi confirma caracterul evocator al piesei astfel: „Cum nu am text acolo, [caracterul
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Doctrina înrudirii spirituale (συγγένεια) este din nou dusă mult dincolo de ideea lui Platon de asonanță ontologică prin intermediul contextului expresiv al invitației divine și al slavei Creatorului care furnizează creației mijlocul de a se ridica
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Iisus Hristos, o participare totală. Într-adevăr, nu se poate participa la o parte din Dumnezeu, căci ființa dumnezeiască este simplă, deci indivizibilă și energeia divină este Dumnezeu, revelat în mod liber<footnote John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Traducere din franceză de Angela Pagu, Editura Humanitas, București, 2007, p. 50. footnote>. Poate și de aceea a spus Mântuitorul că Dumnezeu trebuie iubit din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea noastră și din tot cugetul nostru
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ceea ce avem, suntem și avem prin împărtășire. Noi, creștinii, avem făgăduința participării la Dumnezeu. Suntem dumnezei (în potență), uniți cu Hristos prin Botez, în moartea și învierea Sa. Ne împărtășim de Trupul și Sângele său prin Euharistie. Nu numai teologii ortodocși răsăriteni, dar și cei apuseni, găsesc mângâiere într-un sens al îndumnezeirii, o astfel de restaurare neînsemnând că devenim dumnezei. Participarea noastră la Dumnezeu este una la energiile lui Dumnezeu, nu la esența Lui, o participare prin slavă, acceptată în
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
amestec al sufletului uman cu dumnezeirea”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 77A. footnote>, el nu concepe unirea cu Dumnezeu în sensul unei absorbții a omului de către Creator. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea „Al. I. Cuza”.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie In Canticum canticorum, am folosit Și traducerea românească a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic Și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum Și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960; pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.), atât traducerea românească a părintelui
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de asemenea despre acest raport de iubire care se stabilește doar între Dumnezeu Și om ca relație personală, care determină statutul de „persoană” al fiecăruia dintre subiecți. Iubirea Îl menține Și pe El Și pe noi ca persoană. (Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1, Ed. IBMBOR, București, 1978, p. 122); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10-11. footnote>. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
și cognoscibil și incognoscibil, fără ca aceste două însușiri ale Sale să se excludă una pe alta și să silească la extremisme de natura acelora de care n-au scăpat protestanții și romano-catolicii<footnote † Antonie Plămădeală, Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, Sibiu, 1983, p. 253. footnote>. Fără această distincție (între ființa divină și energiile divine necreate) nu poate fi înțeles raportul omului cu Dumnezeu fără a cădea în panteism sau fără a-L despărți pe om de Dumnezeu printr-o prăpastie
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]